Page 37 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 37
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA l
f i Declaraţia M inisterului A fa
' 9
ce rilor Externe al României cu
p riv ire la atacul fo rţe lo r armate
israeliene îm potriva Libanului
« Situaţia din Cambodgia
f i Cronica evenim entelor in-
ternaţionale
l
I m C u r i e r , Atlas
1 *
ANUL XXII. Nr. 4774 JOI 14 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI
A ONORA CERINŢELE BENEFICIARILOR Vizita preşedintelui Republicii Zambia,
Înseam nă a satisface nevoile economiei
serviciului tehnic. Putem a fir dr. Kenneth David Kaunda, in tara noastră
Ştiinţa economică modernă livrate şi, tinînd seama de ob [ii, receptivitatea si solicitu
consacră noţiunii de calitate servaţiile acestora, să ia mă dinea fată de nevoile acestora, ma că deja am depăşit acest
a produselor o definiţie foarte suri de pertcctionare calitati tratate pînu nu demult Co'ospec- stadiu, allîndu-ne în faze avan
simplă dar cu o mare putere vă a producţiei. le lăturalnice sau ca un „rău ne- sate de colaborare cu benefi
o- Intîlnire intre preşedintele Con
de qeneralizare : calitate în ciarii în vederea asimilării şi La Baia Mare
seamnă gradul în care un pro realizării unor calităţi de
dus corespunde cerinţelor con leImri şi sortimente de lamina
sumatorilor, qradul lui de u ti te cu caracteristici Şi perfor In cursul zilei de miercuri, >pecialişli din tara sa — care,
am procedai în acest an cu u siliului de Stat Nicolae Ceausescu
litate. Această definiţie, expre mante cerute de aceştia. Aşa preşedintele Republicii Zambia, după cum esle cunoscut, dis
sie concentrată a necesităţii ca * dr. Kennelh David Kaunda, şi pune dc mari zăcăminte de m i
produsele — prin loialitatea zinele producătoare de tractoa soţia şi-au continuat viz.ita în nereuri — să studieze expe
însuşirilor lor, prin mărimea re. autocamioane si automobile oraşul Baia Mare. rienţa şi metodele româneşti
de la Braşov şi Piteşti, cu u
valorii lor de intrebuinlarc — zinele ..I M a i“ Ploieşti pentru şi preşedintele Republicii Zambia ¡n metalurgia neferoasă.
să satisfacă în tot mal mare • In timpul vizitei, preşedinte
La flolafia centrală de pre
măsură Şl în condiţii de Snal- Transpunînd pe planul p ro resar" s-au deplasat spre cen noile oteluri pentru saoe de le Zambiei şi celelalte oficia parare a minereurilor — cea
lă eficienţă economică nevoile ducţiei dc metal aceste obliga trul de ((rentate al preocupă foraj, cu un qrup de uzine pro lităţi au prim it din partea m i
societăţii, se oqlindeste cu tivităţi, siderurqiştii hunedo- rilor majore. Cum, în ce mod. ducătoare de şuruburi. Preci dr. Kenneth David Kaunda nistrului industriei miniere şi mai marc unitate de acest tel
toată claritatea in Leqea p ri reni. specialiştii. conducerea cu ce efecte si cu ce profit zez că sîntem la început si vom geologiei, B ujor Almăşnn, a din tară — oaspeţii sînt infor
maţi asupra dezvoltării şi mo
vind asiqurarea şi controlul ca combinatului şi centralei au în pentru Hunedoara ca producă extinde acest qen de contracte conducătorilor întreprinderilor dernizării unităţii. Este pus in
lităţii produselor. In spiritul a- ţeles că în noile condiţii cre tor, pentru nenumăraţii bene care sînt foarte utile atît pen In cursul după-amiezii dc privind extinderea şi diversifi şi specialiştilor explicaţii cu evidentă nivelul înalt al teh
restei Icqi. centralele industri ate le revine răspunderea de a ficiari din tară sî , de Deşte ho tru noi cit şi pentru beneficiari. miercuri, la Palatul Consiliului carea colaborării dintre cele prinzătoare asupra evoluţiei nologiei elaborate dc specia
ale şi întreprinderile sînt obli- subordona inlrcaqa activitate tare, pentru economia naţiona Tot în acest scop. precum si de Slat au fost reluate convor două ţări. S-au relevat posibi industriei băiinărcnc. asupra liştii rom âni, datorită căruia se
progreselor tehnice înregistra
qale să realizeze produsele satislaceril cerinţelor calitati lă in ansamblu ? birile oficiale intre preşedin lităţile existente pentru o coo
ve ale beneficiarilor de metal, — Relaţiile statornicite cu pentru a asiqura studierea c- te în domeniul extracţiei, cit asigură prelucrarea cu un ma
la nivelul tehnic şi calitativ în tele Consiliului dc Slat ol Re perare largă a popoarelor re Tandament de extracţie.
