Page 28 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 28
4 DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 4771 @ DUMINICA 10 MAI 1970
Centrala minereurilor
»
Acord de cooperare economică \
şi tehnică intre România şi ATLAS y neferoase Deva
ţ
*
Republica Democratică Congo ( (
[ AMONIAC PE SATURN \ PRIN UNITAţlLE SALE :
K IN SH AS A 9. — Trim isul trie şi construcţii de locuinţe. Un grup de coloboro-
special Aqcrpres, N icolae Cre- Documentele semnate mar tori oi observatorului as \ - EXPLOATAREA ATELIERE CENTRALE CRIŞCIOR;
lu. transm ite : La Palatul qu- chează un nou pas în evoluţia tronomic din Crimeea al
vcrnam enlal din Kinshasa au ra p o rtu rilo r de colaborare d in ' Academiei de stiînte a \ - EXPLOATAREA ATELIERE CENTRALE ALBA IULIA :
iosl semnate v in e ri A cordul de tre cele două |3ri ; ele urm ea t U.R.SS. o demonstrat e- \
cooperare economică $î tehni ză acordului de cooperare \ xislenţo amoniacului în \ - EXPLOATAREA MINIERA DEVA :
că si A cordul de cooperare s liin tific ă si tehnică semnat la stare gazoasă in atm o
culturală între Republica So ilucureşlî, Ia 23 m artie e.c., cu \ sfera planetei Saturn. ţ - EXPLOATAREA MINIERA CERTEJ
cialistă România si Republica ocazia vizite i întreprinse în \
Dem ocratică Congo. România de C y rille Adoula, m i Cu ajutorul unor a p a
I rate speciale, instalote la ţ
Cele două documente vizea nistru de stat, însărcinat cu a telescopul de 122 cm. în E X E C U T A :
ză dezvoltarea re la ţiilo r eco facerile externe, cooperarea si \ spectrele planetelor Ju
nomice si culturale dintre cele co m rrlu l exterior a! Republi s piter. Saturn, Uronus ou
două ţări ; în acest sens se cii Democratice Conqo. \ pentru întreprinderile socialiste şî cooperatiste, pe
prevăd crearea unor societăţi Tot vin e ri, m inistrul aface i fost descoperite, de ase baza de comandă, următoarele :
m ixte rom âno-conqoleze. coo rilo r externe al României, i menea. benzi slobe de
perarea pe termen lunq în Capitala Olandei, Haga, a fost scena unor demonstraţii organizate de grupul de acţi absorbţie o gazelor, ce - lu cră ri de s tru n g ă rie la piese cu d ia m e tru l m aşinii
Corneliu Mănescu. a vizita t In \ foc parte din atmosfera
prospectarea si exploatarea bo- stitutul de arte plastice din une ,,Dolle M ina", pentru creţe mai ieftine pentru copiii mamelor care lucrează. s 0 1 250 mm. în ă lţim e a 800 mm, g re u ta te a pînă la 3 (/
q ă tiilo r m iniere. în industria In foto : Grupul de demonstranţi in piaţa „Binnenhof", unde se află toate sediile gu \ , ocestor planete şi nu fu \ piesă.
forestieră precum si în re a li Kinshasa Seara, m in istrul ro vernamentale. seseră înregistrate onle-
zarea unor proiecte în indus mân a ofe rit un dineu. \ rior. \ - diverse roţi d in ţa te cu m o d u lu l pînă Ia 6 mm. cu I
i \ d io m e tru l m aşinii 0 200 m m ;
MORMINTELE DE LA - co n stru cţii m etalîce cu ca ra cte r in d u s tria l d u pă
Protestul tinerilor din S.ll.A. împotriva \ MARATON de d o cu m e n ta ţie :
s
Recent, pe cîmOul
FESTIVITĂŢI CU PRILEJUL ZILEI VICTORIEI intervenţiei americane în Indochina y lo Maraton, unde ole- - u tila je de co m p le xita te m edie d u p ă d o c u m e n ta ţie ; I
nienii au in/runtat în an-
- diverse lu cră ri de re c tific a t in te rio r şi exte rior, pîe
W A S H IN G TO N 9 (Agerpres). pancarte fe rin d să se pună ca \ lichîtote ormoto invada- \ se cu 0 200 mm, lu n g im e a 600 mm.
