Page 42 - Drumul_socialismului_1970_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ti) Nr. 4775 f t VINERI 15 MAI 1979

Din Programul naţional privind extinderea Măsuri energice de apărare

iu i m m m m
lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ne revin
mi n m m m împotriva inundaţiilor

SARCINI DE MARE RĂSPUN­ RECOMANDĂRILE MINIS- COMUNICATELE DEPARTA­
2 Mnare din pag. 1) TERULU1 SĂNĂTĂŢII MENTELOR TRANSPORTU­

DERE PENTRU FOLOSIREA P i TIM slrucţii, in vederea restabilirii vocate de intemperii Intr-o se­ RILOR AUTO, NAVALE,
In urma calam ităţilor
pro­
circulaţiei. A u fost luate, de a­
semenea, măsuri pentru acope­ rie de judele ale tării, tn AERIENE Şf AL CAILOR
intrutotul. N-avem clinică, rirea deficitului de energie e­ cadrul măsurilor urqente luate FERATE
dar există un spital modern lectrică. Organele sanitare au pentru preîntlmplnarea şl lim i­
(Uimore din' pag. t)
JUDICIOASĂ A PĂMÎNTULUI utilat, încadrat cu medici vederea aprovizionării reţelei tarea efectelor neqative ale
întreprins o serie de acţiuni in
foarte bine pregătiţi. N-avem
inundaţiilor, organele sanilare
nici bibliotecă universitară, farmaceutice din zonele sinis­ au Întreprins acţiuni menite Departamentul transporturilor
Nu mă pot despărţi de el. este in schimb o subfilială trate cu diferite medicamente, auto, navale şi aeriene in fo r­
Am motive temeinice. seruri, mijloace de p rlm -a ju - sfi prevină îm bolnăvirile şi să mează că, datorită inundaţiilor,
Sporirea capacităţii produc­ (50 de hectare), lucernă (25 referă la începerea efectivă a Care sînt ,,motivele'4 la U.S.S.M. unde se poate des­ tor, asigurarea de cadre medi­ asiqure înq riiire a celor bo l­ nu sc poate circula cu nici un
tiv e a pămlntului, prin lucrări hectare), porumb boabe şi car­ lucrărilor de eliminare a ex­ care se referă Tudor Poli- făşura activitate de cercetare cale. în scopul apărării sănă­ navi. fel de vehicul sau autovehicul
de îmbunătăţiri funciare, con­ tofi tim purii. Investiţiile făcu­ cesului de umiditate de pe o fronie ? Poate dormitorul ştiinţifică. Avem şi biblio­ tăţii populaţiei şi evitării apa­ M inisterul Sănătăţii reco­ pe următoarele rute t Dn. I C
stituie una din sarcinile de te s-au dovedii a fi rentabile, suprafaţă de 120 hectare. In comun in care a fost cazat tecă de specialitate, bogată, riţie i unor epidemii. mandă ca paralel cu aceste Salu Mare-Uala Mare-DeJ-Cluj,
mare însemnătate pe care realîzînd sporuri anuale de re­ acest scop, avem in vedere cînd a venit la Hunedoara chiar dacă nu e universitară. M inisterele şi celelalte orga­ acţiuni, fiecare cetăţean, insti­ Dn 2 F Bacău-Vaslul, Dn. 10
partidut le-a pus în fata lu ­ coltă de 50-75 la sută la ma­ desfundarea gu rilo r de evacu­ din Mărunţeii Olteniei, poa­ Numai dacă nu vrei, nu poţi ne centrale şi locale de stat tuţie, colectivitate să participe Intorsura Buzăului-Hărman. Dn.
crătorilor din agricultură. Pe joritatea cultu rilo r irigate. are a apei, construirea de po­ te asprimea şantierului, poa­ fl la curent cu toate noută­ activează în continuare pentru la prevenirea bolilor şi la 11 oraşul Gheorqhe Gheorghiu-
linia preocupării consecvente O altă acţiune aflată in a- dele şi practicarea sistemului te bulevardul înflorit de azi, ţile care apar. Hunedoara o­ lim itarea efectelor negative a­ apărarea propriei sănătăţi. Esle Dej-Bacău. Dn. 12 Sf. Gheor-
pentru modernizarea şi dez­ tentia conducerii unităţii şi a de arături la cormană. Prin a­ sau apartamentul lui confor­ feră aceste posibilităţi şi le calamităţii, ajutorarea popu­ necesar să se evile în prim ul qhe-Miercurea Ctuc-Gheorqhi-
voltarea intensivă a agricultu­ cooperatorilor este eliminarea semenea lucrări, este posibil încă din plin. laţiei şi restabilirea urgentă a rînd consumul apei din fin ti- cni. Dn. 13 Rupea-Sighişoara-
rii se înscrie şi adoptarea de excesului de umiditate, pentru — şi necesar totodată — să tabil. Pentru că de atunci — N e-a m h otă rit să d e v e ­ întregii activităţi social-econo­ nile Inundate, din oirale. lacuri Bălăuşeri, Dn. 13 A O dorhei-
către plenara C. C. al P.C.R. care s-au efectuat canale de obţinem sporuri Anuale de re­ mulţi Polifronie, Clep, Spă­ nim h u n ed oren i — îşi c o m ­ mice din zonele inundate sau etc., (ar cînd nu există posibi­ Sovata. Dn. 14 Mediaş-Sighî-