concordantă cu progresul ştlin- pretenţiilor justificat am plifi beneficiarii s-au înscris îna voluţiei calităţi1 produselor rea- publicii Socialiste România. român şi zambian, pe baza res şi in cel al prelucrării mine
... şi tehnicii, cu cerinţele be cate ate acestora. Numeroase inte aproape in exclusivitate in Nicolae Ceauşcscu. şi preşe pectului şi avantajului re reurilor. Un alt obiectiv vizitat este
neficiarilor interni şi externi, măsuri şi acţiuni deja materia sfera soluţionării unor dife AL. VALERIU dintele Republicii Zambia. dr. ciproc. Oaspeţii au fost informaţi, Uzina mecanică de maşini şi
lizate cu rezultate promiţătoare printre altele, de faptul că a- utilaj minier, unitate profila
să livreze produsele conlorm rende, reclamaţii sau litioii Kenneth David Kaunda. Cu acest prilej s-a făcut un
prevederilor contractuale, să sau in faza dc elaborare ori privind în principal calitatea schimb de păreri asupra unor lăluri de străvechile exploa tă îndeosebi pe producţia dc
urmărească sistematic modul oe cale de a fî supuse experi unor laminate — ne-a spus to (Continuar« in' p a g ’ a 3»o) Cei doi şefi de slat au abor probleme ale situaţiei interna tări miniere Săsar, Baia Sprie, utilaje complexe penlru extrac
de comportare la beneficiarii mentărilor si qeneralizării, vin dat in continuare probleme ţionale. Cavnic, Bâiut au apărut noi ţia şi prepararea m inereurilor
Interni şl externi a produselor să contirme că relaţiile cu clien- varăşul inq. Klokt Oscar, şeful mine, care s-au dezvoltat, cum neferoase şi pentru industria
sini cele de la Şuior şi liba, materialelor de construcţii.
unităţi moderne de preparare Inlcresîndu-se de caracteris
ticile tehnice şi randamentele
de
Consiliului
Preşedintele
G raficul în tre c e rii se îm bogăţeşte S t il al Republicii Socialiste cni şi al(i oameni de ştiinţă şi a minereurilor, uzine construc acestora, preşedintele Zambiei,
toare dc utilaj penlru această
cultură, generali şi oliteri su
M i l i România, Nicolae Ceauşescu, periori, zîatişLî români şi stră ramură industrială. Producţia este informat că ele sînt ast
de minereu obţinută aici in a~
cu noi re a liză ri şi soţia sa, Elena Ceauşescu. ini. nul 1948 se realizează acum in fel concepute in cit din mine
i i # ¡ au oferit miercuri seara o re Au participat E. H. K. M u- numai 20-25 de zile. trase concomitent şi alte me
reul prelucrat să poată fi ex
cepţie la Palatul Consiliului de
m m f Siderurgiştii hunedoreni au intrat inlr-o nouă etapă denda, ministrul dezvoltării şi
Étó ! M i a întrecerii cu un bilanţ pozitiv şi cu ferma dorinţă de a-l M iniştri în onoarea preşedinte finanlelor, M. J. Chimba, mi Vizita începe prinlr-un po ceaslă caracteristică situează
tale in afara celui de bază. A -
completa cu noi realizări. După primele 10 zile ate lunii lui Republicii Zambia, dr. Ken nistrul îndrumării naţionale. H. pos la sediul Centralei minelor utilajele la nivelul celor mai
neth David Kaunda, şi a soţiei
şi metalurgiei neferoase a că
Mulemba, ministrul comerţului,
m ! U J f i I mai graficele întrecerii consemnează noi date şi fapte lă sale. Betly Kaunda. A. I. Phiri, ministrul informa rei aclivitalc este îndreptată moderne agregate de acest fel
udabile. In perioada amintită cocsarii ou dat peste plan
din alte ţări. Dc alllel produsele
A u luat parte Emil Bodnaraş.