lorilor. perşoni, o fost gă
Simbătă, încă din zori, pe pă! războiului dus de S.U.A. \ sit un nou mormînt, în \
MOSCOVA 9 - Cores rii al URSS, generali şi ofi foto reprezentanţi ai organe ste 100 000 dc tineri, veniţi din în Vietnam si Cambodqia şi interiorul căruia se aflau t
pondentul Agerpres. Lou- ţeri superiori sovietici. lor locale de partid şi de stot. toate co ltu rile SLat.clor Unite, condamnau uciderea de către 1 cinci schelele complete, t
renţîu Dută, transmite : Dele s-au adunat în fata Casei Albe trupele G ărzii naţionale a ce \ precum şi resturile o nu
gaţia militară română con ★ ir pentru a protesta îm potriva meroase oseminte calci-
dusă de generolul-colonel Ion TIRANA 9 (Agerpres). - inte rven ţiei americane în In lor patru studenţi de la U ni s note Potrivit părerii arhe ţ
loniţâ, ministrul tortelor ormole SOFIA 9 (Agerpres) - Cu La Tirano a avut loc o odu- dochina. M anifestanţii purtau versitatea din Kenl- y ologilor greci, este vorbo ( um MECANICĂ CUC
al Republicii Soci o liste Româ prilejul aniversării a 25 nore festiva consacrată aniver de mormîntul unor tineri
nia, care participă Io mani de ani de la victoria osupro sării o 25 de ani de la victoria y luptători din cetatea Pla- (
festările de Io Moscova pri- fascismului, Io Sofio o ovul osupro fascismului. Au parti \ toeo. sosiţi în oîulorul o-
Jeluite de cea de-a 25-a ani loc o adunare festivă Au par cipat conducători de portîd si Maurice Schumann despre unele s lonienilor. Princioolul mor
versare o victoriei osupro fas ticipai conducători de oortid de stot oi R. P. Albania, re mînt al otenienilor căzuţi ANGAJEAZÂ DE URGENŢA
cismului, o depus simbătă co- şi de stat oi R. P. Bulgar io. prezentanţi oi armatei popu probleme afe situaţiei internaţionale \ în celebro bătălie a fost e ŞEF MANEVRA C.F.R.
roone de flori la Mausoleul lui reprezentanţi oi armatei popu- lare. veterani oi luptei împo descoperit în anul 1384.
lenin din Piaţa Rosie $i la lore. veterani oi luptei împo triva foscismului. Despre în Ero o movilă de nisip Cei interesaţi se vor prezenta pentru angajate
Mormîntul soldatului necu triva fascismului. Desore sem- semnătatea Zilei victoriei o PARIS 9 (Agerpres). — venabil şi determ inat“ . In le care ascundea o mulţime ( cu toate actele necesare.
noscut. nificotio victoriei osupro fas vorbit Sodik Bekteshi. membru Jnlr-un in te rviu televizai gătură cu evenim entele din t de oseminte colcinote în j Informaţii suplimentare se primesc la sediul uni
La ceremonia depunerii co cismului a vorbit A. Semerdiiev. ol CC, ol Partidului Muncii m inistrul tranecz. al afacerilor Camlmdgia. M. Schumann o i urma incinerării. ( tăţii, telefon 3, interior 131 — serviciul personal.
