Page 3 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4765 $ DUMINICA 3 MAI 1970 3
M E L E A G U R I H U N E D O R E N E
. V A S W M V . W A S V . W W . W V V W . V A V W ^ A W . V W . V . V . V / A V W M V . V i . W S W A S W . S V . W . N V N V A W V W V W V W W M . V ^ V A V W
F i o r i î n c e t a t e a IA MITINGUL l i K IW I
H u n e d o a r e i caş al Casei m unicipale dc rizare si m ajorarea sa la riilo r au construit com plexul subte
M odernul şi începătorul lă
ran de la puţul principal şi lu
ne-a m obilizat, ne cointeresea
cră rile de deschidere a blocu
cultură din Petroşani nu a pu
tot mai frumoase. înscriem o
tut găzdui m ulţim ea ce a do ză mai mult. iar roadele sint lu i 2. acolo unde, în v iilo r, va
Ca şi-n alte dim ineţi, în a- P retutindeni, în în tre p rin în prim ele 4 lu ni, 28 000 000 le i ri» să fis prezentă la m ilin q u l pro d u ctivita te mai mare cu 50 fi concentrată producţia m inei.
ceasli) zi de M ai în lîi, hune- derile şi in s titu ţiile oraşului, peste prevederi ; la producţia organizat cu p rile ju l zilei dc kq pe post, am realizat econo Inqinerul D um itru Turnă, d i
dorenii s-au Îndreptat spre sărbătoarea lu i In tîi mai a fost marfă vindută şi încasată pe 1 M ai Fiecare a adus cu el m ii de peste 400 000 lei, iar sa rectorul G rupului dc şantiere
lo cu rile lo r de muncă. spre înlîm pina tă cu buchete boga ste 20 000 000 le ii iar ca u r frum useţea q in d u rilo r şi-a fap la riile ajunq la 130— 140 lei po Valea J iu lu i, ne m ărturiseşte ¡
locurile care i-au chemat şi te de realizări, pregătite in mare a reducerii c h e ltu ie lilo r telor pe care Ic-a închinat post. Brigada mea preqăteştc — Conform tradiţiei, noi sa
i-au legat de oraşul lor. De dar patriei noastre socialiste la 1 000 lei producţie marfă, acestei măreţe sărbători. Dar acum deschiderea unui frontal lutăm ziua dc In tîi mai cu lo ti
aici. in rin d u ri slrinse urmau de oamenii Hunedoarei fie r s-au înregistrat econom ii în aici. la m itinq. ei au aflat şi pe care ne-am anqajat să-l in d ica to rii de plan realizaţi.
să stiăbată oraşul, să treacă binţi- H unedorenii şi-au pus valoare de peste 20 000 000 lei. despre faptele tuturo r oam eni predăm la l iulie. Am dăruit bucurii* din bucu
prin le|n tribunei, să raporteze flo ri în fereastră, au îmbrăcat P rintre „a u to rii" acestor suc- lo r m uncii din Valea Jiului- — Noi am venit la această riile m uncii noastre » 319 apar
îndeplinirea angajam entelor, oraşul — pe care în această cosc enumăr : sideru rg iştii Despre m inerii care. p rin tr-u n sărbătoare să raportăm că do tamente noi. cu 111 mai m ult
să aducă prinos de m ulţum ire prim ăvară l-au transform at în- com binatului, co n stru ctorii de bărbătesc optim ism şi-o disci la 1 M ai. înlreaqa producţie a decît aveam tn plan. Unele
pa rtidu lui nostîu draq, ce ne Ir-o grădină — in haină săr la I.C S.H ., m in erii din Poiana plină constantă, insuflată de m inei se va exiraqe pe putui le-arc dat cu o lună mai de
conduce neabătut şi sigur spre bătorească. Ruscăi, celelalte colective de însuşi specificul m uncii. au cu schip. com plot autom atizat. vreme. altele cu două lu n i...
