Page 41 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 41
t— — — — ■- ţ
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA?
PAGINA A IV-A
! S Vizita ministrului de exter
ne rumân, Corneliu Mânescu, în
Nigeria şi Camerun !
I m Conferinţa cvadripartită în
problema vietnameză
I p Proteste fată de politica I
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PO R. Şl AL CONSIUULUI POPULAR JUDEŢEAN administraţiei americane în Asia
de sud-est
I l
ANUL XXII. Nr. 4775 VINERI 15 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI 5
In industria locală c------------------------
A ctivitatea
preparatorilor
dc la Lupeni nu are specta Vizita preşedintelui Republicii
culozitatea m arilor înfruntări
din galeriile şi abatajele sub
terane. iar hărnicia şl price
TOATE RESURSELE perea oamenilor de aici nu
se măsoară cu sutele de va-
gonete dc cărbune scoase la
ziuă, ori prin m elrli de a- Zambia, dr. Kenneth David Kaunda,
vansarc în cîmpurile de căr
bune. Etalonul muncii pre
DISPONIBILE SÂ FIE paratorilor este măsura in
care ştiu să înnobileze căr
bunele extras din adincuri,
să-l ridice valenţele călită'
tîve, să imprime întregii pro in tara noastră
ducţii de cărbune un plus
MOBILIZATE LA RE de eficienţă economică.
Judecată după aceşti pa
Preşedintele Republicii Zarn- hldroagrcqale care transformă Cei doi şefi de stat şi per
rametri, activitatea din acest
an a colectivului Preparaţici bia, ar. Kenneth David Kaun căderea apei în energie elec soanele oficiale zambiene şi
Lupeni nu este cu nimic mai da, şi preşedintele Consiliului trică şi care trim ite in siste române sc îndreaptă apoi spre
Piteşti. Aici. se vizitează zona
dc Stat al Republicii Socialis
mul energetic naţional
circa
DUCEREA CHELTUIE prejos decit a minerilor- Ea te România, Nicolae Ceauşcscu. 400 milioane kVVh onual. To — platforma petrochimică,
industrială de sud a oraşului
întruneşte pe de-a-ntregul a
tul este d irija t dc la un ta
au făcut, în cursul dimineţii
tributele rodniciei şl dăruirii
in muncă. M ărturie stă mo- zilei de joi, o vizită pe frumoa blou de comandă, creierul elec uriaşul complex de fabrici Ca
sele meleaguri argeşenc. tronic al hidrocentralei- re se întinde dc o suprafaţă
Preşedintele Zambiei face a
Cei doi şefi de stat au fost precieri elogioase cu privire de aproxim ativ 200 ha. Cele
trei mari
unităţi implantate
însoţiţi de Manea Mănescu. v i
LILOR DE PRODUCŢIE cepreşedinte al Consiliului de la această impresionantă reali aici — com binatul petrochimic,
zare tehnică, concepută şi în
rafinăria de petrol, fabrica de
Calitate mâne şi zambiene. făptuită de. specialiştii români. ncqru de fum — ramuri indus
Stat, şi persoane oficiale ro
Preşedintele Nicolae Ceauşcscu
triale care valorifică superior
Primul popas se face la H i
subliniază că industria rom â
drocentrala de pe Argeş. Două
şene, au p rile ju it oaspeţilor din
elicoptere speciale aterizează nească constructoare de maşini boqăţiile meleaqurilor arge-
Dacă se analizează activitatea înduslrici locale n pe un platou din apropierea realizează în prezent turbine Zambia cunoaşterea unor re
judeţului numai prin prisma indicatorilor cantitativi, hidrocentralei. In înlîmpinarea de mare capacitate, cum sînt zultate dintre cele mai t r ă i
se desprinde concluzia câ toate întreprinderile locale si oaspeţilor au venit numeroşi cele cu care va fi echipată H i toare pentru dezvoltarea indus
şi-au realizat sarcinile de producţie. In perioada care locuitori din îm prejurim i ca- drocentrala de la Porţile de triei petrochimice româneş'î
s-a scurs de la începutul anului planul producţiei q)o- re-i salută Cu căldură. Sînt Fier. Toate marile obiective h i
-> In fata combinatului pel.o-
bale s-a depăşit cu 3,1 la sută, iar la producţia marlă prezenţi, de asemenea Gheor droenergetice ce sc vor con chimic, cea mai importantă it-
vîndută şi încasată prevederile au fost realizate îrt ghe Năstase, preşedintele Con strui in cadrul programului na nitatc din complexul de între
proporţie de 101,9 la sută. siliului popular al judeţului ţional de electrificare a ţării prinderi vizitat, cei doi pre
Desigur, faptul merită consemnat ca atare, însă eficientă Argeş. Octavian Groza, minis vor fi înzestrate cu utilaje de şedinţi sînt salutaţi de A le xa n
fabricaţie românească.