102 tone cocs, iar colectivele de la cele două fabrici de aglo Paul Niculescu-Mizil, llie Ver- ţiilor, M. Nqalanda. ministrul In direcţia îndrumării şi coor uzinei băimărene sini tot inaî
donării
activităţii
unităţilor
protocolului şi lunc|iunilor de
merare şi-ou depăşit sarcinile stabilite cu 2 435 tone mi det, Florian Dănălache, Emil stat. şi celelalte oficialităţi componente — dc la cerceta solicitate de difeTÎtc tari din
nereu aglomerat. La rindul lor furnaliştii de la secţia I Drăgăncscu. Janos Fazekas, zambiene care îl însoţesc pe rea geologică şi tehnologică Europa, Africa, Asia.
au dat 721 tone de fontă peste plan, iar la cele două fur Pelre Lupu, Manea Mănescu, preşedintele Kaunda. primară pînă la obţinerea pro OaspetiloT le sînt prezenta
nale de mare capacitate s-au realizat suplimentar 354 tone Erau prezenţi, şefi ai m isiuni d u s u lu i finit. te apoi locomotive Diesel, ma
de fontă. 'Dum itru Popa. Gheorqhe Stoi Retine atenţia faptul că flu şini de încărcat, benzi trans
La dispeceratul combinatului s-au colectat veşti îm ca, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, lor diplomatice acreditaţi la xul tehnologic in unităţile de portoare şi alte Instalaţii, pro
bucurătoare din majoritatea secţiilor. La cele aproape Iosif Banc, Pefte Blajovicj, M i Bucureşti, ataşaţi militari şi exlrac|ie si prelucrare a mine duse de unităţile din Salu M a
6 200 tone oţel realizate suplimentar in primele 4 luni o|e- ron Constantînescu, Mihai Da- alţi membri ai corpului diplo reurilor esle astfel conceput re şi din oraşul Dr, Petru .Gro
larii de la O.S.M. nr. 2 au adăugat încă 185 de tone iar matic. in cit — chiar in condiţii qeo- za, care fac parte din grupul
cei de la cuptoarele electrice 195 de tone. lea, M ihai Gere, fon Iliescu, înaintea începerii recepţiei loqice miniere dificile, crealc de uzine constructoare de ma
R Ion Stăncscu. vicepreşedinţi ai de minereuri greu preparabile şini şî utilaje miniere.
au fost intonate im nurile de
Am depăşit ven itu rile planificate Consiliului de M iniştri şi al — se asigură valorificarea in- rncheindu-şi vizita in între
M arii Adunări Naţionale, mem slat ale celor două ţâri. teqrală a tuturor elementelor prinderile miniere din Baia M a
Recepţia s-a desfăşurat în- re. dr. Kennelh David Kaunda
din zootehnie bri ai Consiliului de Slat şi conţinute în materia primă U-
ai guvernului, conducători de tr-o atmosferă caldă, priele- lilajelc — concepute şi fabri a felicitat călduros colectivele
nească. cate în marca lor majoritate , de muncitori, ingineri si teh
în planul de producţie al cooperativei noaslre s-a instituţii centrale, academici- in tara noastră — realizează nicieni pentru remarcabilele re
prevăzut să se realizeze, din creşterea animatelor, în un înalt grad de eficientă c- zultate obţinute şi le-a urat
primele patru luni ale acestui an, un venit de 90 000 lei. conomică şi de rentabilitate. succese tot mai mari in activi
Dalorilă în g rijirii şi furajării raţionate a animalelor cutate aspecte ale colaborării Preşedintele Kennelh David tatea tor viitoare.