îm plinirea năzuinţelor de aur — Ne-am îm bogăţit acum. muncă ce şi-au în d e p lin it sar scos din adîncuri mai mu!l. de — Ce înseamnă aceasta pen — tot pentru a nu ştirb i
ale poporului nostru, ale p ro în prag de M ai, oraşul cu cinile. De a ltfe l, ne prezentăm 41 000 tone de cărbune net tru co le ctivu l dum neavoastră 7 tradiţia ati venit şi cu qîn d u ri
le ta ria tu lu i de pretutindeni — peste 40 000 arbuşti ornam en la sărbătoarea lu i In tîi mai cu peste plan. despre s p iritu l lor — l-ani întrebat pe inqinerul de v iito r ?
socialism ul şi com unismul. tali şi tot a lî|ia trandafiri... anqajam entole aferente perioa gospodăresc înscris in 16.5 m i A urel lirîndus, directoru l ex — Desiqur. Noi am trecut la
„A m adus cu noi, aşa cum ne — A dică, un arbusl sau un dei depăşite. Este rod ul m un lioane lei econom ii la preţul p lo a tă rii Lonea. o tehnoloqie nouă de execuţie
este obiceiul, tot ce avem mal trandafir la fiecare locuitor... cii entuziaste a fiecărui colec do cost. 9 m ilioane lei bene — M ult. Renunţarea la u ti şi montare a panourilor mari
bun. mai frumos', rezultatele — Da. Şi nu numai a lit. A tiv . al com petentei cu care ficii. Au aflat despre encrqn- lajele Şi la m aşinile de e xtrac pentru apartamente. Am liotă-
m uncii noastre. Ne-am înde dunate, orele vredniciei cetă organizaţiile de partid şi-au a- ticie n ii din centrala ce a făcut ţie vechi. înseamnă creşterea rît ca. pînă la 30 mai. să pu
p lin it toate angajam entele pc ţeneşti se ridică la hi ai inul l flrm at capacitatea de conducă din Paroşcni o constelaţie te substanţială a p ro d u ctivită ţii, nem în funcţiune poliqonul de
care le-ani luat in marea în de 2 500 000 — nc spune to va toare ale a c tiv ită ţii economice. restră. care a furnizat econo prin sporirea num ărului oame la Livezeni, undo se execută
trecere- Dacă tim pul nefavo răşul V io re l Răcoanu. prim - C hiar dacă azi dem onstraţia m ici naţionale peste preve nilor d ire ct-p ro d u ctivi. înseam aceste panouri dar vom de
ra b il nu ne-a îngăduit să tre viceprcşedinle al con siliului oam enilor m uncii n-a putut a deri 500 000 kVVh enerqio e- nă uşurarea m uncii... vansa term enul cu ÎS zile. In
cem prin faţa tribunei, asta popular m unicipal. vea loc datorită tim p u lu i nefa leclrîcă. despre fila to riş tii ca Pe m aistrul principal Carol acest poliqon vom produce 240
nu înseamnă că n-am cinstit Ore în care hunedorenii vorabil. acest prim bilanţ al re. m elaniorfozînd celuloza, au Laszlo, cc avea prinsă la piept de panouri pentru 240 de a-
sărbătoarea m uncii. Faptele ră- şi-au făcut oraşul mai frumos, m arii întreceri, succesele o b ţi „to rs " pentru această zi cu 500 o salbă de steluţe pu rpu rii, partam enle. pe care le vom da
mîn fapte. Am ctşliqal deja au pre qă lit cu m igală fiecare nute în toate dom eniile, a p ri kq mai m ulte fire si fibre sin l-am găsit alături de O tto Hoc- în folosinţă în acest an. E cu-
avansul fată de term enul sta stradă, fiecare bloc, ore ce au le ju it noi opţiuni de v iito r. tetice. man, şeful se rviciu lu i p la n ifi v în iu l nostru de constructori.
