Page 29 - Drumul_socialismului_1970_05

v '//W //////7 /W /W /////W //////W /W W //^ /W //W //7 /W /7 W W W W /r(
Í
V w ,
PROLETARI DIN TOATE TARILE, U N IŢI-V A ! I

P A G IN A A IV -A

| m Intense co n s u ltă ri d ip lo -
i
| m atice consacrate e v o lu ţie i

| situ a ţie i din O rie n tu l A p ro p ia t
I
îs India. Noi incidente între
i
grupuri de hinduşi şi musul­

mani

b Comentariu: Va plăti

Lockheed ? i
Ï

ANUL XXII. Nr. 4772 MARTI 12 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI

DINAMICĂ, INTENSITATE SI Plecarea la Varşovia a I

7 t Vizita preşedintelui Republicii
A
SINCRONISM IN UTILIZAREA delegaţiei Republicii
Zambia, dr. Kenneth David Kaunda,

CAPACITĂŢII Socialiste România,

LAMINOARELOR condusă de tovarăşul in ţara noastră

Preşedintele R epublicii Zam ­ (ori superiori, zia rişti roniAni, Intr-o maşină deschisă, es-
Ion ßheorghe Maurer bia. dr. Konnclh David Kaun- -/.ambieni Si ( orespondenţi ai cortală dc m olociclişti, pre­
„întreaga activita te de pro ­ „vio ara in lii" in producţia dc după patru luni. media De
ducţie a com binatului nostru lam inate. Fac din aceasla un schimb iroco peste 450 de hn- da. împreună cu soţia, este de presei străine. şedintele Republicii Zambia,
trebuie să se m aterializeze in titlu d© m îndrie şi. mai presus qouri. Dnele schim buri, cum ieri oaspetele tării noastre. în- Erau de fată ş tii ai m isiu n i­ Kenneth David Kaunda, şi pre­
realizarea exem plară a pro ­ de ea. o cale de afirm are în pşie cel condus de inqinerul Luni după-am ia/ă a plecai la llie Veidet. pnm -vicepreŞedin- i.r-o vizită oficială, la in vita ţia lor diplom atice acreditaţi la şedintele C onsiliu lui de Stal,
ducţiei de lam inate fin ite . în marea întrecere pentru o pro­ Ion Drişcu şi m aiştrii Radu Varşoviei tovarăşul Ion C»beor- Lo. al C onsiliului do M m işiri. preşedintelui C o nsiliu lui de Bucureşti si alţi membri ai cor­ Nicolae Ceauşescu. se îndreap­
pului diplom atic.
asigurarea m etalului necesar ducţie sporită de metal. Calea Cărbunarii şî Ion Grigoreanu qhe M aurcr. pi eşedini.elc Con­ Omit Drăqanescu. Janos Faze- Stat al Republicii Socialisle tă spre reşedinţa rezervată
17. —
A vio n u l prezi­
Ora
economiei naţionale şl exp o rtu ­ principală de atingere a aces­ se apropie sensibil de 500 dc s iliu lu i de M m işiri. conducăto­ kas. Leonle Rnulu, losif Banc, România. Nicolae Ceauşescu. denţial. insolit dc la intrarea în a lţilo r oaspeţi. Pe întregul
lu i“ . Acest pasa), reprodus tu i obiectiv o constituie u tili­ lin g o u ri şi chiar mai mult. Ri­ rul delegaţiei Republicii Socia­ M iltai M arinescu. Ion Patan. Re aeroportul International in spaţiul aerian al României traseu parcurs pînă in Capita­
lă, ca si pe străzile Bucitres-
dîntr-nn raport al com itetului zarea mai deplină a capacităţii nă la finele anutui. acest nu­ liste România la lucrările ce­ vicepreşedinţi ai C o nsiliu lui de ..U u c u rrş li-O to p c n r. unde a de avioane cu reacţie ele For­ ţiu lu i, mii dc cetăţeni salută cu
de direcţie al C.S. Hunedoara, agregatelor, prin creşterea tim ­ măr de lin g o u ri va trebui să-l lei do-a X X IV -a sesiuni a Con­ M in iştri, membri ai guvernului avu1 loc icsi.ivhalca do prim i­ ţelor Arm au; Române, a ateri­