dacă avem in vedere şi laturile calitative, în special trul energiei electrice, precum In continuarea vizitei, cei dru Boabă, m inistrul industriei
volumul cheltuielilor de producţie, ajungem la con .> şi reprezentanţi ai organelor doi şefi de stat şi persoanele chimice. Alexandru Popescu,
cluzia că în această direcţie conducerile întreprinde locale. Tinere fete purlînd pi oficiale carc-i însoţesc pornesc primarul m unicipiului Piteşti,
rilo r şi direcţiei judeţene de resort mai au încă mult ini mmm onmui toreşti costume arqeşene le o spre baraj, străbătînd un im şi alţi reprezentanţi ai orqane-
de făcut. C h elluiclilc de producţie planificate in tri feră buchete de flori. presionant decor natural. lor locale de stat. Sute de m un
mestrul I al anului au fost depăşite pe ansamblul în dul exemplar în care sc în Cei veniţi în întîmpînare a citori, ingineri. tehnicieni
treprinderilor aparţinătoare direcţiei de industrie lo deplinesc prevederile planu clamă cu entuziasm pc pre Preşedintele Kaunda aprecia aplaudă îndelung nc preşedinţii
cală cu 637 000 Ici şi aceasla in condiţiile în care a- lui şl angajamentelor, con şedintele Consiliului de Stat. ză şi cu acest prilej măiestria Kaunda si Ceauşcscu.
constructorilor
români, exp ri
ceslea s-au angajat să realizeze în primele trei luni o tribuţia substanţială a pre n mastsji pe m i Nicolae Ceauşcscu, exprim in-
La complexul de nirolîză sc
economic de cheltuieli in valoare de 86 000 lei, Pentru paratorilor la obţinerea unul du-şi bucuria dc a-1 avea din ma cuvinte dc laudă fată de o urmăreşte procesul de automa
La sfîrşitul vizitei,
pera lor.
liecare mie de lei producţie fabricată, cheltuielile pla bilanţ economic de prestigiu nou în m ijlocul lor. luîndu-şi rămas bun de la gaz tizare a tuturo r operaţiilor de
nificate au fosl depăşite cu 2,16 lei. Din cele 8 unităţi pe ansamblul Centralei căr Te-ai întrebat vreodată, — De cc-aţi rămas ? Cei doi şefi de stat vizitea
industriale de interes local, numai M L. Orăşlie şi în bunelui Petroşani. cititorule, de ce fi-a i ales ora- — ...doar lucrasem un an ! ză marele complex hidroener de. oaspetele adresează calde la introducerea materiilor
felicitări întregului colectiv dc
treprinderile de panificaţie din Petroşani şi Deva au In primele patru luni au şui în care trăieşti ? Ce te-a M-am înţeles bine cu oamenii, getic construit în inima mun proiectanţi şi constructori, pen prime şi Dină la obţinerea p ro
reuşit să se încadreze în baremul de cheltuieli stabilit. fost preluate suplimentar nu determinat „să rămîi" şi pină m-am. legat de ei. Dacă aş fi ţilor. Se dau explicaţii asupra duselor finito, inclusiv depozi
I.LL. Ilrad. Deva. Hunedoara. Haţeg şi Petroşoni au mai dc la mina Lupeni 17 000 la ’urm ă să te legi de el pentru plceai, parcă nu mi-aş fi gă concepţiei tehnico-şliinţifiee tru realizarea aceslui impună tarea acestora.