au crescut producţiile de carne şi lapte, reuşind să La Ministerul Comerţului Ex în diferite domenii, ale coope Kaunda manifestă un viu inte In onoarea preşedintelui
depăşim prevederile planului şl să realizăm un venit terior au avut loc în cursul res fată de realizările specia Zambiei, dr. Kennelh David
de IM 340 lei. după-amie2ii de miercuri con rării tehnîco-ştiintifice intre Kaunda, şi a soliei sale. pre
Aceste realizări se daloresc a c llv ilă lil depuse dc vorbiri între miniştri ai Repu celo două |ări, precum şi pro liştilor, tehnicienilor şi munci şedintele Consiliului popular
La fabrica de conserve din Deva, laboratorul constituie o cooperatori. blicii Socialiste România şi ai bleme privind schimburile co torilor din întreprinderile Cen judeţean. Gheorqhe Blaj, şi so
veriga de bază în dsigurarea şi controlul calităţii conservelor şi NISTOR PODELEAN Republicii Zambia. merciale reciproce. tralei şi apreciază in mod deo lia au oferit un dejun.
preparatelor din carne. Foto : N. GHENA contabil la C.A.P. Vetel sebit experienţa dobindilă aici. După-amiază, preşedintele
Cu acest prilej au fost dîs-
(Agerpres) El şi-a exprimat dorinţa ca Zambiei a plecat Io bordul
nui avion special spre Bucu
reşti.
Caleidoscop Iii dezbatere ptiblicfi loanei de maşini, mii de cetă
La trecerea prin oraş a co
La capătul unei întreceri ţeni i-au salutat pe oaspeţi cu
ştiinţific simpatie şi căldură.
In timpul vizitei în oraşul
Baia Mare. preşedintele Ken
Măiestrie meşteşugărească In sala căminului cultural ce se impun nelh David Kaunda a fost în
soţii de Manca Mănescu. vice
preşedinte
de
al Consiliului
din Dohra a avut loc
un
| caleidoscop ştiinţific la ca Stat. cu soţia, precum şi de
re au participat numeroşi ! membrii suitei române ataşate
La începutul lunii decem xului meşteşugăresc din stra Nădăjduim ca tinerii meşte cetăţeni. Temele : „Călători pe lingă şeful stalului zambian
brie a anului trecut, U.J.C.M., da Mihail Kogălniccanu din şugari să reprezinte cu cinste roniSnî mai puţin cunos — Constantin Slălescu. secre
in colaborare cu Comitetul Deva au găzduit faza jude judeţul nostru. Dar dincolo cuţi“ , expusă dc profesorul tarul Consiliului de Stal, Ion
judeţean al V.T.C., a organizat ţeană a „Brăţării de a m “ , de aceste ambiţii fireşti pu Bujor Vutcii, „Izotopii ra Drînccanu, ambasadorul Româ
un concurs intitulat suges la care au participat 0 croi tem afirma cu certitudine că dioactivi şl întrebuinţările
tiv „Meseria — biufarn de tori, 8 coafeze şi 6 frizeri, întrecerea „Meseria — bră lo r “ — inq. Nicolae Jurca, niei la Lusaka. qene.ral loco
aur". Organizat pentru sti dovediţi cei mai buni in c- ţară de aur", desfăşurată „Descoperiri arheologice ce tenent Constantin Popa. locţi
mularea tinerilor meşteşu tapa anterioară. Comisiei de de-a lungul a patru luni. a alcslă urme dacice pe me itor al şefului M arelui Stat M a
gari din cooperative în ve examinare nu i-a fost de loc stimulat munca a sute de leagurile hunedorenc“ — jor, şi Tudor Jianu. directorul
derea continuei îmbunătăţiri uşor ca — după 6 ore de tineri meşteşugari, apropiin-
a pregătirii lor profesionale, întrecere, timp în care tinerii du-i şi mai mult de meseria proi. Gheorqhe Lazin, Protocolului din M inisterul A
a creşterii aportului lor la şi-au etalat măiestria mese aleasă. „Transplantul de organe“ în judeţul Hunedoara facerilor Externe.
realizarea sarcinilor econo riei — să decidă. Să execuţi \ — medic Matei Fleşeriu
mice, la deservirea civilizată in numai 0 ore un sacou AUREL POPA l s-au bucurat dc o hună pri- ŞTEFAN BRATU
a clienţilor, concursul a an pentru proba I, o fustă son organizator principal presta** ' mire în rindul celor pre-
trenat meşteşugari din opt o bluză, nu e uşor. Dar con i zen|l. PETRU UllACAN
cooperative : „Solidaritatea" curenţii au arătat cu şi-au U.J.C.M.