roanelor au participot Teodor prim-locţiitor ol ministrului a dm Albania. externe M aurice Schumann. subliniat, că Franţa a sistat, In scrierile „părintelui
Morinescu, ambasadorul ex părării Dopulore, şeful statului a abordai. o serie de probleme orice 'liv ra re de arme în a- \ istoriei*’. Herodot. se re
traordinar şi plenipotenţiar cl mojor al Armotei populare bul ir ale situaţiei internaţionale. ccasto tară. y latează că pe cîmpul de
A hordind apoi situaţia din
Republicii Socialiste România gare. Rcferm du-se la evenim entele O n e rv.ll M ijlo ciu . M aurice luptă de la Maraton, si-
în Uniunea Sovietică, colone VARŞOVIA - Coresponden din- Indoclnna. m in istrul Iran- luat Io 42 de kilometri
lul Cornel Berar, olaşotul mili ir tul Agerpres. losif Dumitrascu. cez a reafirmat, pozilia gu ver Schumann a realirm al opţiunea s de A(eno, ou fost ucişi
tar, aero şi novai ol României tronşmite : In codrul manifestă nului său. pronuntîndu-sc pen Franţei dc a nu participa lo 6 000 de oersoni. 192 a- În tr e p r in d e r e a de
la Moscova, membri aî ombo- BUDAPESTA 9. - Corespon rilor prilejuite de aniversarea tru o solulie politică a con cursa înarm ărilor in zonă. \ tenieni, 20 de plotoeoni
sadei române. dentul Agerpres, Al. Pintea, o 25 de ani de Io victoria o- flic tu lu i o rezolvare m ilitară Reterindu-sc la securitatea \ şi un număr neprecîzat
transmite : Simbătă, ambasa supro foscismului. la Wroclow a acestuia liinrt potrivit, păre europeana. M aurice Schumann
Au fost de fotă qeneralul-lo- dorul Republicii Socialiste Ro o ovul loc simbătă o adunare rii sale. exclusă, i l a precizat a declarat că Franţa insistă ca \ de sdovî. Cercetările vii-
cotenent I. Kolesnikov, şeful co- mânia Io Budopesto, Dumitru festivă. Wlodislow Gomulka. totodată că ncq on eri in acest proiectata conferinţă în areas- i foare, declară orheolooîî, PROSPECŢIUNI Ş! EXPLOA
mendulrlî garnizoanei Mosco Turcuş, o depus o coroană de prim-seerctar oi C. C. ol scop nu ar putea fi angajate lă problemă. ..caic ai putea li y vor fi chemate să cla
rific«» mai deplin istoric
va. generalul-locotenent M. flori Io Mormîntul ostaşilor ro P.M.U P , a rostit o euvîntore, decil după ce Statele Unile nn lucru excelent să l;c reu mani bătălii
mani căzuţi în timpul luDtelor în care a evocat evenimentele niunea unor ţări ce îşi vor pu i
Moslov, şeful secţiei legături vor anunţa că trupele străine tea afirm a personalitatea lor TĂRI GEOLOGICE ORA VIŢA.
pentru eliberarea Ungariei de din mai 1945 şi semnificaţie FARFURIILF NU SINT \
externe o Ministerului Apără sub jugul fascist. Au fost de lor istorică. care operează in Vietnam vor naţională si nu o reuniune de t
fi rclrase J n lr-u n termen con b lo cu ri“ . ţ NUMAI ZBURĂTOARE
y Ultima crootie dm ar str. Cloşca, nr. 29 judeţul C araş-Severin
Criza guvernului Republicii In localitdlea indiană Bhi- y senalul expediţiilor ocea
nografie ale comandan
i
wandi, situată în apropiere j tului Cousteou este o ţ angajează de u r g e n ţ ă :
„farfurie pfonjontă". „5P-
Irlanda a fost aparent de Domhay. au avut loc jo i 3000“ este un gen de •i ® MINERI
puternice cio cniri in tre mem
bri ai cora u n ilă tilo r re lig io a botiscof uşor manevrabil, 8 AJUTORI MINERI
se musulmană sl hindusă y core poate plănjo pînă €) VAGONETARI (muncitori necalificati) pentru
rezolvată Situaţia din Republica D o P o irivit aqentiel Associated y Io o odincime de 3000 m, secţia Sosca-Montanâ, judeţul Caraş-Severin
m inicană se menţine încor Press, care transm ite ştirea, y înaîntînd cu o viteză de \
; Ia N ovl Sad — R.S.L. dată, noi incidente. soldate în urma incidentelor 22 dc 3 noduri. Dispunînd de o s © Formele de angajare se întocmesc la sediul
1 Iugoslavia — s-a deschis persoane au fost ucise si alte y autonomie de declasare
DUBLIN 9 (Agerpres). — Dublin apreciază că. avincf de cu victim e omeneşti, înrcqis- de Io 8—48 ore. ,,farfuria s secţiei
; cel de-a! 37-lea Tîrg a
Criza din guvernul Republi- lăcu) lată unei dezbinări gra j gri(o ) internaţional. t.rîndii-se la o săpiâm ină îna 250 rănile y 6) Salarizarea grupa A
iî Irlanda a fost aparent re ve în propriul său partid. intea alegerilor prezidenţiale. Im portante lor Ir p o liţie t plonjontă” va fi utilizată s Se acordă spor de şantier 30 la sută, cazare
zolvată de către premierul Jack Lynch a iost în fata alterna i La ediţia din acest an V in eri, la Santo Domingo a neşti au fosi. m obilizate pen penlru recunoaşterea şi \ 150 lei, sau in cazul că sint grupe de 30 de munci
Lynch, care a procedat la nu tivei ■ sau sa dizolve Parla j a lîrq u lu i participă cca. . lost ucis un copil do şaote tru restabilirea o rd in ii ; de \ studierea pontelor plato
mirea noilor titulari ai porto i 1 400 de reprezentant! ai i ani. iar un altul a lost grav asemenea in cursul nopţii au y ului continental, pentru \ tori la distanţe mai mici transportul se face la domi
foliilor rămase vacante prin mentul tării, proclam ind orga i unor întrep rind eri şi or- i rănit, după ce un grup dc fosi introduse in te rd icţii dc cercetarea depozitelor şe- \ ciliu de către întreprindere.
