Page 38 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 38
2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr, 4774 $ JOI 14 MAI 1970
IN D E Z B A T E R E P U B L I C Ă :
M /SURILE CE SE W aUN PENTRU APUCAREA PROGRAMULUI
NAŢIONAL PRIVIND WrVOLl.iREA ZOOTEHNIE! Şl CREŞ
TEREA PRfíl IUCŢIEI ANIMALIERE IN JUDEŢUL HUNEDOARA
Asigurarea unui loc precum crescut cu 7256 capete, cele de neeconomlcos. la greulalea de tru pe perioada ce urmează datoria organelor agricole ju creşterii animalelor prin măsu Una din acţiunile ce vor plan la toate speciile Şl cate
pănitor sectorului zootehnic în ovine cu 12687 cupele, iar cele 8— 10 kg pe cap ci. dimpotri are o deosebită 'însemnătate deţene. a consiliilor populare rile ce se vor aplica In cadrul conduce la ameliorare este Şl goriile de animale.
ansamblul producţiei şi venitu de păsări cu 70241 capete, con vă. după înţărcare va II supus practică in sensul că. pe lingă şi conducerilor de unităţi să judeţului nostru vizează in a sarcina de înfiinţare a unor In acest sens analiza perio
rilor obţinute din agricultură comitent cu aceasta sporind şi unul regim alimentar cores satisfacerea nevoilor popu acţioneze cu fermitate in ve ceeaşi măsură specia porcină, ferme de selecţie la taurine Şl dică, lunară, a mersului reali
constituie una din sarcinile prin contribuţia unităţilor agricole la punzător cu o tehnologic mo laţiei şi economiei cu canti derea realizării planului pe care va înregistra creşteri în ovine, Iar fn I.A.S. şi Ia por zării indicatorilor dc plan in
cipale pe care Congresul ai X-lea fondul centralizat, denotă că e* dernă de exploatare, inregls- tăţi mal mari de produse ani 1970 la toate speciile şl cate special In seclorul I.A.S. şl al cine. Pentru stabilirea parame zootehnie şi stabilirea de mă
al partidului le-a pus în faţa ţă xistâ reale posibilităţi pentru ca trindu-se sporuri însemnate în maliere. pe această cale se a- goriile de animale, la toţi Indi gospodăriilor populaţiei. trilor valorici trebuie introdus suri concrete pentru înlătura
rănimii, a cadrelor tehnice şi prin folosirea mai deplină a re greutate care In minimum de stgură întărirea economico- catorii producţiei animaliere. De asemenea, in complexele controlul oficial de producţie rea deficienţelor constatate fn
conducerilor unităţilor agricole. surselor de care dispun unită timp vor asigura greutatea de financiară a unităţilor coope Pentru sectorul gospo I.A.S. cit şl Ia C.A.P. se vor la foaie fermele I.A.S. şi C-A.P. fiecare fermă, reprezintă o În
35 kg pe cap. clnd din punct ratiste. sporirea veniturilor u- dăriilor populaţiei se pre creşte păsări de carne cu greu fn baza căruia sc vor putea
In vederea înlâptuirii acestui o- ţile şi gospodăriile populaţiei să datorire de mare răspundere ce
biectlv, plenara C. C. al P.C.R. se înfăptuiască cu succes sarci dc vedere economic se reali nilăţilor şl ale ţărănimii. vede extinderea creşterii oi tate mare din rasa Broller, Iar cunoaşte valorile (enolipice ale revine organizaţiilor de par
din 17-19 martie a.c. a adoptat nile ce revin judeţului din pro zează eficienţa maximă. Pe li Pentru seclorul gospodăriilor lor, aplicîndu-se o serie dc pentru producţia de ouă fn fiecărui animal fn funcţie de tid, consiliilor populare, cadre
Programul naţional privind dez gramul naţional. nia înfăptuirii sarcinilor reie populaţiei unde nivelul dc măsuri stimulative ca : acorda complexul I.A.S. se menţine pc care se va face dirijarea creş lor (clinice şl conducerilor u-
voltarea zootehniei şi creşterea Un aport substanţial la mate şite din lucrările plenarei C C . creştere a animalelor este le rea de suprafeţe de păşuni, a- mal deparle rasa Leghorn. li terii şt a producţiei. Fermele mlăţitor. Alături de conduce
producţiei animaliere in Repu rializarea obiectivelor cuprinse al P.C.R din martie a-c., se si gal de regimul de exploatare slgurarea cu reproducători de nia 7-8. Creşlerea păsărilor fn dc selecţie, prin măsurile ce rile C.A.P. şi I.A.S., consiliile