tor complex hidroenergetic.
operat cheltuieli peste normele stabilite în valoare de tone de cărbune brut. Tre totdeauna ? $i ce ţi-ai răs sit locul. care a stat Ia baza elaborării Coloana maşinilor străbate Urm ătorul popas se face la
871 000 lei. O asemenea situaţie necorespunzătoare nu cut prin instalaţiile de sepa puns ? Hunedorcanul Alexandru proiectelor centralei dc pe A r din nou pitorescul drum ce şer fabrica de polietilenă. îm preu
este de loc înlîmplăloarc. ea a fost consemnată şi in rare. spălare. Hotare, după Oraşul, oricare ar fi el, îşi Spătaru, care ne-a spus aceste geş, modului original în care puieşte pe vechea albie a A r nă cu preşedintele Consiliului
anul trocul, fără ca factorii răspunzători să intervină prescripţii tehnologice rig u arc viata, ritmul, personalita cuvinte, e şi acum tot con cnerqeticicnii români — mun do Stat al Republicii Socialiste
cu măsuri eficiente penlru lichidarea unor neajunsuri roase. cărbunele brut s-a tea lui. Trebuie doar să-l structor. f-a trebuit doar un citori. ingineri, tehnicieni — geşului La una dintre hidro România. N'îeolae Ceauşescu,
centralele din oval — cca de la
privind gestionarea fondurilor din dotare. transformat intr-o producţie simţi, să te contopeşti cu el, să an ca să sc lege pentru o viaţă. au reuşit să soluţioneze o se Albeşti — se face un scurt po preşedintele Repuhlîciî Zamhia,
După cum se ştie, industriei locale îi revine ca netă ce depăşeşte cu 28 300 nu-ţi fie indiferent cum arată, S-a contopit cu oraşul, cu în ric de probleme tehnice d ific i Kcnnelh David Kaunda. exa
principala sarcină valorificarea superioară a resurse tone prevederile de plan. Din ce haină poartă Atunci el de treprinderea unde lucrează de le de proiectare ŞÎ construc pas. Aici oaspetele este in fo r minează calitatea produselor şi
lor de malcrii prime din- zona geografică respectivă. această depăşire, 1 700 tone vine oraşul tău. chiar dacă eînd a venit in Hunedoara — ţie. In continuare sînt prezen mai despre sistemul de func solicită explicaţii asupra pro
ţionare a uzinelor hidroelectri
Acest, lucru se cere făcut la grad ridicat de eficienţă reprezintă cărbunele spe nu-ţi este loc dc baştină. So colectivul acela harnic care a tate dale privind amenajările ce din aval. ceselor tehnologice. Şeful sta
economică. Or, cum asigură înfăptuirea acestui dezi cial pentru cocs. Iar 22 300 cialismul a scos la lumină lo ridicat „cetatea oţelului" şi complexe efectuate, caracteris La ieşirea dîn incinta cen lului zamhian se interesează
derat. major comitelui de direcţie de la I I L. Brad cînd tone cărbunele spălat nor curi şi oraşe ce păreau ireme oraşul. Tot acolo ii lucrează şi ticile agregatelor cu care este de înaltele caracteristici ale
.numai în 3 luni din an cheltuieşte peste sarcinile pla mal. Demnă de remarcat este diabil naufragiate, ori care „stă soţia. echipată hidrocentrala. tralei electrice, un mare număr
nificate 546 000 lei? Sau cel de la I I.L. Hunedoara cu îmbunătăţirea calităţii sorti teau pe loc“ de ani şi ani. A- — Cum aveam s-o las să Preşedintele Kaunda şi pre de locuitori din Albeşti si din utilajelor aflate în dotarea în