b ilit pentru darea in folosinţă adus Hunedoarei un nou a tri Bucuria m uncii îm p lin ite în — Tim pul nefavorabil nu care de la C.M. D îlja. E cu vîn lu l nostru t C u vîn t
a staţiei de sortare şi conca but. acela de grădină. Şi, stră- cinstea lui 1 M ai a pătruns in ne-a permis să raportăm din — C ifre sînt m ulte şi fru de m iner, de encrqelician, de
sare a m inereu rilor de la Că- bătînd in această zi de sărbă fiecare casă şi este cinstită ca coloane succesele — m ărtu moase. iar dincolo dc ele se constructor, do fila to ri*!, de
lan. Vom term ina cu o lună toare slrăzile oraşului vezi în o adevărată sărbătoare in trată risea briqadîerul Vasile Ruşi- află oam enii, care azi au ve modic, de profesor, po care
mai deqrabă lu cră rile electrice fiecare hunedorean pe unul in tra d iţia noastră m uncito toru. de la E.M. Lupeni, mină n it să le raporteze. Cu n-aş oam enii V ăii Jiu lu i şi-l pno-
încredinţate". A lexandru Spă- dintre a u to rii celor 7 000 000 rească. care. în acest cincinal, a cuce vrea să vă vorbesc despre su rează întotdeauna, cu m atură
taru se lace, de fapt, p u rtă to de Jei econom isiţi prin p a rti rit de trei ori drapelul de e x lele de m ii econom ii sau m iile răspundere. Am In tu it această
ru l de cuvînt al q in d u rilo r ciparea lor unanim ă, entuzias SIMION POP ploatare fruntaşă pe ram ură. de tone de cărbune peste plan. răspundere din însu fleţirea cu
m u n cito rilo r, le h n icîe n ilo f, in tă la munca de pe şantierele GH. I, NEGREA Apartamente date peste plan, la un preţ de cost seâiut. M in e rii din zona a III-a . în ca d despre v iito ru l m inei. Pen care oam enii participau, tn d i
g in e rilo r, ale în tre g u lu i colec cetăţeneşti ale înfrum useţării. re lucrăm , au scos la ziuă p i tru că cei care preqălesc acest mineaţa do l M al. la m itin g u l
tiv al şan tieru lui electrotehnic — A cum , cind facem un prim nă azi 9 700 tone de cărbune v iito r — oam enii de la Inves închinat sărbătorii, în aplau
de la I.C.S.H., care de mal b ila n ţ al m uncii noastre — peste plan, ro tu n jin d plusul de tiţii — şi-au întrecut planul zele si urafele lo r adresate
m ulţi ani deţine titlu l de fru n continuă in te rlo cu to ru l — ne 17 000 tone pe exploatare. A - va lo ric cu aproape 800 000 lei. p a rtid u lu i, patriei.
taş în întrecerea socialistă. dăm seama că angajam entul plîcarea noului sistem de sala Au tăiat drum ul p u ţu lu i nr. 4.
Un alt constructor, Tudor In iţia l pe care nl l-am lu a t ne LUCIA LICIU
P olifronie, a v e n it şi în a- cesită... corecturi. H unedorenii
reastS dim ineaţă cu cei 14 to- au dem onstrat că pot mai
îrăşi din echipa pe care o m ult decît cele 10 m ilioane
in d u c e , să raporteze că lu prevăzute la începutul anului. C u sentimentul înaltei
cră rile de la noua fabrică de Participarea de masă, entuzias
oxigen — un adevărat „p lă - tă, răspunderea civică genera
m in " al m arelui com binat h u r lă a hu nedorenilor pot să spo
nedorean. care va da valoare rească angajam entul, în final.