blica Socialistă România în anii in programul naţional adoptai tuează şt prevederea ca ince- dc tip gospodăresc, orientarea rasă. asistenţă tehnică şl spri seclorul gospodăriilor popu se vor aplica, vor trebui să populare comunale şi orăşe
pind cu anul 1974 să ia fiinţă
1970-1980. de partid, trebuie sâ-l aducă un complex Industrial Inlcr- penlnr perioada următoare esle jin pentru valorificarea cit mai laţiei are drept scop satisface constituie unităţile furnizoare neşti — ca orqanc de stat răs
de material de reproducţie, a
rea In proporţie mal marc a
Exprimat sintetic, rezultatul e atit unităţile agricole de stat şi cooperallsl In cooperare cu de a stimula prin tonic mij avantajoasă a produselor. nevoilor de consum dc ouă şi cânii capacítale productivă se punzătoare direct dc modul
loacele creşterea unul număr
forturilor şi măsurilor ce se vor cooperatiste, cit şi sectorul gos întreprinderile agricole de stat, cil mai mare dc animale, ceea Programul de dezvoltare a de carne. va cunoaşte pc baza testului cum sc îndeplinesc sarcinile c-
întreprinde pe plan naţional se podăriilor populaţiei, care in a- de creştere a puilor de carne, ce va duce la o abundenţă dc descendenţei. Asllel, structura conomice fn agricultură pe te
ritoriul respectiv — sint che
va concretiza în creşterea de 2,2 ceaslă perioadă necesită să pri a cărui capacitate la finele produse agroaflmenlare şl la calitativă a electivelor se va mate să se preocupe perma
ori a producţiei globale animale mească o nouă orientare în ve cincinalului următor va II de furnizarea dc animale pentru schimba fn scurt timp. deter- nent de finalizarea tuturor o-
unilăflle agricole de stal şi co Suprafeţele destina
în sectorul socialist în 1975 faţă derea obţinerii unor cantităţi 200 000 capele. Îngrăşat, valorificate direct la minfnd ca intensitatea selecţiei bietlivelor stabilite fn pro
de realizările înregistrate in sporite de produse animaliere Noua orientare dată dezvol să fie rezolvată mat corespun gram. O contribuţie substan
1969, ceea ce echivalează cu în şi asigurării unei bune aprovi tării zootehniei In judeţul nos operatiste. zător prin aplicarea unul pro ţială la realizarea prevederilor
treaga producţie animalieră obţi zionări a populaţiei cu carne, cent da circa 20 la sulă refor programului trebuie s-o aducă
nută in perioada 1961-1966 in lapte, ouă etc. me ce vor fi înlocuite imediat organizaţiile Frontului Unităţii
sectorul socialist al agriculturii. Măsurile ce se preconizează te bazei furajere— cu prlmipare valoroase. Pc a- Socialiste, organizaţiile de ti
Referindu-se la importanţa şi pentru dezvoltarea creşterii ani ceaslă cale se poale Influenţa neret şi femei, militind mai ac
necesitatea îndeplinirii in mod malelor au o deosebită semnifi fn mare măsură realizarea ci tiv pentru îmbunătăţirea radi
exemplar a prevederilor progra caţie şî însemnătate practică In fiecare fermă - frelor planifícale privind pro cală a întregii activităţi desfă
mului, in cuvîntarea la plenară pentru judeţul nostru. Folosirea gospodărite în mod ducţiile animaliere. De aceea, şurate în zootehnie, recoman-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu eficientă a întinselor suprafeţe măsurile respective se vor a- dtnd ca în ferme să fie perma
arată că : „... existenţa unui de pajişti naturale din zona de pllca cu consecvenţă 1n ţoale nentizaţi şj să lucreze coi mai
puternic sector zootehnic repre deal şi munte - care însumează exemplare cu poten unităţile şi fn mod deosebit fn harnici şi pricepuţi oameni, cu
zintă unul din indicatorii cei peste 160 000 hectare — cit şi lermele zootehnice, care vor dragoste şl tragere de inimă
mai caracteristici al unei agri necesităţile mari de consum de chibzuit fi conduse fn mod Unitar nu faţă dc meseria de <rcsţ
culturi intensive, moderne". produse animaliere impun lu mai de către Direcţia agricolă de animale* De asemenea, ?ă-
area unor măsuri deosebite pen judeţeană — organ răspunză
şi a producţiei acestora, ţial productiv ridicat
Pornind de la aceste consi tor de realizarea Indicatorilor drclc tehnice din unităţile de