209 000 lei depăşire, Deva cu 46 000 lei, Haţeg cu mentelor superioare de căr m inteşte-fi de Vulcan, de şedintele Ceauşescu coboară comunele învecinate fac lova- treprinderii. de calitatea pro
51 000 lei şi Petroşani cu 19 000 lei. Se fac încă chel- bune. exprimată în reduce Deva, de Hunedoara ' chiar, muncească in altă parte ? cu un ascensor în subteran, a răşului Nicolae Ceauşescu o duselor şî valorificarea lor pe
luieli exagerate cu transporturile, înlrctinerea şi re rea conţinutului de cenuşă — Şi puştiul tot la 1C.S.H. colo unde pulsează inima uzi calda manifestare de dragoste
paratul utilajelor, se consumă materii şi materiale cu f.l puncte. ca să nu amintim decit chc- va lucra ? nei. Este străbătută galeria de şi saluta cu simpatie pe preşe
peste normele admise, se imobilizează fonduîi mate Aceste realizări, la care au va locuri de la noi. — Nu ştiu. Poate. acces — adevărată operă de dintele Kaunda. Cei doi şefi de (Continuorc In pag a 4-a)
riale Şi ivesc de schimb care nu ou întrebuinţare. De adus o contribuţie dosebltă Ce-au fost aceste localităţi Şi n-a fost chiar uşor. Pe. artă. In sala maşinilor se dau slat. răspund prieteneşte acla
mai bine de un an de zile. cadrele de specialişti din echipele conduse de Năstase cu mai bine de două decenii atunci Hunedoara era toafa ample explicaţii despre cele 4 m aţiilor m ulţim ii.
serviciile funcţionale ale înlre pn ndcrilo r si direcţiei Cola. Teodor Matei, Vasile şi jumătate in urmă. şi ce sînt un şantier. Şi şantierele...
consemnează cu regularitate efectul acestor fenomene Creţan, Petru Batint, maiştrii astăzi ? Fiecare dintre ele are — Greutăţile te leagă. Om
negative. dar nimeni nu ..îndrăzneşte" să înlăture Llviu Avrămescu, Gheorghe un nume. Nume de care se Dineu oferit de preşedintele Zambiei
aceste neajunsuri rare de fapt nu comportă studii si Enclu şl inginerul Tudor leagă cărbunele, fierul, cuprul de om, şi om de loc. Atunci
analize ..academice", deşi în condiţiile actuale de dez Ceamănu, au influenţat favo şi energia electrică, oţelul pur- cind le. învingi. Aici, la Hu
voltare economică şi acestea s-ar impune cu nece rabil evoluţia tuturor Indi tind blazonul Hunedoarei. Tu nedoara, am găsit acea pu
sitate. catorilor de plan. Astfel, re le-ai creat acest nume. Cc tere care nc-a ajutat să tre Preşedintele Republicii Zam Au luat parte Emil Bodnaraş. form aţiilor, M, Ngalanda, m i
EMILIAN ROVENJA cuperarea globală a fost îm te-a determinat „să rămîi"? bia, dr. Kenneth David Kaunda, Paul Nîculescu-Mizil, V irq il nistrul protocolului şî funcţiu
şef de serviciu Io bunătăţită cu 2.8 puncte, pro Ai. venit pentru o vreme — de cem peste greu — colectivul şi soţia, Betty Kaunda. au Trofin, Ilie Verdeţ. Janos Fa- nilor de stat şi celelalte oficia
Directio judeţeană de statistică ducţia marfă valorică a fost ce să n-o spunem — ,,ca srî SIMION POP oferit joi, în saloanele Casei zckas, Manea Mănescu, Du lităţi 2ambiene care îl în
depăşită cu 6.2 la sută, obţl- cîştigi un ban". Ai auzit că e GH. |. NEGREA Centrale a Arm alei un dineu mitru Popa. Vasile Vîlcu, Şte soţesc dc preşedintele Kaunda.