şi „ Progresul" Deva, „Moţul" însuşit cu răspundere „bră
Brad, „Prestarea" şi „Drum ţara" meseriei La croitorie,
nou" Hunedoara, „Jiul" Pe Tiberiu Kajtar (cooperativa Util schimb
troşani, „ Deservirea" Lupani „Solidaritatea" Deva) a ob
Si „Viaţă nouă" Orăştie. ţinut primul loc, Lodislau Dezvoltarea multilaterală a
S-au întrecut in această pe Kclle („Jiul" Petroşani) lo societăţii noastre socialiste, terea lipsei de respect în pu de experienţă
educaţie, Apărarea demnităţii umane
rioadă un număr dc 421 de cul II, Constantin Iova, succesele obţinute în economie, blic sau Sn familie fată de per
tineri din care H>S croitori, („Jiul" Petroşani) locul III, ştiintă, cultură şi soană, precum şi conduita ne La Hunedoara, în cea mai
121 coafeze şi 132 frizeri. iar lui Dumitru Filip („Drum perfecţionarea raporturilor din civilizată, sanctionîndu-se ac reprezentativă secţie dc fa
indecen
sau
cuvintele
Prima fază a concursului nou" Hunedoara) i s-a acor tre cetăţean şi stat — oqlin- tele jignitoare, la adresa u bricaţie a întreprinderii de
te,
— care s-a desfăşurat pînă la dat menţiune. dite in îmbunătăţirea leqisla- nei persoane, alungarea so panificaţie Deva. s-a desfă
sfirşitul lunii martie — a cerut Cele trei probe cerute coa ţiei din ultim ii ani — au deter coordonată definitorie ţului, soţiei sau copiilor, dez şurat lin util schimb de ex
fiecărui concurent să-şi în fezelor in întrecerea din e minat profunde şi înnoitoare interesul fată de aceştia din perienţă avfnd ca Iernă :
deplinească exemplar sarci tapa judeţeană au fost ciş- schimbări în fizionomia moral- urmă, provocarea de scandal, „Posibilităţi şl strădanii pen
nile profesionale, întrecere ce tigate cu frumoase aprecieri spirituală a societăţii, in con refuzul consumatorului de a tru o pitne de mat bună ca
a fost urmărită pe bază de de Marta Giosan (locul I — ştiinţa juridica socialistă a oa părăsi localul după închiderea litate“ :
punctaj, cu următoarele cri cooperativa „Solidaritatea" menilor muncii. Aceste schim a societăţii noastre acestuia, lipsa de respect fată La schimbul dc experien
terii: îndeplinirea $î depă Deva), Cornelia Fănela (lo bări explică, pe de o parte, scă de autoritate ca şi alte atitu ţă participă factori cu munci |
şirea sarcinilor de plan, cali cul 11 — „Jiul" Petroşani), derea de la an la an a mani dini neciviljzatc sau contrare de răspundere din cele 2 in- !
tatea lucrărilor executate si Ana Anghcl (locul III — „So festărilor antisociale şi a dau ordinii şi liniştei publice ori treprinderi dc panificaţie din j
a serviciilor prostate, (irija lidarii aica" Deva) şi de Jana nelor aduse avutului obslcsc. lor aşa-zis mărunte, a unor neşti garantate de lege. Prin mului, de atributul său cel mâi regulilor de convieţuire socia judeţ — Deva şt Petroşani I
faţă de avutul obştesc, dis Merţ (menţiune — „Presta înlr-o asemenea optică soci manifestări de huliganism şi aceasta, noul act norm ativ ca de preţ : demnitatea umană. listă. — Şeii de echipe, de secţii. I
ciplina in muncă, atitudine rea" Hunedoara). La frize ală, atitudinea fată de muncă, încălcare a normelor dc con* . pătă un pronunţai caracter Este apărată, astfel, demni In aceeaşi idee, de apărare a controlori C.T.C., ingineri I j
şeii.