derente, Programul naţional de tru creşterea efectivelor de ani înfăptuirea sarcinilor reieşi bă şt linuri. Acţiunile iniţiate planificaţi. producţie şi de la orqanclc a
dezvoltare a creşterii animalelor male te din program este nemijlo pină acum In această privinţă gricold judeţene sînt datoare
înfăptuirea obiectivelor pre
fşi găseşte o largă aplicativitate precum şi obţinerea unor ran cit legată de asigurarea unei sint deparle de a reflecta posi conizate esle condiţionată de să asigure prin toate mijloa
damente superioare în sectorul
în condiţiile concrete ale judeţu zootehnic prin creşterea produc Partidul şi statul nostru au In acelaşi timp se vor consil puternice baze furajere, care bilităţile existente In toate co preocuparea conducerilor uni cele promovarea noilor tehno
lui Hunedoara, care prin confi acordat şi acordă agriculturii iul nuclee din rasa Holsleln va trebui să satisfacă nevoile munele şi îndeosebi Sn cefe logii de creştere a animalelor,
tăţilor şl a cadrelor tehnice
guraţia geografică, climă, sol ţiei pe cap de animal şi redu socialiste un ajutor multilate care fn viitor, fie In rasă pură, de consum ale întregului elec din Dobra, Sarraizcqelusa. Ro pentru realizarea fn mod c- să urmărească inliripjrea < u
şi tradiţie oferă posibilităţi mul cerea preţului de Cost al pro ral, material şl lehnic. Acest fie In diferite grade de absorb tiv de animale planificat. Dacă mos, Pul. Bani Mare etc. O xemplar fn acest an a efecti vigoare a noilor măsuri orga
tiple pentru sporirea contribuţi- duselor. In ce direcţie vor tre sprijin Insă nu a iosl valorifi ţie, va consiliul circa 50 la su producţia de nutreţuri volumi preocupare deosebită se cere velor matcă la toate speciile nizatorice, de normare şl re
| el zootehniei la ridicarea pe o bui orientate eforturile şi ce cai In mod corespunzător, pc tă din electivul de vaci. noase va putea fi realizată la şl In privinţa asigurării apoi de animale. Acelaşi scop va tribuite a muncii, recomandate
dc partid şl adoptate de ple
acţiuni se cer iniţiate în scopul
măsura posibilităţilor exlslentc,
In complexele de Îngrăşare
agricul
treaptă superioară a
nivelul necesarului prin aptl-
pe păşunile organizate la Be-
I turii judeţului. Faptul că în pe realizării acestor deziderate ma lapt ce esle oglindit şl de ni a tineretului se va pune un carea măsurilor recomandate fn rtu, detaşează lolodală mă rea unei griji deosebite creş nara Consiliului U N.C.A.P. din
trebui urmărit şi prin acorda
şl
Nădăştia
Ploştina.
decembrie 19G9. Cunoscfnd lo
jore ? lată aspectele principale
mare accent pe folosirea
cu
velul nesallsfăcălor al produc
Consiliului
cadrul
sesiunii
Se
rioada 1965-1969 pe total sec
terii tineretului destinat repro
cul determinant ol
sectorului
ce vor fi reliefate in pagina de
toare efectivele de bovine au faţă. ţiilor obţinute. Rezervele care eficienţă maximă a spaţiului popular judeţean din aprilie surile de introducere a ducţiei, îngrijirii şl furajări! zootehnic in structura produi -
nu au losl puse pe deplin in
de cazare, prin introducerea u
valoare slnt evidenţiate prin nor sisteme moderne dc între a.c., cu privire Ia îmbunătăţi substanţelor neproteice, tn raţionale a viţelclor care vor ţlel şt veniturilor unităţilor a-
compararea rezultatelor Înre ţinere, ceea ce va face posibil rea şl lolosirea judicioasă a special a ureei, în furajarea trece la categoria juntncllor. fplcolo» se cerc cu acuitate «a
pa
suprafeţelor ocupate* cu
taurinelor, care prin specificul
Sporirea efectivelor gistrate dtn unităţile care îşi ca fntr-un grajd ce adăposteş jişti naturale, cit şi ^rin creş digestiei rumlnale poate înlo cate este de neconceput fără specialiştii din unităţi şt de
Obţinerea producţiilor planifi
Ia Direcţia agricolă Judeţeană,
te In prezent 100 capele, să
desfăşoară activitatea In con
terea cantităţilor de furaje ob
cui 30 la sută din proteina ne
a avea in efective animale să
diţii de producţie asemănătoa
ţinute de pe terenurile culti
cesară in raţie. Asigurarea In-
populare şl conducerile C.A.P.