recentele demisii. Noii miniş nizarea dc alegeri generale, : qanizatii de muncă din ; susţinători ai P artidului re circulaţie. y dimentore profunde, cit 9 ANGAJĂM Şl BRIGÂ2I (echipe) complete Ir.
tri. susţinători ai politicii mo sau să încerce refacerea cabi form ist. dc guvcrnăm îni a i şî pentru studierea ma s condiţiile art. 16/2 sau 16 din Codul Muncii.
i agricultură din 23 de j deschis focul asupra p a rtic i teriei vii de Io mare o-
derate a lui Lynch In ceea ce netului. Ei consideră că. ale- panţilor la o mani fost atic îm \
; ţări. 1 dîncime Se asigură masa contra cost la cantină, cazare
priveşte relaţiile cu Irlanda do qind această ultim ă variantă, potriva preşedintelui Joaqum O delegaţie dc reprezen y \ pentru nefamilişti la dormitoarele secţiei.
nord, reprezintă, în acelaşi Lynch ar fi mizat pe s p riji Balaguc'r. S-a anunţat, de a- tanţi ai cercu rilo r de afaceri LABORATOR DE ) Informaţii suplimentare se primesc la telefon
scmonca. că un poliţist a fost franceze, condusă dc Paul y
timp, cadrele maî tinere alo nul de care se bucură in rîn - Preşedintele R epublicii Fe împuşcat in îm prejură ri ră FULGERE 106-107-106, interior 96 — Oraviţa.
partidului său, Fianna Pai). durile populaţiei po lilica sa derale a Germ aniei. Gustav mase deocamdată necunoscu H u vcîin, preşedintele Consi y Turnul de televiziune \
liu lu i N aţional al P atronatu
Observatorii politici de la moderată. Heineraann, a sosit în Japo te. Incidentul s-a produs la lui francez, a făcut o vlzllâ y de la Ostankîno, core cu \
nia penlru a participa la ziua puţin tim p după ce trei per y J
R.F.G. din cadrul Expoziţiei soane fuseseră rănite. cînd în Uniunea Sovietică, pentru cei 533 de metri oi soi
Internationale de la Osaka — aqenti ai p o litie i au deschis n discuta p o sib ilită ţile dc y este cea mai înaltă con-
„E xpo— 70“ . Şeful statului locul asupra p a rticip anţilor dezvoltare a re la ţiilo r com er S struc|ie de acest tip din t
vesl-germ an este in s o lit de la fun eraliile unui student li ciale franco-sovictiee. Dele lume. slujeşte $i co lobo-
m in istru l de externe, W altev n s m iercuri, gaţia a avut co n vo rb iri cu i rotor de studiere o... ful
Scheel. V la dim ir K irillin , preşedintele gerelor. Diversele instala \ REGIONALA
C om itetului pentru Ş tiinţă SÎ (
In tim pul celor opt zile cit ♦ (•)«► ţii din interiorul şi exte
se va afla în Japonia. H e i Tehnică, cu alte persoane o I riorul turnului măresc \
f 1 ci alc si specialişti sovietici.