nu este o sim pla declaraţie de pului efectiv de lam inare şl a realizăm in mod curent. s iliu lu i de A ju to r Economic şi alte persoane oficiale. ri'. in întimpinarea şefului sln- zat La coborîrea din avion. căldură pe şefii celor două
in te n ţii ci exprim ă lapidar una in te n sită ţii lam inării in tr-u n r eea ce. după num ărul de Reciproc. A fost de fată Jarnnur O rhe- I li 1 li i 7ambian au venii pre­ prcşodmlttJe Kenneth David slate. Prcscdm lele Kaunda si
răs­
Coausescu
prcscdinlele
din op ţiu n ile fundam entale ce sincronism capab'l să asigure lingouri, se socoteşte a fi ritm Din delegaţie fac pane to­ dus/ko. ambasadorul R. P. Po­ şedintele Consiliului dc Stat, Kaunda şi so[ia. lie tly Kaun­
călăuzesc activitatea siderur- cantitatea, sortim entul şi ca li­ si intensii.alc în laminare, ca­ varăşii - C.heorqhe Rărluleseti. lone la Bucureşti. Nicolae Ceauşescu. cu soim. da. sînt saluia li cu c o rd ia lita ­ pund cu cord ia litate m anifes­
q iş tilo r hunedoreni în acest u l­ tatea cerute de lam inoarele fi- pătă o expresii! deosebii. rle vicepreşedinte al C onsiliului prim-vicepreşeclinlele Consiliu­ te dc preşedintele Nicolae tă rilo r de ospitalitate ale popu­
tim an al cin cina lu lui. O op­ nisoarc. Această necesitate a concludentă pe planul creşteri! do M m işiri. M axim lierqhianu. ★ lui de Miniştri. Ilio Verdeţ. Ceauşescu şi soţia, Flcnn laţiei. a pre­
V izita în RomAnia
ţiune care, tradusă in lim baj îm brăcat forma unor sarcini de in d icilo r de utilizare intensivi preşedintele C om itetului de La sosirea pe aeroportul din Janos Fazekas. vicepreşedin:o Ceauşescu de pr im -viccp rc- şedintelui R epublicii Zambia va
economic. înseamnă a produce Dlan exprim ate prin pro du r- şi extensivi. , Stat al P la nificării. Florea Du- Varşovia, delegaţia romana a al Consiliului de M iniştri. M a ­ şcdinielc C onsiliului dc M in iş­ p r i l e j u i o mai bună cunoaste-
\4 id ila ' ca lita tive ireproşa­ ţii de blum uri şi taqle de re la ­ — Luînd ca bază indicii ob­ m ilrcscu. m in istrul finanţelor. fost ¡nl.împiuată do Jozef Cv- nea M ă n eseu. vicepreşedinte al tri. llie Verdct.
bile şi cu un nivel dim inuat m inare superioare re a liză rilo r ţin u ţi la .,750“ . corc sin te li- Radu Conslanlinescu. vicepre­ tankiew tcz. preşedintele Consi­ Consiliului de Stat. Dumitru Şeful statului zambinn cs’ n ro a preocupărilor si e fo rtu ­
de cheltuieli peste două m ili­ an u lu i Ire ru t cu cifre de o rd i­ şedinte al Comisiei G uverna­ liu lu i de M in iştri al R. R- Rn- Popa. primarul general al C a- in solit de E. H K. M udcnda, rilo r popoarelor romAn şi zam­
oane de tone de lam inate, din nul a 300 000 şi respectiv mentale de Colaborare şi Co­ lonc. Şi dc alic persoane o fi­ pilalei. Georcie Macovescu. m in istru l dezvoltării si fina n­ bian îndreptate spre proqrcs si
care aproape o jum ătate de S40 000 tone. A l. V A L F R IU operare Economică şi Tehnică. ciale. prim-ad junct al ministrului a­ ţelor, M. J. Chimba. m in istrul bunăstare, schim buri de ve­
deri menite să asigure dezvol­
m ilion este destinată expor­ — Pentru la m ina torii noştri Delegaţia este însoţită de Erau prezenţi Tiboriu Polrns- facerilor exlerne. membri ni îndrum ării naţionale, H. M u- tarea bunelor re la ţii romAno-