îngrăşare.
re. Asllel, dacă la C.A.P. Sl- se poată tripla capacitatea de vate, se cer Inlreprinse ac gestlel energetice corespunză nătoase. In acest scop se pre aparatul U.J.C.A P., consiliile
de
vede aplicarea a o serie
să pună fn centrul preocupări
meria, Băcla, Orăşlie Ş-a. se
şi a producţiei realizează anual cite 1 000— vine tn legătură cu sectorul gurării concentratelor — sorti toare producţiilor de lapte-car- nal' la eradicarea unor maladii tenţă şt* rtlaxlmâ rftţţnînrtcrt -\i
O subliniere aparte se cu
ţiuni energice in vederea asi
măsuri care să conducă în fi
lor lor rezolvarea tu compe
nc plartlllcalc a se obţine in
unde ,
1 500 I laple marfă pe cap de
prin măsurile de stimulare ce
vacă şi un indice de nata gospodăriilor populaţiei ment Ia care fn irltlmif ani s-au viitor va determina ca furajele ca ■ Ţ.B.C., pestă porcină. .pe\- tuturor_jiK)l>Jcrne!oP Fbre Von-
serioase
înregistrat
deficite. ” de' bâză s ă ^ ît
administrate “ ‘ 1ă atfofă şt iascioloză. On~loc--
litate de 75—90 la sulă (nici in se vor aplica (acordarea de Prin aplicarea complexului dc proporţional, fn sensul că ra important este rezervat pre d^iemeară“ fofoptukrea sarcini
m arfă— sarcină rib acesle unităţi nu sini epuizate contractează şi achiziţionează lucrări specifice este posibil ţiile. îndeosebi la taurine, vor venţiei bolilor la animale lor reieşite din programul na
bonificaţii la animalele ce se
ţional. De altfel, acesta este si
posibilităţile de Îmbunătăţire a
trebui să fie variate (constînd
şl necesar să crească fn mod
de
prin respectarea planului
realizărilor), la C .A P . Banpo-
în funcţie de starea lor fizio
se apreciază calitatea şl
efi
loc, Berin. Tolia, Spini ele-, logică), creşterea taurinelor va substanţial producţia la hectar din (în, silozuri, rădăclnoase), acţiuni tehnice de citire fleca unul din criteriile după care
la furajele concentrate, salisfă-
ştiindu-se că prin introducerea
re circumscripţie sanllar-vcte-
cienţa activităţii factorilor a-
cunoaşte o dezvoltare substan
producţia marfă reprezintă a-
maximă însemnătate lua 400—700 I pe cap de vacă. ţială. Ca şl pină acum se va cfnd astfel consumul de pro In furajare pc bază de fibroa rlnarâ din raza judeţului. La mlnilţl.