nemann va avea convorbiri La Izm lr au luat s llrs il lu gradul de probobililate al
cu o fic ia lită ţile tă rii gazde şi crările conferinţei trip a rtite Conducătorul delcqaliei a y opariţieî fulgerelor. Oa s FERATE DEVA
va fi prim it de îm păratul H i- la nivel înalt turco-lran o- fost p rim it de A lo xci K osî- y menii de ştiintă opreciază
rohito. pjkîslanczc- In com unicatul qhin. preşedintele C onsiliului I că „laboratorul de lo \
comun dat p u b licită ţii cu a de M in iş tri al U.R S.S.. cu ca Ostonkino*' permite stu Recrutează candidaţi pentru şcoli de calificare
♦ O * i \
cest p rile j, se arată că şefii dierea fulgerelor si des
re a avut un schimb de ve de scurtă durată pentru funcţiile :
celor ire i state au discutat o cărcărilor electrice in ce \
Un tribu na l din Lssen a
serie de probleme in te rn a ţio deri In legătură cu extinde - gr. I/M (acari, frînari, manevranţi) cu durata
pronun|al sentinţa dc con ( le moî bune condiţii. „Să- ţ
nale. precum si unele ches rea colaborării economice şt de şcolarizare de 3 luni, la care se primesc candi
damnare la închisoare îm po l geoto" de beton captea ţ
triva a doi foşti ‘ m ilita ri na tiun i politice si economice te h n ico -ştiin tifice dintre cele ză fulgerele, iar o opnro- daţi cu minimum 4 clase elementare.
zişti care. în tim pul celui dc interes reciproc. două ţări. l turâ unică le cercetează in i - gradul ll/MC (conductori, magazineri, şefi
de-al doilea război mondial, condiţii de laborator. Me \ tren, şefi manevră) cu durata de şcolarizare de 6
au participat la asasinarea a toda clasică consta in
numeroase persoane civile y fntonrafiereo fulnerelor şi ţ luni (a care se primesc absolvenţi ai şcolii generale
deţinute in lagărul de con Secretarul general al O-N.U., U Thant, a lăcut un t studierea lor ulterioară. 7-8 ani.
centrare „Dora M ittelb au "
ape) către statele membre. cerîndu-Ie să sp rijin e orga EXAMENELE DE ADMITERE VOR AVEA LOC :
din Harz. A ceşlia sin i Erwjn \ PLOI TORENŢIALE IN ţ
nizarea. Intre 9 şi 18 iulie, la sediul N a ţiu n ilo r U nite
Husta, care a fost condamnat din New Y ork, a ..A dunării m ondiale a tin e re lu lu i''. In a- I y CAPITALA PORTUGALIEI - pentru gr. I/M :
la 8 ani si jum ătate închisoa iara unor cereri de finanţare a acestei acţiuni prin con 17 mai la staţia Petroşani
re. si Ernest Sander, care a trib u ţii voluntare, el a recom andat ca guvernele statelor Vineri, noturo dezlăn 7 iunie la staţia Blaj
p rim it 7 ani şi jum ătate. s ţuită o năpustit asupra
membre ale O.N.U. si ale altor state să întreprindă de 14 iunie la staţia Simerta
« O * mersuri pe lingă diverse societăţi aeriene de transport, capitalei portugheze şu - pentru gradul ll/MC :
in vederea o b ţin e rii unor scu tiri sau reduceri de taxe de voaiele de opă ale unei s
A u to rită ţile bollvlen c au a- călătorie penlru tin e rii ce urmează să sosească la New i ploi torenţiole, însoţite 17 mai la staţia Petroşani
Nu departe de staţia Zel enciuVsV, în munţii Karaciaevo- nun(at că 10 din cei 15 frun- York. de o furtună de mare \ 14 iunie la staţia Simeria
taşî al pa rtidu lui Mişcarea „A dunarea mondială a tin e re lu lu i" este proiectată intensitate. Străzile si
derkessii, continuă lucrările la construcţia observatorului astro t \ La aceste şcoli se primesc numai bărbaţi, cu
naţionalistă revoluţionară, ca să coincidă cu fe stivită ţile ce vo r li organizate penlru tuate în partea de jos a i
nomic al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. La înălţimea de circa re au iost arestat! m arţi după aniversarea a 25 de ani de la crearea O rganizaţiei Na i lisebonei au fost ¡nun- stagiul militar satisfăcut.