tu lu i. este cît se poale de limpede că consilieri şi experţi. cu. aml)asadorul RomAniei la Consiliului de Sta! şi ai quver- lemha. m inistrul com erţului. zambiene în interesul lă rq irîi
Slrateqia preconizată pentru blum înq urile şi ,.750“ trebuie La plecare pe aeroportul Bă­ V arşovia şt membri ai ambasa­ nulut. conducători de instituţii A. I. Phin. m inistrul inform ,i- cooperării internaţionale — i­
dei.
lam inarea acestei im portante să iunctione/.e în a$a fel in cit noasa. erau prezenţi tovarăşii cenlralo. nampni de şliinlă. ar­ ţiilo r. M. Nqalanda. m in islru l dee do care este călăuzită po­
cantităţi de metal include un să nu provocăm sIaqnări pe (Aqerprcs) tă şi cultură, generali si oii- pro to colulu i si fu n cţiu n ilo r de. litica celor două ţări. Poporul
întreg arsenal de factori. între flu xu l lam inoarelor „650". de stat şi alte persoane oficiale. român consideră că evo lu ţia
care un rol determ inant îl ocu­ pro file fine, de sîrmă şi de O fic ia lită ţile române venite ascendentă a re la ţiilo r salo cu
pă lam inoarele blum inq şi p ro filc m ijlo cii şi benzi — ne-a în înlim pm are sînt prczeniale ţările continentului african v i­
sem ifabricate. Aceasta în lru c it «ous m aistrul principal Pavul Gazetele de perete în concurs oaspetelui de. către preşedin­ no în întim pinarea dezideratu­
dinam ica, in lcnsitalea si sincro­ Ferentz. De aroea fiecare tele N icolae Coausescu. lui m aior el creării unei at­
nismul aclivii.ă tii de la lam i- schimb depune strădanii pen­ In tim p ce răsună 21 salve mosfere de încredere $î stimă
noarelc ,,1 300". .,1 000" şi tru a obţine ritm u ri de lam i­ Acest 'or iui Ircbuic căutnl de a rtile rie sîn! intonate im nu­ reciprocă in tre ţoale târile lu ­
..750". producătoare de blu­ nare r il mai ridicaie şi con­ la ha«fl. la mijlocul sau in vîr- toare unele au ainns chiar în rile dc stat ale celor două ţări. mii. in te n sifică rii sî dezvoltă­
m uri şi taqle de relam inare, stante. In mare măsură am reu­ Prezenţă activă în prag dc autodesliintare. iar al­ Cei doi şeti de slat trec apoi rii tuturo r re la ţiilo r, consoli­
hotărăsc ritm u l producţiei pa şit acest lucru Am intrat in fnl. (d să spunem asu. mul- tele au început să publice a r­ în revistă garda de onoare. dării păcii şi secu rităţii gene­
in trequl flux al lam inării. acest an cu un ritm de lam i­ tila!.eral#lor acliviioti pe care ticole la modul general nee­ rale. r
C olectivele care deservesc nare pe blum inquri de circa le însumează munca politică ficiente. O marc parte din fostii în a ltu lu i oaspete li sînt pre­
cete trei lam inoare sînt pe de­ 420 cle lin q o m i pe schimb. Am de .masă. Poziţia si rolul p a ie ­ colaboratori si corespondenţi zentaţi -şefii m isiunilo r d ip lo ­ ★
plin conştiente de ro lu l lo r de urcat treptat, astfel că acum, telor dc perete trebuie privite, miezul problematicii activi au încelaf să mai scrie, matice acreditaţi (a Bucureşti, Festivitatea sosirii In ţara
tn onsamblul muncii Dolitico d»; m ulte colective de redacţie f i­ precum şi celelalte persoane noastră a preşedintelui Repu­
masă. in funcţie de obiectivul oficiale române venite pe ae­ b licii Zambia a fost. transmisă