teine al animalelor. Undi din
se a unei cantităţi de 5— 10 kg
concrelizarea obiectivelor
cc
Transpunerea In viaţă a mă
De asemenea, la cooperativele
acorda ajutor lehnic prin asi
agricole din Sălaşu de gurarea cu reproducători va factorii ce Influenţează favora rădăclnoase. digestia substan stau fn faţa sectorului zooteh surilor preconizate fn progra
bil realizarea acestui dezide
In perioada 1971 — 1975 şl reprezenlînd 18 000 capete — Jos, Şolmuş, Unirea, Vai- loroşi, extinderea insămînţări- rat esle fertilizarea suprafeţe ţei uscate se majorează dc nic sfnt chemaţi să contribuie mul dc dezvoltare a creşteri 1
1.5—2 ori. O măsură Importan
cu toată capacitatea şi pricepe
pină In 1980 orientarea creş din care 50 Ia sută la vaci şl deî. Ciula Mare F— să lor artificiale şi asistenţă zoo- lor de culturi furajere, cit şl tă este ca toate furajele gro rea tor cadrele tehnice din u- animalelor In judeţul nostru
terii animatelor are In vedere junind şi cu 27 la sulă la ovi dăm cîteva exemple — Indice velerinară, In funcţie dc nece a finaţurllor naturale cu canti siere să fie administrate numai nllâţl şi modicii veterinari, ca este singura calc care va con
Îmbunătăţirea radicală a activi ne. Mărirea efectivelor, dublată le dc natalitate nu a depăşit sităţi. Se are Sn vedere ca ra tăţi sporite de îngrăşăminte a- preparate, ceea ce ridică co re au datoria dc mare răs duce ta redresarea sectorului
tăţii fn fermele de taurine Şl de o susţinută preocupare pen 60 la sută. In plus, trebuie, a sa Bălţatâ românească să fie zoloase. In acelaşi timp, aşa eficientul de dlgestibilltate Şi pundere să asigure Introduce zootehnic fntr-un llmp cil mol
ovine in toate sectoarele. La tru sporirea producţiei pe cap rătat că numărul ridicat de extinsă cil mai mult şl Sn sec cum se subliniază fn lucrările valorificare cu 10— 15 Ia sulă. rea pc scară largă a măsuri scurt, numai as)fel fiind posi
speciile de porcine şl păsări se de animal, va face posibilă şl mortalităţi înregistrai In coo torul gospodăriilor populaţiei, plenarei, se va pune o mare Faptul că tn anii trecuţi au e- lor avansate de creştere a ani bilă realizarea producţiilor pla
remarcă creşteri mal substan sporirea contribuţiei- unităţilor perativele agricole din Denstiş. in aşa fel ca rasa Pintzgau de bază pe extinderea culturilor xtslat deficite mari de furaje, malelor, să se preocupe dc nificate la un preţ de cosi cil
mal redus pe ilnllatea de pro
ţiale In cadrul sectorului de la fondul centralizat, pe total Dineu Mic, SarmîzCgetusa etc.. Transilvania în viitor să fie de leguminoase şl In special a îndeosebi de suculente şl con preqâllrca şi ridicarea califi dus. sporirea veniturilor bă
stat al agriculturii. sectoare fîlnd stabilită o creş evidenţiază serioase deficienţe reslrtnsă, ajungînd la 10—15 la acelora cu lucernă şt trilol, centrate, Iar qrosierele s-au cării profesionale a îngrijito neşti ale unităţilor şi ridicarea
manifestate privind organizarea
sută din electiv şl avlnd o arie
Ţlnlnd seama de prevederile tere a producţiei marfă, in pe muncii, hrânlrea animalelor, a- pentru ca ele să reprezinte cel administrat nepreparate In hra rilor.
programului naţional, dc posi rioada 1971— 1975, cu 01 la sîgurarea asistenţei zoo-vcle- de răspfndlrc mal mare fn zo puţin 70 Ia sută din suprafeţe na animalelor, evidenţiază ne Se ştie ră eficienţa sectoru nivelului retribuţiei cooperato
rilor. In acelaşi .timp, aportul
na alpină.
bilităţile şl condiţiile spcdiice sulă la carne şi 160 la sută rinare. Programul de dezvoltare a le cultivate cu nutreţuri. Iriga cesitatea ca organele agricole lui zootehnic este determinată sectorului zootehnic la dezvol
judeţului nostru, o creştere la lapte. Dintre speciile animale, tau zootehniei fn judeţ prevede o rea unor suprafeţe cfl mai judeţene să depună eforturi fn primul rfnd de producţiile tarea in ritm rapid a agricul
mal atcchluată vor fnreqlslra Realizarea sarcinilor respec rinele ocupă locul principal creştere însemnată a efective mari de culturi furajere se în mai Intense fn scopul înlătu realízale, cil Şi de aplicarea torii va tl mal însemnat, tar
electivele de bovine şl ovine. tive esle nemijlocit leqată de ca pondere in judeţul nostru, lor şl Ia specia de ovine, atît scrie. dc asemenea, Ia Ioc de rării acestor neajunsuri. unor tehnologii de exploatare cerinţele populaţiei şi ale eco
In acest scop, se va adinei aplicarea a o scrie de măsuri prin producţiile dale satlslă- fn cooperativele agricole cit şi frunte fn cadrul preocupării Pentru ^creşterea producţiei moderne, bazate pe introduce nomiei vor ii mal din plin sa
procesul de specializare şi menite să contribuie la o ri clnd în cea mal mare măsură la sectorul gospodăriilor popu conducerilor de unităţi pentru de lapte marfă pe cap de vacă rea fn procesul de producţie a tisfăcute cu produse de origine
profilare a unităţilor, con dicare a rentabilităţii sectorului necesităţile populaţiei de pro laţiei, sporul pe .total sectoare echilibrarea balanţei furajere. viţeii sugari vor Irebul să Uc mecanizării complete mal ales animală.