nfndu-se In acelaşi timp e nevoie de oameni. Şi ai ră oficial în onoarea preşedintelui fan Voitec. Iosif Banc, vicepre Au fost intonate imnurile de
de Stat al Repu
Consiliului
(Conţinuor* .in* pOf. B l*o) conomil şl bcneilcll supli mas pentru o viaţă. şedinţi ai Consiliului de M i stat. ale celor două ţări.
mentare in valoare de 700 000 — Am fost constructor în blicii Socialiste România. niştri si ai M arii Adunări Na fn timpul dineului, care s-a
şi. respectiv, 800 000 lei. Hunedoara. Mai intii pentru (Çôntinuoteïrm ppg^ d 2-a) Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei ţionale. membri ai Consiliului desfăşurat în lr-o atmosferă
un an. Apoi n-am mai plecat. sale, Elena Ceauşescu. de Stat şi ai guvernului, con deosebit de cordială, preşedin
ducători de instituţii centrale. tele Republicii Zambia, dr.
Au participat E. H. K. M u-
Kennelh Davîd Kaunda si pre
denda, m inistrul dezvoltării şi
şedintele Consiliului de Stat,
finanţelor, M. J. Chîmba, m i
sînt chiar pe malul Mureşului. nistrul îndrumării nalionalc, Nicolae Ceauşescu au rostit
Inginerul M ihai Coriciuc
şi
Măsuri pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor hnga dicru l zootehnic Nicolae H. Mulemba. m inîslrul comer toasturi.
Pascotă, ajutaţi de un mare
număr de membri cooperatori, ţului, A. f. Phiri, m inistrul in- (Agerpres)
au adăpostit în grajdurile ce
Inundaţiile nundaţiile de o deosebităe o deosebită tăţenilor din partea superioară
d
I
a satului 86 de porci şi 34 de
Situaţia din ţară amploare şi gravitate, care au In judeţul Hunedoara viţei, iar penlru vitele mari Acorduri româno-zambiene
=
calamitat suprafeţe întinse şi
un mare număr de localităţi de s-au luat măsuri de înnoptat,
pe cursul rîulu i Mureş, au de adăpat şi muls pe păşunea de La M inisterul Comerţului Ex
venit un pericol iminent pen pe deal. Asemenea acţiuni e acordul de cooperare, econo
In cursul zilei de joi au con meneşli şî importante pierderi tru mai multe localităţi din ju nergice, eficiente au fost luate terior au fost semnate joi un mică a fost semnat dc ministrul
tinuat să se manifeste în une de animale. Sint inundate 21 deţul nostru, pentru cooperati mobilizate în zonele periclita de apă, bătălia pentru salva şi la cooperativele din satele acord comercial şi un acord dezvoltării şi finanţelor. E. H. K.
le zone ale tării efectele dău- tronsoane de căi ferate princi ve agricole de producţie, în te. rea oamenilor şi a bunurilor a Bobîlna. Rapolt. Uroi, Simeria, de cooperare economică si teh Mudenda. iar acordul comer
început ieri la prînz. De la sec
năloare provocate de ploile pale. 16 tronsoane dc drumuri treprinderi agricole de stat, căi încă de Ieri dimineaţă, în torul zootehnic al cooperativei Săulcşti Cu aceeaşi vigoare nică intre Republica Socialistă cial de minîslrul comerţului
deosebii de abundente căzute naţionale. de comunicaţie, aşezări ome toate întreprinderile industria agricole au fost evacuate şi a se desfăşoară acţiunile de eva Românin şi Republica Zambia. H. Mulemba.