gurau doar pe fro n tisp iciu l qa-
urmării, dc puterea lor de mo­ zelei, fără vreo activita te e v i­ roport. în direct de studioul nostru de
bilizare Şi influenţare a unei dentă. Cei doi preşedinţi primesc a­ televiziune.
activităţi bine conturate, bine vieţii colectivelor De citva tim p dc mai toate poi defilarea gărzii de onoare. (Aqerpres)
[ „P acea şi p ro g re s u l-a s p ira - definite qazetele de perele slă scris :
Se ştie că. de la apariţia lor, ,,Participăm la concursul or- Vizita protocolară Ia preşedintele
indiferent dc formaţia de lucru qanizat../' Aceasta relevă faptul
ţii perm anente ale u m a n ită ţii“ sau de locul în care îşi des­ de muncă că s-a declanşat un concurs al
făşoară aclivilalea. ga/cl.clo de acestora rare, între altele arc Nicolae Ceauşescu
perele au fost. si sînt s u b o r d o ­ menirea să învioreze a c tiv ita ­
Sub egida C om itetului N ational pentru Apărarea La scurt timp după sosire,
nate numai scopurilor utile. tea lor publicistică, să le facă Mănescu. vicepreşedinte al
! Păcii se desfăşoară un nou concurs pe bază de b u le ti­ Fără s<" le descriem istoricul, construcţii înslitutii de învă- Şi mai putem spune — cu mai prezente în viata u n ită ţi­ preşedintele Republicii Zambia. C o nsiliu lui de Stat. Georqe
ne. Este vorba de întrecerea in titu la tă ..Pacea şi pro­ trebuie să spunem că ele s-an tămînţ $i cultură. Mai putem subliniere chiar — că aazctcle lor în care funcţionează. De­ dr. Konnetli David Kaunda. si Macovescu. prim -ad ¡unct al
gresul — aspiraţii permanente ale u m a nită ţii” . Făcind soţia. Bctfy Kaunda, au făcut o
impus, la început mai putm. vorbi despre ele ca despre o r­ de perete, asemenea celorlalte spre detalii si alte coordo­ m inistrulu i al acer i tor exlerne.
I apel la cunoştinţe din dom eniul lite ra tu rii, artei, Isto- apoi din ce in ce mei mul! gane de presă ale orqanizatii- m ijloace ale m uncii o o lilice de nate ale concursului ziarul vizita prolocolară. la Palatul Ion Drîneeanu, ambasadorul
¡ iic i şi ştiin ţe i. între b ă rile sînt de fapt o chemare la iii mijloace eiicienle do anil.a- lor de. partid şi sindirat din masă. îşi subordonează a ctivi- nostru a publicat unele m ate­ C o nsiliu lui dc Stat, preşedinte­ RomAniei în Republica Zambia.
; cunoaşterea unor marcante personalităţi care, prin tie — scrisă şj vizuală — caod- uniiătile unde funcţionează laica celui mai conturat SÎ mai riale. Ceea ce impune însă a lui Nicolae Ceauşescu şi soliei Din partea R epublicii Zam ­
I activitatea lor, au tăcut paşi de seamă în lupta pentru bile să p ci r I ici pe la întregul despre greutatea cnvînlului nobil scop — realizarea sârci- fi subliniat este activitatea sale. Elena Ceauşescu. bia au luat. parte : E. H. K.
pacea şi progresul om enirii. Buletinele de concurs pot complex do a rliv ila ţi din uzi­ scris si apărut si rare a avut nîlor sî obiectivelor economice concretă, procedeul practic si In fata Palatului C onsiliu lui Mudcnda. m in istrul dezvoltă rii
fi procurate prin com itetele de luptă pentru pace ju ­ ne. fabrici, unităţi socialiste un rol important dc-a lungul $i de educaţie. qenurile gazetăreşti ce trebuie de Slat o qardă m ilitară a pre­ Si finanţelor. M. J. Chimba,