comitent cu dezvoUarea zoolehnic din (oate unităţile a- duse animaliere. De aceea, In fiind de 20 la sută in 1975 faţă In ceea cc priveşte pajiştile Întreţinuţi cu cantităţi mici de fn fermele zootehnice cate fn Mobilizarea activă a efortu
asociaţiilor Inteicooperatlsle grlcole socialiste, cil şl din sec programul dc viitor sint pre de 1909. t> naturale, sarcina consiliilor lapte Integral. înlocuirea lap sistemul actual gospodăresc rilor şi priceperii tuturor cres
de creştere a animalelor. Un torul qospodărtllor populaţiei. văzute a se creşte rasele mixle O dată cu dezvoltarea fer populare, cadrelor tehnice, a telui cu diferiţi substitulenţl necesită un volum ridicat de cătorilor de animale, a ţăra
incepul bun In privinţa specia Intre altele, în unităţile aqrt- ca : Bălţala românească, Hol- melor de taurine tn zona de tuturor crescătorilor de ani artificiali făcînd posibilă Înţăr muncă fizică pe unitatea de nilor cooperatori şi cit gospo
lizării producţiei animale s-a cole de stat se va Intensifica slein şl inlr-o măsură mal mi luncă şl coline, arfa de creş male este să militeze cu per carea lor totală la vfrsla dc 3 produs. Esle de remarcat că in dării individuale, preclini şl a
şl (ăctil. Asllel, este demn dc procesul de concentrare şl că Plntzgau de Transilvania, tere a oilor va II extinsă fn severenţă fn vederea creşterii llinl. vederea creşterii productivită cadrelor tehnico esle chezăşia
evidenţiat că In cooperativele specializare, conllnutndu-sc ac care dail producţii satisfăcă zona de deal şl munte unde se de 3-4 ori a producţiei de lar- ţii muncii fn fermele zootehni sigură a realizării multiplelor
agricole din zona preorăşe ţiunile de organizare a com toare ih condiţii de îngrijire pretează cel mai bine rasa ce se va extinde mecanizarea sarcini cc revin judeţului nos-
nească — Deva, Orăştle, Sl- plexelor şl combinatelor de şl hrănite corespunzătoare* In Ţurcană. Intre altele, fn pe lucrărilor ta adăpat, lurajat, l>ii. va evidenţia hărnicia ţără
merla, Slntandrel, Băcla, Ra- tip Industrial. De asemenea, întreprinderile agricole de 9lat rioada următoare se vor în muls* transportul gunoiului şi nimii depuse in scopul înde
poll şl allelc — s-a mărit pon o dală tu dezvoltarea capacită clccţlvul de laurlnc pină In fiinţa 4 ferme de creştere a al furajelor, recoltatul nnlrc- plinirii politicii partidului dc a
derea taurinelor şl îndeosebi ţilor de producţie, la I.A.S. 1975 va crcşle de trei ori, oilor de rasă Ţurcană In sec Eforturi susţinute ţurilor etc. ridica pe o Ireaplă superioară
a vacilor cu laple In structu Orăşlle se vn urmări extinde ceea ce impune ca pe torul C A.P., cu un electiv me Realizarea obiectivelor pro seclorul zootehnic şi întreaga
ra şeptelulul, iar In unităţile rea prelucrării produselor fn lingă reţinerea tinerelului fe diu dfe 3 000—5 000 capelă. puse privind sporirea elective agricultură, in scopul satisfa
cooperatiste din zona de deal sectoare proprii. mei Obţinui din prăsită proprie In vederea sporirii cantităţii cerii cil mai depline a necesi
— Ciula, Ostrov, Boşorod, In ceea ce priveşte coope să se cumpere din seclorul de carne de oaie, fn lermele lor. mecanizarea lucrărilor şl tăţilor dc viaţă ale populaţiei
Illel pentru ameliorarea
BurjUc, Brad etc. — se rativele agricole din cadrul qospodărtllor populaţiei un în C.A.P. şl fn unităţile din zona lărgirea spaţiilor de adăpos- din (ara noastră.