ireproşabilă faţă de clienţi. rie, locul 1 l-a ocupat Ludo conduita civilizată şi demnă în vieţuire socială... lupla îm po preventiv. Preventiv, înlTucît tatea omului, atunci cind se demnităţii umane, merita a fi
Proba practică o acestei vic Bone („Prestarea" Hune raporturile de convieţuire so triva acestor încălcări trebuie sanclionînd fapte caro în alte combate încălcarea îndatoririi subliniat şi un alt aspect : tra
prime etape a fost întregită doara), locul ll Ionel Crişan cială precum şi respectul fa|ă înţeleasă ca o problemă ce pri condiţii constituie infracţiuni, cetăţeneşti de asigurare a m ij tamentul mai sever aplicat fap S-a extins servi
de ordinea şî liniştea publică,
dc o probă teoretică pri („Solidaritatea" Deva), locul capătă dimensiuni şi valenţe veşte ţoale organele de partid el previne fapte cu un grad loacelor de existentă prin mun telor ce contravin respectului
vind cunoştinţele profesio IU Rudolf Bone („Prestarea" noi, devenind cerinţe obiective şi de stat. întreaga societate sporit de pericol social. Educa- că, sanclionîndu-se manifestări pentru munca şi persoana ce
socialistă".
nale Hunedoara), iar menţiune din ce în ce mai necesare, im Dînd curs acestor imperative liv; întrucît combătînd menta le de parazitism social, obţine tăţeanului. Astfel, pentru fap ciul de urgenţă
înapoiate, el educă, în
lităţi
Rezultatele primei etape Miron ¡Aipea („Moţul" perative etico-socialc cu sem etico-socialc, voinţei imensei spiritul moralei şi disciplinei rea de venituri sau foloase din tele de parazitism social se
au făcut dovada talentului şi Brad). nificaţii majore. majorităţi a oamenilor muncii. sociale, persoane neinleqralc cerşii, corupere la practicarea prevede sancţiunea închisorii
dragostei pentru meserie a Primii doi ciştigători de la Aşa cum sublinia tovarăşul Decretul I5ÎI reprezinlâ un social. unor raporturi sexuale sau contravenţionale pînă la 6 luni, Cooperativa meşteşugăreas
tinerilor, precum şi a capa coafură şi frizerie vor re Nicolae Ceauşescu în cuvânta instrument eficace penlru li In legătură cu aceste carac din jocuri de noroc, ori a titu DAVID MANIU că ,.Solidaritatea1' din Deva
cităţii lor de mobilizare pen prezenta ju de ţu l Hunedoara rea tinută cu prilejul Consfătui chidarea manifestărilor contra teristici, ceea ce mi se pare dinile ce promovează un mod procuror şef al Procuraturii a înfiinţat pe lingă secţia
tru satisfacerea, in condiţii rii cadreloT de bază din secu re modului de viată socialist, deosebit de important esle sfe de viafă parazitar şi anarhic, locale Petroşani de cizmărie din complexul
tot mai bune, a cerinţelor la faza republicană a con ritate. miliţie, procuratură şi penlru apărarea demnităţii u ra largă a valorilor sociale a- ce contravine principiilor de de pe strada Kogălnlceanu
convieţuire socialistă şi bunei-
populaţiei. cursului ce se va desfăşura justiţie ,,0 problemă care tre mane şi asigurarea ordinii pu părale prin acest act normativ, cuviinte. lin nou serviciu dc urgenţă
Recent, atelierele comple în vara aceasta la Bucureşti. buie să ne preocupe în mod blice necesare exercitării nc- valori tinînd, în general, dc Esle apărată, de asemenea, (Continţiar« in P09. a 3 -a) Ia reparaţii de fncă!|ămlnte.
serios esle aceea a infracţiuni- stinqherilea drepturilor cetăţe respectul fată de persoana o- demnitatea umană prin coinba-