deţene, m unicipale şi orăşeneşti. din agricultură, şantiere dc anilor. O scurtă p rivire retrospec­ avute în vedere. Concursul să zentai. onorul. m in istrul înd ru m ării naţionale
La in tjln ire a care a avut loc
tivă ne aduce în im aqinl acti­ nu -l vedem înqust, limitat, doar au participat prim -vicoprcşedîn- Si H. M ulem bn, m in istrul co­
m erţului.
vitatea rodnică a m ultor qa2ete ta intenţia de a ocupa unul Irle C o nsiliu lui de M in iştri, rnlîIniren s-a desfăşurat în-
de perete. Remarcăm În mod sau unele locuri tn clasament, llie Verdet, cu soţia, Manca lr-o atmosferă cordială.
deosebit citeva din m un icip iu l deşi nici acest lucru nu este
Hunedoara — LC.S.H, si C.S.H. lip sit de im portantă. Dineu oferit în onoarea
P rincipalul în activitatea u ­
Un nou club la Ghelar — precum şi de la E. M. Lu- nei qazete de perete eslc ope­
peni, F.C.O., I. M. Barza. U. V.
Călon şi altele care. ani în rativita te a si eficienta a rtic o lu ­ preşedintelui Kenneth David Kaunda
şir. s-au evidenţiat p rin tr-o lui. S© cunoaşte că în proce­
Sirahătă şi dum inică a a­ la Casa de cultură din H u­ preocupare diversifica tă si e fi­ sul m uncii apar nenum ărate
vut loc la C.hclar „Festivalul nedoara. clubul „Siderurgis- cientă, contribuind în bună fapte, aspecte pozitive sau ne- Preşedintele C o nsiliu lui de hai M arinescu şi Ion Pătan. v i­
p rim ă ve rii“ organizat de tu l“ şi clubul „C o nstructo­ măsură la realizarea ob ie cti­ qative. C o lectivu l redacţional, Stat al Republicii Socialiste cepreşedinţi ni C o nsiliu lui dc
C onsiliul m unicipal sindical ru l“ . velor, problem elor ce au stat corespondenţii SÎ colaborato­ România. Nicolae Coausescu, M in iştri, M ia Groza. vicepre­
Hunedoara cu ocazia inau- Spectacolul lo lc lo ric pre­ tn centrul atenţiei o rq an izatii- rii au datoria să le sesizeze $( Si soţia, Elena Ccauscscu, au şedinte al M arii A dunări N a­
j g tiră rli noului club din Io­ zentat in fa(a a peste 300 să le valorifice . E bine să se ofe rit, lu ni în saloanele Rala- ţionale. membri aî C o nsiliu lui
: calitate spectatori — capacitatea no­ lo r de partid, a colective lor de meargă pe linia popularizări) tulu> C o nsiliu lui de Stat. un d i­ de Slat şi ai guvern ulu i, con­
; l a acest festival au p a rti­ ului club — s-a bucurat de muncă. fiecărui succes obtinut in d iv i­ neu oficial în onoarea pre­ ducători de in s titu ţii centrale.
cipat pe lingă lo rraaliîle din un deosebit succes. Gu cîţiva an! în urmă. la fi­ dual sau colectiv. Şj cum suc­ şedintelui R epublicii Zambia, înainte de începerea dineului
Ghelar şi a rtiş tii am atori de nele unui concurs, mai m ult do dr. Kennelh David Kaunda, si au fost intonate im n urile de
i 100 de qa2ete au apărut în tr-o cesul nu apare în tîm p lă to r să a soţiei sale. Betty Kaunda. stat ale celor două ţări.
expoziţie, dem onstrîndu-si me­ «veni în vedere si au torii — Au pa rticip ai Emil Bodnaraş, In tim pul dineului, care s-a
ritele. Din păcate însă a Inter­ S. IOAN Paul N icule scu-M izil, G hcor- desfăşurat în lr-o atmosfera
venit, desiqur neprem ediat, o qhe Pană, V irq il T rofin, llie cordială, preşedintele C o nsiliu­
perioadă tn care activitatea Verdeţ. Emil Drăqănescu. Ja­ lu i de Slat. Nicolae Ceauşescu.