2 000 m s-a construit turnul observatorului. In prezent are loc in descoperirea unul com plot ţiu n ilo r Unite. l dote. t Actele necesare înscrierii sînt :
stalarea compresoarelor, a instalaţiilor frigorifice si aparatelor antiguvernam ental, au lost In oceeaşî zi, circulaţia y 0 certificatul de studii in original
expulzaţi In Paraguay. După pe numeroase străzi din 0 copii nefegalizate după certificatul de naş
de calcul electronic. După o pregătire minuţioasă specialiştii
cum se ştie, p a rticip a n ţii la s cartierele mărginaşe ale y tere şi livret militar
au început montarea telescopului, a cărui oglindă are un dia com plot aveau legături cu \ oraşului o fost complet y
metru de 6 m. fostul preşedinte bolivian. C U R I E R blocata dm cauzo unei 0 o adeverinţă de sănătate de la circa medi
V icto r Paz Estensoro, care 1 cete dense. y cală de care aparţine candidatul.
In fotografie : turnul observatorului.
trăieşte In prezent în exil. r y DREPTURILE ELEVILOR :
# o indemnizaţie de 400 lei pentru cei care Ia
data înscrierii n-au avut calitatea de angajat cu mi
Cu g itu |i oi puteo do seoma <■ rural, unde m irajul balonului rotund vind viitorul preşedinte şl guvern ol loonele superioare ale partidului, o care confrunta M exicul nu vor li deo pinâ la teolixareo unei reforme o- nimum 3 luni în producţie, sau media salariului pe
sebite de cele de o ită ii : conlrostul
grore inlegrale", Lo rindul său, vii
novo co M e iicu l se otlo in p ie ie nt nu a tre iit tocă pouuniie violente republicii (aşo-num ilul futurismo, cum Itge re a o fost făcută in persoano dm tre bogaţi şi săraci, d ific u ltă ţile torul preşedinte a d ed a ro l cu p rile ultimele 3 luni pentru cei care au fost angajaţi cu
In p lină co«nponie elccloralo. .,EI pe core le cunosc m orile oraşe Aici, esto numit de m e iico ni), încep in al m inistrului de interne al acluolului unei agriculturi subdezvoltate corc, jul unor m itinguri e le d o role că „d is minimum 3 luni stagiu în muncă
M undiol'1 — cum e tic num it Compio- preocupările cotidiene, o căror măsu patrulea an al fiecărui mandat pre- guvern — Luis Echovcrrio A lvorei. din com a vitregiei naturii şi o re trib u ţia pâm inlului nu s-a r ta lito l
notul rnsnd ol de fotbal - cepteoxo ră ene dată de lupta continuă cu p a rtiţie i inechitabile, nu poale satis- încă în mod echitabil, iar organi- 0 cazare gratuită in limita posibilităţilor, sau o
a tenţia inteieiu) tuluiO ' m u ic o n ilo i, vitregio naturii sau nedreptăţile so toce necesităţile ţă ră n im ii, regresul toreo sectorului ogricol necesită o
ioî tebio pregătirilor lo io p«eo puţm ciale, absorb ceo moi mate parte dm producţiei agricole, soldai cu opotr- serie de măsuri*. indemnizaţie de cazare de 5 sau 10 lei pe zi, pen
lim p o ilo r preocupări, fie ele cMoi tim pul ţăranului m eiican, ceea ce ţia unui număr im portant de şomeri tru cei ce nu pot fi cazaţi
f] politice. M icul „Ju o n ito “ , pâpujo lace ca prepoganda electorala să go în regiunile rurale etc., vor coniervo Ecbeve/ria a prom it că va căulo,
m ojeolă o com pionolului — dupo ce tească un teren „ro d ito r* pentru pro Mexicul intre „ t l irrtocto ocuilalea lor. de asemenea, să gătească m o da lita 0 un bilet de călătorie gratuit lunar dus-intors
a dot no jt« '* *o controverse >' m isiunile de tot fe lul şi pentru o b ţi tea unui dia lo g cu studenţim ea me
nea nă.