dezvoltă creşterea anima judeţului, se va acorda o de semnai număr de animale. Haţegului. Ofăşllel şl tlre a animalelor solicită un
lelor destinate inqrăşărlt şl li osebită atenţie specializării şl In seclorul cooperatist o ma se va Introduce încruci volum mare dc investiţii, care
vrării. De asemenea. In ceea profilării fn continuare a aces re dezvoltare vor cunoaşte ter şarea Industrială cu berbeci fn perioada urmáloare va In ie
ce priveşte întreprinderile a- tora prin crearea de noi ferme mele cu qestlune economică din rasele de carne, ceea ce
qricole de stat procesul de pro zootehnice, care au sarcină să Inlernfl. prin Introducerea unor permite obţinerea intr-lin lltnp şi păstrarea sănătă suma, în I.A S . şl C.A.P., circa Punind în deibatere publică
filare Şi concentrare a produc devină unităţi mari producă tehnologii moderne fn lerme scurt a unor greutăţi ridicate 300 milioane lei. Prin măsuri masurile ce se impun in vederea
ţiei este şl mal evident. I.A.S. toare de laple. carne şl Uni. le dc vaci cu lapte şl Ingrâ- Ia sacrificare. Pe Ungă carne, gospodăreşti esle posibil ta realizării sarcinilor ce revin ju
„Avicola" Mintia fiind profi Pehtru a pune In valoare po şălorll Iţind posibil şi necesar fh creşterea oilor se va urmări fondurile respective să lle fo deţului Hunedoara din Progra
lată pe producerea dc ouă sl tenţialul existent, in coopera totodată să se obţină cel pu şl realizarea unor cantităţi mai mul naţional privind dezvolta
carne de pasăre, Iar I.A.S. tivele agricole situate in lunca ţin 2 500 litri laple pe cap de va mari de lină de calltale supe ţii animalelor losite cu eficienţă maximă. în rea zootehniei şi creşte
rioară. Ih acest sens, prin ma
Orăştle pe tngrâşarea porcilor. Mureşului şl zona preorăşe că şi o greutate medic de peste deosebi urmărind valorificarea rea producţiei animaliere în pe
Crearea fermelor zootehnice nească — Geoagiu. Prlcaz. O- 300 kg la tineretul destinat in- surile ce se vor aplica privind resurselor locale la construc rioada următoare, oamenii mun
îmbunătăţirea
de
condiţiilor
cu gestiune economică Inlernă răştie. Simorla. Sînlandrel. De grăşărli. Tendinţa esle ca In întreţinere şi îngrijire cit şl ţia unor adăposturi Iralnlcc* cii care lucrează in agricultura
în C.A.P. oleră un ca va ele. — va creşte ponderea cooperativele agricole să se a asigurarea cu reproducători Dacă valorile canlilallve ale dezvoltare a creşterii animale
dru favorabil adîncirlj In con vacilor cir lapte In structura jungă Sn viitor să existe peste valoroşi, alfl (h întreprinderile producţiei animaliere pot II In lor prevede aplicarea unor Igienice ş» leltlne. Garanţia în judeţului, crescătorii de animale
fluenţate fn proporţie de 70 la
tinuare a specializării, aceasta electivelor, unităţile respecti lot ferme Zootehnice speciali de slal cit şl In C.A.P., produc sulă numai printr-o furajare măsuri concrete de ameliorare deplinirii satelnllor stabilite, şl cadrele tehnice sînt solicitaţi
zate îndeosebi pentru
lapte,
a electivelor de animale, coor
fiind o măsură deosebii de ell- ve sporlndu-şl substanţial pro unde electivul de 500 pină la ţia de lfnă va trebui ca in vii corespunzătoare, valorile ca donate şi indrumale de Direc care trebuie considerate ca să facă propuneri şi să vină
cienlă In ridicarea gradului de ducţia de laple-marlă. Paralel 600 capele vaci pe fermă va tor la rasa Ţurcană să fie în litative nu pot 11 influenţate de ţia agricolă, urmărindu-se ex minime deoarece sint la nive cu sugestii menite să asigure