unor gazete dc perete a scăzut (C tn tin u o re In p ag . o 3 *o) nos Fazekas, Manea Mănescu, Şi preşedintele Republicii Zam­
înnoiri in viaţa tn Intensitate. Lipsite uneori D um itru Popa, Vasile V îlcu, bia, dr. Kenneth David Kaun­
de o îndrum are corespunză­
Ştefan Voîlec, lo sif Banc, M i-
da, au rostit toasturi.
satului Si s-au pregătit 20. Peste 120 loan Ursescu, preşedintele con­
Toate fo rţe le - m obilizate in de cooperatori au participat în s iliu lu i popular, ziua de dum i­
această zi la întreţinerea cu l­
nică a fost folosită din plin
.Urcóro mereu, ln io ţî(i de lu iu ru t ope> rc p c ii de munte |i tu rilo r. Din suprafaţa totală a Ia executarea lu c ră rilo r a g ri­
de vcidcle ciud a! h um elor de m eiteocon ji carpen. Siniem aco­ comunei de 650 hectare grîu, cole de sezon. In această zi Mecanizatori |
lo unde, cu secole In urma, s-au ridica t bârb o ti vite ji, punind P© ogoarele cooperativelor s-au p liv it pînă acum 418 hec­
tem elie sigura unui popor cote prin anJ o devenii toi mai puter-
mc. Ajungem Io (Jrodiţteo de Munte. Aici, am avut ocuna *o ci mp, la executarea agricole din Ilî-a, Sîrbi, Bretea tare- In toate u n ită ţile noastre N. ZAMFIR
asistăm Io un top., obişnuit in aporenţă, dar care pentru co piii Mureşană şi B rîznic din com u­ se munceşte cu sîrg atît la în-
harnicilor munettgn forestieri m ieom iia m ult moi mult. Se pu­ na noastră — ne spunea tova­ săm întări cît şi la întreţinerea evidenţiaţi |
nco temei io construcţiei unei jcoH Qenerole. Vrem ca in 15 cep- răşul Teodor Vasiu, prim arul c u ltu rilo r. Şi in u n ită ţile coo­
tem bric copiii n oţh i să înceapă cursurile in noile săli de clasă
— ne spunea învăţătorul Ion Şerbon. S prijinul pe care poitidw ! comunei — s-au însăm înţat du­ peratiste din comuna Sălasu fCtnlînuorc in pag. a 3-o)
}i statul nostru il ocordă acestor oameni e deosebit de mare. m inică 20 hectare cu porumb de Sus — ne relata tovarăşul In cursul zilei de dum ini- j
num ai valoarea lucrărilor ji m aterialelor se ridică la Hi 000 Ier. lucrărilor câ, 10 aiai a.c., Ia C. A, P. I
La construirea acestui e d ih o u culturali o contribuţie p reţio o iă Zam s-a term inat însăm înţa- i
o oduce Intie p im d e reo forestieră O ră ţtie . care asigură tronspor-
tul m aterialelor, m ejteri c a lific a ţi, precum y: olte servicii. Pentru tul porum bului pe întreaga !
aducerea cărăm ijh, ţig le i, lem nului. întreprinderea o construit 200 suprafaţă planificată. O con- I
metri de lin ie ferotă îngustă (in g u ro posibilitóte de transport Şi dum inică, pe ogoarele co­ trib u ţle deosebită fa elec- j
o i c¡). Secretarul com itetului de p artid pe întreprindere. A ritid e Voiga, comuna Turdas — ne-a in fo r­
ne spunea că prin construireo acestui obiectiv se urmăreşte _ )i operativelor agricole, s-a lu ­ mat tovarăşul Constantin Flo- tuarea acestei lu crări şi-au :
perm anentnoreo m uncitorilor forestieri, a oam enilor core s-ou în­ crat la pregătirea terenului, rescu, preşedintele con siliului ! adus-o m ecanizatorii Ion Pe- Ş
fră ţit cu pódujeo. «emanatul porum bului şi în­ popular — s-au pregătit dum i­ | truţ, Ştefan Oprls. Ştefan j
E interesant de urmărit JÎ modul în care s-a ridicat m general