Industrială ae rului — sînt in Ia 15 m ilioane sau chiar mai răspunderi faţa de
avans şi că la l iu lie a.c., fa m ult... E posibil 1
brica va produce la capacita — A cest In tîi mai, p rim ul
te. „în tre g u l cole ctiv al în de după cel de-al X -le a Con
tre p rin d e rii — ne spune Tudor
gres al p a rtid u lu i, a fost Sn-
P olifronie, cu com petenţa re tim p in a t de oam enii H une soarta recoltei
prezentantului sa la ria ţilo r în doarei cu rezultate ce rep re
com iielul de d irecţie — a de zintă adevărate v îrfu ri în m un
pus in această perioadă efor ca lo r — ne spune tovarăşul Conştienţi de înalta răspun prielnică pentru a asigura ob tate susţinută şl pentru coo
tu ri deosebite pentru realiza Gheorghe Vasiu, prim -secretar dere ce Ic revine pentru a ţinerea unei producţii sporite p e ratorii şt m ecanizatorii din
rea sarcinilor şi angajam ente pregăti o bază cit mat tra in i de legum e". Lăsâu. Lăpugiu. Vaţa. Ţebea
al co m ite tu lu i m unicipal do
lo r din întrecere. A acţionat partid. Ne-am pregătit mai că recoltei u ltim u lu i an al ac Dacă nu putem in tra cu etc., unde s-au insăm înţal cu
ca un singur tot, in tr-o de pli tu a lu lu i cincinal, de ziua săr tractoarele la pregătirea tere porum b şl s-au plantat cu car-
bine ca orieînd. Nu este vorba
nă un itate de voinţă, strînsă num ai de o pregătire festivă, b ă torii oam enilor m uncii, lu nului şl însăm înţarea u ltim e lo r to Ii suprafeţe însemnate. Demn
colaborare între şantiere şi cră to rii ogoarelor au fost pre 19 hectare cu porum b — cite dc evidenţiat este aportul me
ci de una faptică. O demon
form aţii de lucru. Acesta este. strează cifre le : la producţia zenţi la datorie, înscriind noi au mai rămas la C.A.P. Băcia can iza to rilo r ToslI M unduca,
de fapt, secretul succeselor succese pe gra ficul întrece rii. — ne declara preşedinta u n i Ion Troznol, Vasile Pleşa,
noastre, exprim ate în conden globală industrială s-au realizat, Dat fiin d faptul că unele lu tăţii, tovarăşa Hortensia Hă- Gheorghe Demlan şi a lţii, ca
sarea tim p u lu i. ,de execuţie * cră ri agricole de sezon au în- tălalc, azi (1 M al — n.n.), am re au participat la realizarea
fiecărei lu c ră ri". tirz ia t din cauza co n d iţiilo r m obilizat peste 20 de coope lu c ră rilo r respective. De ase
M ih a i A ciobăniţă, N icolae clim atice mai p u jln fa vo ra b i ra to ri la plantatul verzel dc menea. s*au înregistrat rezul
Sarcinile de plan pe primele 4 luni ale anului au fost
Jurca. T rifan Lici, Ştefan ĂGel, le, coo peratorii şt m ecanizato vară pe cele 2 hectare pla n i tate satisfăcătoare şl la coo
depăşite considerabil de către colectivul U.M.M.R. Simeria. In
Costea Dudaş, F lorian H aiduc, r ii din un ită ţile de producţie ficate- Ca o confirm are a ce perativele agricole din Holdea,
N icolae Negreanu, c e ila lţi si- coloană, faptul a fost dezvăluit de grafice. — unde tim pu l şl terenul au lo r spuse, la răsadniţe am în- Lunca M o ţilo r. Rişca. Gurasa-
de rurq işli caTe în această zi perm is să se întreprindă ac tiln it pc cooperatoarele Sinef- da. Flntoag. V eţet, Leşnic,
ţiu n i la executarea a ră tu rilo r, ta Bucşe şl Rlcter Fini. care Zam. O strov, Sarmizegetusa şl
de sărbătoare au îm brăcat ha i
na de lu cru pentru a m enţine discuit, semănat sau plantatul lucrau la scosul sl pregătirea Toteşti. La fiecare din u n ită ţi
legum elor — au Ieşit in cirap le am intite, m ecanizatorii au
accelerat pu lsu l furna le lor, o- răsadului cc urm a să fie dus
*= lă riilo r, lam inoarelor, a în* cu o parte însemnată din fo r la grădină. depus e fo rtu ri susţinute la a
^ rţjului com binat, s-au în tîln it, ţele şi m ijloacele de care dis Am vizita t şi solarul coope rat, discuit sau transportul
s nu întîm p lă to r, înainte de pun. ra tive i agricole din Sim erla. îngrăşăm intelor organice tn
intra rea in schimb cu tova ră Deşt in ultim ele zile au că A ic i am in tfln it pe tovarăşul cimp.