rentabilitate a acllvltăll! des- cu aceasta, in programul dez puica li cel mai bine exploa medie de 3 kg pe cap, coilsll- condiţiile de mediu decît în tinderea însăminţârilor artifi lul posibilităţilor existente fn
lăşurale irt sectorul zoolehnic. voltării creşterii animalelor în tai. Ca şi In întreprinderile a- llilndu-se fn acest sens terme proporţie de 30 la sută. Aceas ciale la peste 65 IA sută din valorificarea la un nivel supe
FaplUl că lermele noi create la perioada viitoare esle prevă grlcole de stal, şl In fer de selecţie furnizoare de ma efectivul de taurine, iar numă jhdcţ, o constituie măsurile ce rior a potenţialului zootehnic e-
C.A.P. Prlcaz, Geoaglit. Orăş- zut să-şl deslâşoare aClivlta- mele .cooperativelor agri terial valoros Avînd Sn vedere ta evidenţiază necesitatea cu rul de oi insăminţate artificiul se întreprind fn acest ultim an xislent, să conducă la fructifi
lic, Slmcrla şl altele au înre teă şl o îngrăşătorle Intercoo- cole dc producţie se vor că baza materială a Îndeplini noaşterii valorii genetice a a va trebui să crească de la al actualului cincinal tn fle carea largă a resurselor de
gistrai sporuri Însemnate de perallslă de tinerel laurin. ca crcşle cu precădere taurinele rii sarcinilor de perspectivă se nimalelor Indiferent de specie. 5 000 capete in prezent, la care unitate pentru realizarea
producţie încă din primele luni re a început să funcţioneze din din laşa Bălţală românească. pune fncă din acest an, este de Pe această linte, programul de 25 000 fn 1975. sporire a efectivelor şi a produc
de existenţă, Concomitent cu acest an şi va ajunge Sn 1975 • exemplară a Indicatorilor de ţiei animaliere.
reducerea cheltuielilor de pro la un efecllv de 5 000 capete
ducţie, oleră o garanţie cerlă animale. Toi pe linia noii o-
asupra perspectivei dezvoltării rlentărl se înscrie şl înfiinţa
acestei forme organizatorice Şi rea In acest an a complexului
fructificării mal larql a resurse lnlcrcoopcralist pentru ingră- Cooperatorii dîn Cristur
lor de care dispun unilâtile in şarea mieilor de la Slmeria. a S-au convins din proprie ex
privinţa punerii In valoare a cărui capacitate anuală va II perienţă despre însemnătatea
potenţialului zoolehnic. de 30 000 locuri. Avantajele a- dezvoltării sectorului zooteh
Pe lingă condiţiile favorabile ccstor îngrăşălorll, unde pro nic. Ca urmare în ultimii ani
existente (suprafeţe mari de cesul de producţie esle orga a crescut preocuparea pentru
păşuni şi cantităţi apreciabile nizat şl se destăşoară după sporirea şeplelului şi realiza
de furaje voluminoasei, dez lelmologit avansate, sini Incon rea unor venituri' însemnate
voltarea speciilor de bovine Si testabile, concomitent cu spo din zootehnie.
ovine esle impusă sţ de necesi rirea |rfoduc|ioi marlâ dc car Pentru acest an unitatea
tatea producerii unor canlllăţl ne rcallzindu-so însemnate be are deja realizat efectivul
mal mari de laple şl carne la neficii care se repartizează u- planificat de bovine.
iih prel de cost cit mal scăzut. nllăţllor asociate. Spre exem fh fotogtolie : O porte din
Datorită acestor considerente* plu, crearea complexului dc cireada de bovine» a C.A.P.
electivele de bovine Si ovine îngrăşare a mieilor oferă P°_ Cristur.
în C .A P. vor înregistra creş sibilitatea ca toi disponibilul
teri simţitoare In perioada vll- de llncrel ovin din cadrul coo
lonilul cincinal, respectiv cu perativelor şl sectorul Indivi
50 la sulă la bovine total — dual să nu mai Iie valorificat