această o je io re forestieră. Pinâ «n momentul de ţo t°._ d«n ee'e treţinerea c u ltu rilo r. Există, nică penlru însăm întări 31 hec­ I C iutfna şi O lim piu Popa. In I
30 dc case ole aşezării, 20 unt noi. făcute din cărăm idă ; r lemn. aşadar, din partea tuturo r fac­ tare şi s-au făcut lu crări de j prezent el lucrează pe ogoa- I
M ulle din ele sini e lc c lrilic o ie . Cooperativo de consum, 0<utăiia, to rilo r dc răspundere de la co­ întreţinere a cu ltu rilo r. C.A.P. rele coo pe ratorilor din Săi- !
magazinele alim entare onguro locu ilo n lor produsele necescre.^ C«* clva pentru a grăbi tcrm l-
nemalogralnl sătesc prezintă de două ori pe săplăm intă (ilme- mune. preocupare şi interes Rrica2 însămînlează azi (lu ni)
Activeoză orei un grup de 25 de M uieroji. pe core i pregăteşte pentru m obilizarea si lolosirca ultim ele suprafeţe cu porumb, narea in să m in ţă rilo r şl )a u-
toi destoinicul învăţător Ion Şerbon, cel core o pregătit ji P® tutu ro r forţelor şi m ijloacelor, iar la C.A.P. Turdas mai sînt > nltatea respectivă.
cunoscuţii flu ie ro ţi de Io C o ite jti Deol in fiecare zi bună de lucru, la
Orice in ro ire in vioţo salului ii bucură pe oameni. De oceea. de insăm întat numai 5 hecta­ Paralel cu sem ănatul, o |
el participă cu entuziasm la reolizorea tuturor obiectivelor pro­ muncă in cîmp. Insămîntarea re. dar nu se poate lucra pen­ parte din forţele existente I
iectate. La construireo localului de scoală participă prin muncă porum bului, lucrare de cea mai tru că terenul este încă moale. la C.A.P. Zam (preşedinte j
voluntară numeroşi cetăţeni. Reţinem citevo nume : d e p u la ţii M i- mare im portantă, se desfăşoară
hârlâ Herbon ji Adom Bodee, V irgil Olaru, Ionel Ciucureseu, Du­ Rămasă în urmă cu această lu ­ N icolae M untean) au fost !
mitru Doneosă. Dum itru D udoţ, Adom laico« O menţiune spe­ zi dc zi cu lot mai mare in­ crare este C.A.P. Spini, unde m obilizate la întreţinerea |
cială pent.u Troion D ónciuleicu, |«»u! e ip lo o tă rii lo re ilie re . coie tensitate. M ecanizatorii si coo­ mai sînt de semănat 70 hecta­ c u ltu rilo r. P liv llu l păioase- )
pune mult suflet in ocţiun ile de gospodărire y infrum useţote o
peratorii. anim aţi de dorinţa de re cu porumb. Pină joi sau
locoliloţrri. , „ . . lo r s-a realizat pe mai mult
Spre Seară om pleeat. ducînd cu no« m orlur.nreo Sincera : a term ina c il mai repede posi­ vineri $e vor termina de însă- de 70 la sută din suprafaţa
Vom construi $i oile obiective, pentru că S' in inim a m unţilor bil această lucrare şi Irccerea toate suprafeţele destinate cul­ ^¡Sl ^ ' ; r ■.
unitate
m înţal şi in această
viaţa pulseoză Io *el ca in restul oseiăriler, penlru că s< Io noi cu ţoale forţele la întreţinerea prevăzută, Iar Ia grădină
«uliul innoilor ol anilor n o jlri |i o făcut sim ţită prezenţe.
cu ltu rilo r, folnsesr din plin fie ­ tu rii porum bului. In acest scop s-au prăşit 6 hectare ocupa-
M B O O E A care zj, fiecare oră bună de am concentrat tractoarele şi Mecanizatorul Vaier Zeţa depune mulţ interes şî răspundere la însâmintarea porumbu­ j te cu legume. I
lucru pe oqoare. maşinile de semănat de la ce­ lui pe ogoarele C.A.P. Ruşi şi Bretea Streiului. Foto : v! A2UGEANU
In cooperativele agricole din lelalte cooperative la Spini.