în ultim ul timp şi a topirii unei le, şantierele de construcţii, au Din partea română acordu A fost de faţă Bujor Almâ-
Din toate inform ările p rim i neşti. penlru avutul şi viaţa dăpostite la loc sigur peste 300 cuare a bunurilor cetăţenilor
mari caniilăţi de zăpadă în zo te de ministere şi alte unităţi cetăţenilor. fost luale măsuri pentru asi- în Deva. Hărău, Şoimuş, Lă- rile au fost semnate de minis şan, m inistrul industriei minie
na muntoasă. qurarea materiilor prime, ma de bovine şi 270 de porci. Două trul comerţului exterior. Cornel re şi geoloqieî.
centrale, rezultă că pe întreg In la{a acestor stihii dezlăn terialelor. combustibililor, pen echipe de cetăţeni şi m ilitari, puşnic, llia, Slretea, Dobra, Gu-
Din informaţiile pe care le teritoriul care a suferit din ţuite, a efectelor lor distruc tru alimentarea neîntreruptă cu deservite de zece autocamioa rasada si altele. Burtică I din partea zambiană, (Agerpres)
deţinem rezultă că apele au în cauza inundaţiilor se depun e tive, organele judeţene de par energie electrică şi mijloace ne. au Irecut la evacuarea a Era ora 23 cînd încheiam
cepui să scadă in bazinul M u forturi permanente penlru apă tid şi de stat, la indicaţia şi de transport, în asa fel îneît vutu lui şl a oamenilor din lo această relatare. La comanda
reşului. în zonele oraşelor Re rarea avutului obştesc si a sub îndrumarea conducerii par activitatea industrială să sc cuinţele aflate în zona pericli mentul judeţean continuau să
ghin. Tq, Mureş şi Luduş, con- populaţiei de furia apelor. tidului şi guvernului, au de desfăşoare In condiţiuni nor tată. La Lipeul economic dîn se transmită mesaje privind e- Vineri, 15 maî, în jurul orei 14,00, Studioul de televi
linuînd să crească şi să pună In urma măsurilor luate de clanşat. începind de ieri d im i male. Toate autobazele din ju Orăşlie a fost rezervat spaţiu volutia creşterii apelor. Peri ziune va transmite direct, de fa aeroportul Bucureşti-Oto-
în pericol localităţi din jude comandamentele pentru apăra neaţă, ample şi energice acţi deţ. întreprinderile şi şantie corespunzător pentru adăposti- colul nu a trecut. In baza per peni, plecarea preşedintelui Republicii Zambia, Kenneth
ţele Alba. Sibiu şi Hunedoa re îm pnlriva inundaţiilor din uni menite să preîntîmpine şi rele posesoare de mijloace de re şi condiţii de hrană în e manentelor măsurători, a prog David Kaunda, împreună cu soţia, care, la invitaţia pre
ra. Pe Tîrnavc. apele scad in judeţele Alba. Sibiu. Hunedoa să limiteze efectele negative transport au pus la dispoziţia ventualitatea unor necesităţi nozelor şi estimărilor se aş şedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste
zona oraşului Dumbrăveni şi ra şi cu sprijin ul a mii şi mii alo inundaţiilor, pentru evita comandamentului judeţean pesle extreme penlru copii, femei, teaptă pentru zorii şi dim inea România, Nicolae Ceauşescu, a făcut o viiîtă oficială în
conlinuă să crească in aval. de cetăţeni, al unităţilor m ili rea pierderilor de vieţi onre- 100 de autocamioane, autobas bătrîni şî bolnavi. ţa acestei zile ca unda de v i ţara noastră.
De asemenea. în bazinul So tare dislocale în acest scop, al neşli şi a pagubelor materiale. culante. remorci şi alte auto itură să treacă pe teritoriul ju
meş scade nivelul apelor în formaţiunilor gărzilor pa Ir io li La nivel judeţean a fost consli- vehicule pentru a fi dirijate la Aseară, la orele 19. în satul deţului nostru Aceasta impu
zona Bistriţa-Berlcan şi conti re a ins» evacuată populaţia, tuit un .coinandamenl de apă evacuarea localităţilor amenin Gelniar. Mureşul îşi umflase a ne să se vegheze cu deosebită
nuă să crească înspre vărsare. animalele si diverse bunuri din rare împotriva inundaţiilor, in ţate de inundaţie. pele pînă la asfaltul şoselei. In energie Si neslăbită grijă pen
In bazinul Tisei Superioare, pc localităţile care se prevăd a fi vestii cu largi posibilităţi du In toate localităţile de pe apropiere, ferma cu 15 000 dc tru luarea în continuare a tu ! *
turor măsurilor ce se impun.