şii lo r p re g ă tiţi de dem onstra zut p re c ip ita ţii abundente, ca Păun Răvaş. preşedintele G rija m anifestată !n vederea
ţie. Lc-au încred in ţa t mesaje re au îngreunat desfăşurarea C.A.P. şi un număr însemnat urg en tă rii lu c ră rilo r agricole
prin care raportau depăşirea norm ală a lu cră rilo r, s-au cău de cooperatori care plantau u l de sezon este reliefată preg
in acest an a sarcinilor cu pe- tat suprafeţele cete mai p o tri tim ele fire dc răsaduri. „După nant şi de activitatea susţinu
*te 7 000 tone cocs. aproape vite, zvîntatc. care au permis term inarea p lan ta tu lu i — ne-a tă depusă fn cursul zile lo r de
0 500 tone oţel, 2 200 tone la să se respecte norm ele de ca spus preşedintele — vom con 1 şt 2 mal tn u n ită ţile agricole
m inate fin ite pline, pulsate în lita te stabilite. In do rin ţa dc tinua cu executarea lu c ră rilo r dc stat şt cooperatiste din Ju
c irc u itu l de metal al pa triei. a încheia cit mai grabnic în- de în treţin ere la legume cit deţ.
Dacă graficele şi panourile si- săm fntărlte de prim ăvară, de a şl Ia celelalte c u ltu ri“ . D intre D incolo de sem nificaţia c i
d e ru rq iştilo r n-au putut fi cinsti ziua de I M ai prin noi coo peratorii a fla ţi la muncă fre lo r care oglindesc re a liză ri
prezentate în dem onstraţia oa realizări în muncă, la C.A.P. nu au lip sit S ilvia Nelcga, M ă le la fnsăm inţărl. pregătirea
m enilor m uncii, m etalul dat în S intandrel, Siraeria. Băcia. Lă- r iţi Bădică. Elena Tot. M arla terenului, plantatul legum elor
plus de Hunedoara în «cest an său. Ţebea, Vaţa şl in alte nu Medrea şi a lţii, a căror p ri • i întreţinerea c u ltu rilo r, e-
a trecut deja p rin m etam orfo meroase u n itătt s-a lucrat in cepere şi hărnicie constituie o to rtu rlle depuse In aceste zile
za uzinelor prelucrătoare. tens in efmp. încă din prim ele garanţie sigură că recolta dc dc lu cră to rii ogoarelor eviden
orc ale d im in e ţii, m ecanizato legume va fl bogată, pe măsu ţiază Interesul, preocuparea şt
rii din secţia condusă de N leo- ra strădaniei depuse de et. răspunderea deosebită pentru
lae Zgirdca, care deservesc Din dialogul purtat cu tova înfăptuirea sarcinilor trasate
cooperativele agricole dîn S in t răşul M ih ai V a rva rlch l. d ire cto dc partid p rivin d creşterea
(Uimare din pog. 1)
andrel şi Bîrcea M ică, au In rul I.A.S. Bîrcea, am desprins continuă a producţiei agricole
Secvenţă dîntr-un joc de ptin părţile Văii Jiului. tra t cu 'tractoarele in brazdă. interesul deosebit m anifestat şt a a p ortului a g ric u ltu rii la
Conform p la n ifică rii din ziua dc toţi lu c ră to rii u n ită ţii fn satisfacerea cerinţelor popu
imperialismului, promovînd în anterioară, tra cto ristu l Nicolae ceea ce priveşte soarta reco l la ţie i şl ale econom iei noastre
raporturile statornicite, princi Nicolaescu se afla în livadă, tei. „In urma v e rific ă rii stării naţionale. O expresie g ră ito a
piile unanim recunoscute ole unde executa stro p itu l pom i terenului, fn ziua dc f M ai — re/ In acest sens o reprezintă
internaţionalismului socialist, lo r îm potriva dăunătorilor. In ne relata In te rlo cu to ru l — la faptul că în toate zilele cînd
egalităţii în drepturi, avanta ginera Angelica Codreanu, şe ferma dîn Lăpuşnlc ara putut tim pul este prielnic, coopera
jului reciproc şi întrojutorării fa ferm ei horticole m ixte cu concentra tn cimp tractoarele to rii. m ecanizatorii şi specia
frăţeşti, a respectării neştirbite gestiune economică internă de şl m aşinile agricole (a d iscu i liş tii sînt prezenţi la datorie,
a independenţei naţionale şl la C A P . Sîntandrei, ne spu tu l a 25 hectare, aratul unei pc ogoare, acolo unde sc hotă
suveranităţii, o neamestecului nea că : „La grădină s-a orga suprafeţe de 8 hectare şi b i- răşte soarta producţiei a g ri
în treburile interne ale altor nizat efectuarea lu c ră rilo r de lonarea unei tarlale cu ltiva te cole.