nem ulţum ită
prezent
in
de
critici deoorece ji ° P®rrriis să o po nerea d4t aderenţi. Aceste problem e ou fost moştenite sistemul de organizare a invăţăm în- de la şcoală la domiciliu pentru cei care au rezul
ro in fo to lum ii fo lbo lisiice „su m ot“ lu p ta pentru funcţia supremă în de fiecare preşedinte sub semnul ne lului, fenomen o cărui odincim e a tate bune Ia învăţătură
im brăcot. o inundai pur p: simplu cu sloi se duce in acest an intre con ce sifâ|ii rezolvărilor urgente. Astfel, fost evidenţiată cu p rile ju l numeroa
enormul jou sombrero străzile, em i didolul Partidului revoluţionar insti- preţuind ocum şase ani m andatul, ac 0 alocaţie de stat pentru copii conform regle
luliona!
(P R I ),
de
guvem om lnl
siunile de radio ţi telcvinune, precum tidului acţiunii naţionole, Eltoin Gon- Mundial“ şi alegeri tualul preşedinte Ordoz D ior sublinio selor dem onstraţii de onul trecut fi
ţi p aginile xiorelot. Pe strodâ, în Io Luit Echeverrio Alvares, şi ce! al Par in mesajui cu privire Io „S tarea U- acum doi ani, mentărilor în vigoare.
ra lu ri, p iele sou parcuri nu se dis m unji" că problema ceo moi gravă ce Pornind de lo aceste elemente, ob Dosarele de înscriere se pot depune la orice
cută decil despre fotbal şi, bineînţe • olcs M orlin. confruntă ţoro este ceo o sectorului servatorii p o litici consideră că viitoru l
les, despre ţom ele echipei m ei'cane Desemnoreo tul EcKevertia o urmol ogricol, ,,unde se menţine anacronis preşedinte vo ti un continuator fidel staţie de pe raza Regionalei C.F. Deva, sau la bi
Şi lotuşi, alături de teb<a ,,EI Muri- şi ea un tiiu a l propriu lradi(>:lor e- mul unor re lo ţii dc moli dispărute" ol p o litic ii tra d iţio n a le a P R I., deşi
dîot - u I ui'1, M encul cunooşte efetves- lectnrole dm M enc, singure ţară Io -lenţiol de şase ani. In tim pul oc- E cfievcria este oprccial, de o ltlcl, In moi puţin dc SO de oni, orala o nu e id u d posibili latea ca el să •* roul învăţămîn! al Regionalei din str. Lenin, nr. 6.
cenţo cam paniei electorale in vede- linoom encano core $* bucură do c uolului „futunsm o" au lost lu a ţi in drept o personolifcie capabilă, ener lunci preşedintele, „n o i om reuşit să evidenţieze printr-un „s til" personol Informaţiile suplimentare se pot cere la staţiile
reo alegerilor prezidenţiale ce vot s lo b iliio tc politică rem arcabilă, lntr-un considerare ca „p re n d e n ţîa b ili* şose gică şi dinam ică. in obotdorea problem elor care con
avea loc la S ¡oIie. continent in core m ajoriloteo statelor m iniştri oi eobinetulm preşedintelui In orice cot, cînd noul preşedinte atenuăm in mod considerabil o criză de cale ferată sau telefon 12630-13920 interior 305
Cam pania electorală, core te va ou cunoscut in ultim ele patru decenii in funcţiune, D'Oi O rd a i. îţi vo lua în prim ire postul, în luno care om eninţa să devină endemică, fruntă Mexicul. sau 487.
încheia Io Z7 iunie, se desfăşoară in zeci de lovituri de stat m ilitare- De După îndelungi deliberări la eşo- decembrie a ocestui an, problem ele dar va trebui so continuam lupta f. SOCACIU
aceste zile cu deosebire in mediu! obicei, a ctiv ită ţile şi speculaţiile pri-
Redocţîa şl administraţia tiatulul I Deva, ilr. Dr. Pet/u Grota, nr. 35, Telefoane I 12317 şl 11275. Tîoarui : întreprinderea poligrafică Deva. 44065