riu rile Iz a şi Vişeu anele sint inundate. acţiune si intervenţie rapidă în valea Mureşului, unde sc în porci apartînînd I.A.S. Orăşlie In mod deosebit, organele co | In legătură cu j
.în scădere. V iitu rile din bazi La rîndu) lor. ministerele şi zonele ameninţale dc inunda trevăd pericole, sule şi mii dc devenise o zonă de adevărată
nul rîului Şiret se deplasează ţii. M em brii biroului Comitetu alarmă. Pentru salvarea ani munale. toţi locuitorii din sa
celelalte organe centrale au oameni ai muncii — tineri şi malelor s-au mobilizat toţi cei
spre judeţele Bacău. Vrancea lui judeţean de partid, apara virstnici. membri ai gărzilor tele periclitate să facă lot ce
si Galaţi. In următoarele zile luat măsuri organizatorice pen tul comitetului judeţean, mem uatriolire şi militari, loti coi 160 de lucrători ai fermei, care (e stă în putinţă pentru a ! serbarea tineretului j
se vor produce importante tru sprijinirea acţiunii dc a brii Comitetului eveculiv al apţi să dea o mină de ajutor în numai cîteva ore le-au în scoale în afara pericolului oa
creşteri ale nivelului apei rîu părare împotriva inundaţiilor, Consiliului popular judeţean — in lr-un admirabil spirit de cărcat în camioane şî remorci, : i
lui Prut. in vreme cc de la Hunedoara menii. animalele, bunurile ma
pentru asigurarea mijloacelor au fost trimişi la faţa locului solidarilale şi întrajutorare, a soseau în qrabă încă 20 de au
Ca urmare a inundaţiilor au nimaţi de grijă fată de oame tocamioane şj 100 de oameni. teriale proprietate obştească şi | de la Costeşti |
de Iransport necesare aprovi — în sate. comune, cooperati
fosl acoperite de apă numeroa ve aqricole. I.A.S. — pentru a nii şi bunurile care-i înconjoa Seara, tîrziu, acţiunea de sal personală. Este o înaltă cinste
se localităţi, căi de comunica zionării cu alimente a popu lua operativ măsuri eficiente. ră. s-au unit pentru a în fru n vare a animalelor se afla în şî îndatorire patriotică pentru
ţii, linii electrice, şi-au încetat laţiei şi cu materiale de con- D p. asemenea, radre dc con ta cu îndrăzneală şi curaj fu plină desfăşurare. fiecare cetăţean să acţioneze Din cauza tim pului care se anunţă fn continuare ne
activitatea obiective industria ducere din instituţiile judeţe ria apelor învolburate, ale că favorabil, organizatorii serbării tineretului dc la Cos- l
le. au fost deteriorate culturi ror cote ameninţă să depăşeas Cooperatorii de Ia Poli s-au cu holărîre. curaj şi abnegaţie, j Ieşti informează că programul ce urma să albă loc In \
de pe mari suprafeţe de tere (Cootinuare in pag.y o^ 2*0 ) ne. lucrători din aparatul lo că limitele normale- mobilizat ca un singur om pen cu calm şi încredere penlru a j zilele de 16-17 mai se amină pentru zilele de 23-24 !
nuri aqricole. S-au înregistrat, cal al M.A.I. şi importante foi La Aurel Vlaicu. una din lru a scoale din pericol ani învinge năvalnicele stihii ale î mai 1970. j
de asemeneo, unele victime o- le şi mijloace militare au fost primele localităţi ameninţate malele, ale căror adăposturi naturii.