Între ţin e re a răsadurilor şt cu cartofi în vederea aplică
state.
Dind expresie sentimentelor plantatul verzel în cim p. Vrem rii le rb lc ld e lo r". N. TIRCOB
care animă întregul nostru Emoţionanta defilare a stegarilor. să nu pierdem nici o oră 1 M ai a fost o zl de a c tiv i N. BADIU
popor, tovarăşul Nicolae
Ceouşescu declara : „Vrem ca
prieteni! noştri din întreaga
lume, din rînduî tuturor popoa — Se pare că de ce ne-a febra fotbalului mondial,
relor, toţi cei căroro le este lost teamă, n-am scăpat. amatorii sportului-rege şi-au
scump progresul, cărora Ie — Adică ? Sărbătoare pe estrade, în poieni îndreptat atenţia şi spre
este scumpă pacea, să ştie că — Cind am imaginat, meciul echipelor mai mici.
în poporul român au un înainte de 1 Mai, acea călă La Deva au jucat formaţiile
prieten de nădejde, care va torie la popasurile sărbăto liceului „ Decebal“ şi grupu
face totul pentru trium ful co rii am păstrat o rezervă fată lui şcolar de construcţii, ale
laborări! între popoare, ol de starea timpului. şi pe grupului şcolar energetic şi
păci! în lume". — Da, si ne-a cam făcut-o terenurile sportive liceului industrial, la Brad,
Poporul romon - a spus în timpul. cele ale şcolilor generale
încheiere vorbitorul - năzuieş* — Dar cine a vrut să pe nr. I şi nr. 2.
te fierbinte spre un climat de treacă tot a avut unde. te cu sute de, hai să le zicem. ni lor şi cea din ziua de 1 N-au lipsit nici ponturile e — Da şi s-a mai jucat
pace în core sâ-si desfăşoare — N-au lipsit nici chiar iu b ito ri a i naturii. Că s-au Mai şi din 2 Mai. Nu spun chipei de dansuri populare volei, handbal, başchet. ca
nestingherit întreaga sa capa serbările cimpencşti... glndit organizatorii la toate. prea multe pentru că mai a casei de cultură. să nu mai vorbim de „mari
citate creatoare, în strînsă fră — ... cu programe artis Au cîntat şi au dansat pe avem de relatat şi de prin — Dar minerii din Apu le" meciuri tradiţionale, cum
ţie şi solidaritate cu ţările so tice... Dealul Paiului pentru locui alte părţi seni ce-aiL făcut in aceste a fost cel de baschet, de la
cialiste, cu toate forţele revo — ... cu „ udâtură"... torii Devei orchestrele şi for — Avem dc relatat din zile vesele 7 Brad, dintre Ştiinţa si o
luţionare, antiim perioliste şi — ... cu fanfară... în maţiile căminelor culturale Valea Jiului. Atmosfera săr — S-au îndreptat in nu selecţionată a oraşului şi
— ... $i cu voie bună
democratice ale epocii noastre, general. din Fornădia, Cristur, bătorească s-a instalat in măr mare spre Ţioara, unde Jocurile sportîv-distractive.
în interesul comun al cauzei Sulighete. ale Regionalei sălile de spectacole şi., in au petrecut, pină tîrziu, în — Pe terenurile Liceului
— Pe stadioane ? C.F., liceului „ Decebal",
socialismului şi păcii în lume. familie. Formaţiile de compania tarafului Casei de pedagogic Deva şî-au dispu
A urmat apoî demonstraţia — Sportivii nu iau in T.A.P.L. dansuri, soliştii, orchestrele cultură din Brad. tat intiletatea în vil între
oamenilor muncii, manifestare seamă că mercurul mai — Să nu crezi că numai şi tarafurile Casei de cul — Zic să lăsăm maialurile ceri de volei liceul „D e
coboară citeva grade in ter
fierbinte de ataşament fată de mometre. la Deva s-a petrecut la iarbă tură d in Petroşani, ale c lu şi locurile de distracţie şl cebal“ cu liceul industrial
politica infeleaptă a partidu — Deci, s-au întrecut. verde. La Hunedoara, tot la b u rilo r d in P etrila, Lonea, să spunem ce-am văzut pe (băieţi) şi liceul „Decebal"
lui nostru, de dragoste ne — Mai ceva ca in cam cote înalte, pe Dealul Chizi- Vulcan si Lupeni i-au făcut stadioane şi terenurile de cu liceul pedagogic (fete).
ţărmurită faţă de patria pionat. dului, cu tot vîntul rece, pe pe locuitorii Văii Jiului să sport. — In toate întrecerile
noastră socialistă. la ora 5 după-amiază, era uite că starea timpului le-a — In drum spre stadionul sportive la care am asistat
— Dar, concret ce le pu furnicar de lume. Cei care răpit plăcerea petrecerii tra „Cetate'1 din Deva ne-am am întrezărit ambiţia, dir-
☆ tem spune cititorilor noştri- ? suportă cu bărbăţie tempe diţionale dc la Tulipan. oprit la startul fazei jude zenia, măiestria reunite in
Cu prilejul zilei de 1 Maî, Care a fost .,tensiunea“ vieţii raturile înalte de la cuptoare — La Orăştie — multă ţene a „Crosului tineretului“. acel atribut caracteristic
la Petroşani, Hunedoara. Brad, cultural-Sportive ieri si alal — sidarurgiştii — au venit căldură. Căldură pe scenă şi Erau aici în apropierea par sportului şi sportivilor — t i
OroMie, Haţeg, Colan şi in tăieri in judeţ ? La ce „cote“ ■xd dea mai multă căldură în sala casei de cultură. Cu cului 380 de tineri, ciştigă- nereţea.
alte localităţi au avut loc s-au ridicQt petrecerile cîm- momentului. Să fi văzut for noscutul taraf şl soliştii de torii etapelor municipale, — Şi uite aşa prin poieni
mitinguri şi adunări festive. penesti ? maţiile şi să fi ascultat so muzică populară au încălzit orăşeneşti şi pe centre de le veseliei, la popasurile cu
☆ — La Deva, cel puţin, se liştii clubului siderurqiştî- inimile celor prezenţi. Ta comună. După cele 6 starturi iarbă yerde, cu cintecul.
Serbările cimpeneşti. pro poate vorbi intr-adevăr (le lor ! Pe laminatorul Sigis tiana Negru. Georgeta Voicu, — pe categorii de virstă — jocul şi voia bună, cu deli
gramele cultural-sportive şi de cote înalte. Pentru că de mund Muntean, electri Valeria Dănciulescu au adus la linia de sosire au ajuns catesele culinare şi berea de
aqrement. desfăşurate in după- venii, prin tradiţie, îşi petrec cianul de la cuploare indus pe scenă frumuseţea cintecu- prim ii: Gertrude W eber la gheaţă, cu sportivii pe
omioza zilei de 1 Mal şi pe maialurile pe Dealul Paiului triale Grigore Nichita. să-i lui plaiurilor Orăştiei. Tu- (Hunedoara). Micloş Ion (Pe stadioane şi terenuri de sport
tot parcursul zilei de ieri. ou De ocolo, de sus. cintecul si fi ascultat şi să-i fi văzut dorică Munteanu, cu vioara troşani), Doina Cleşiu (Brad), am petrecut două zile fără
conferit sărbătorii de mai di- jocul, zvonul de petrecere, chemaţi la scenă dc colegii sa „fermecată“ , i-a făcut pe Viorel Ciolocoiu (Deva), Eca- să ştim cind a trecut timpul.
mens'unile unei ample desfă apetisantele mirosuri de lor ca adevăraţii cintăreţi de oameni să uite vremea de- terina Pleşca (Hunedoara), I. CIOCLEI
şurări o bucuriei şi exuberan mici şi arătare atrăgeau profesie. Ce mai. a fost fru afară şi să se prindă la braţ Sabin Văsoi (Petroşani) N. STANCIU
ţei populare. Coloana sportivilor este deschisa de o frumoasă formaţie magnetic autobuzele încărca moasă petrecerea hunedore- cu bucuria şi voia bună. — Şi totuşi, utte că în M. BODEA
pe verticală. ________________