din 17-19 martie 1970, a Pro­ evacuare pe o lungime de 5 coltă de 20-30 la sută la u n i­ tarii, constructori, au ridi­ p letea ză C ristina soţu l — şl în pericol. In centrul atenţiei lităţi de aprovizionare cu apă şoara. Dn. 14 A Mediaş-lcrnu»,
gramului national de extindere km. Efectul lucrării nu este tatea de suprafaţă. Se eviden­ cat mai bine de 13 000 apar­ sîn tem ... comandamentelor judeţene potabilă, să se fiarbă apa con­ Dn. 14 B Teiu$-Blaj, Dn. 15 L u -
tamente, în care trăiesc a­
a lucrărilor de îm bunătăţiri însă la nivelul aşteptărilor, ţiază deci necesitatea m ob ili­ proape 50 000 de oameni, de C ei doi m ed ici şi-au găsit pentru apărare îm potriva f- form recomandărilor Dersona- duş-Tq. M ureş-Răslorniţa-To-
funciare şi gospodărire a ape­ deoarece nu s-a aplicat întreg zării susţinute a tuturor efortu- hunedoreni. locu l lor aici. Nu mal c o n ­ nundaţiilor. tuturor organelor lului medico-sanîtar. Cea mai pliţa, Dn. 15 A Reqhin-Sărăţo!.
Dn. 16 Apahida-Reghin, Dn. 17
lor tn Republica Socialistă complexul de măsuri impus de .rilor cooperatorilor, a tuturor cep altceva. „P en tru că, n-au de stat trebuie să stea aprovi­ mare atenţie trebuie acordată
România în perioada 1971­ necesitatea creşterii capacită­ locuitorilor comunei la finali­ — Cit timp vreţi sâ ră- trăit in altă pa rte" v o r sp u ­ zionarea cu alimente şi alte copiilor, deosebit de sensibili D ej-B istriţa-V a lra Dornei, Dn.
1975 şi in perspectivă pînă in ţii productive a terenurilor a­ zarea într-un timp cît mai mtneţl în Hunedoara ? ne unii. P oate, dar treb u ie să produse de primă necesitate la consumul apel impure. 17 A Sadova-Rădăuţi. Dn. 17 B
1935. Din acest program se fectate de exces de umiditate- scurt posibil a acţiunilor pro­ — De Hunedoara nu mă cu n oşti H unedoara, oam en ii populaţiei, precum şl a între­ La chemarea un ităţilor me­ Vatra Dornei-Broşteni, Dn. 18
desprinde un vast cfmp de In cadrul preocupărilor de a puse. despart. Cunosc Hunedoara ei. viaţa vibran tă a oraşu ­ prinderilor industriale cu mate­ dicale, întreaqa populaţie tre­ Baia Sprie-Siqhetul M arm a ţici-
acţiune pentru fiecare unitate folosi cit mai raţional păm in- Este în Interesul cooperati­ şi Hunedoara mă cunoaşte... lui. rii prime, în vederea desfăşură^ buie să se prezinte imediat la Borşa. Dn. 67 C Şuqaq-Scbes,
agricolă privind punerea în tul, un loc Important l-a ocu­ vei agricole şi al tuturor coo­ — Ce vă leagă de oraş ? — îmi place ritmul ei ac­ rii, fără întrerupere, a a ctivi­ vaccinări, acestea constituind Dn. 75 Turda-Clmpeni-Băita.
valoare a m arilor resurse de pat şi trecerea unor terenuri peratorilor ca, prin organiza­ — Mă leagă amintiri. Rit­ celerat. Slnt de 13 ani in tăţii productive. un m ijloc eficace penlru pre- In cursul zilei de jof. a fost
creştere a producţiei agricole. în categorii superioare de fo­ rea judicioasă a muncii şi a­ Hunedoara — ne Spune tînă­ Consiliile populare şi orga­ întîmpinarea îm bolnăvirilor. redat circulaţiei drumul naţio­
losinţă, prin înfiinţarea de plan­ plicarea cu perseverenţă a mul în care■ s-a construit. rui Alexe Dragoş — dc cind nal Tg. Mureş-Reghin.
In aceste zile, cooperatorii L-am văzut cum a crescut. nele de m iliţie trebuie să asi­ O qriiă tot atH de mare tre­
taţii pomicole. Astfel, pe cur­ măsurilor preconizate, să asi­ lucrez în combinat. Mă simt’ Departamentul căilor ferate
din Dobra au luat cunoştinţă, bele de nivel s-au plantat 65 N-a fost întotdeauna ca azi. legat de oraş prin oameni, gure evacuarea de urgenţă a buie avută sl în ceea ce nri-
prin interm ediul presei, de mă­ gurăm o fructificare tot mai Acum seamănă a grădină, a prin locurile de muncă, prin populaţiei şi a bu nurilor mate­ veşle igiena alimentelor, care. a dispus anularea in continua­
surile preconizate a se înfăp­ de hectare cu pomi care con­ deplină a resurselor de spori­ parc.., Noi, hunedorenil l-am primele visuri care mi s-au riale din zonele care se pre­ în condiţiile ivilo. ar putea fl re a tuturo r trenurilor de că­
(prin
tribuie
aplicarea în
tui in judeţul nostru pentru a­ complex a tu tu ro r lucrărilor re a producţiei agricole, să făcut aşa. Apoi, sînt căsăto­ realizat. Mulţi care vin aici văd a fi Inundate în următoa­ de asemenea contaminate. Nu lători sl mărfuri de pe rutele
plicarea prevederilor progra­ prevăzute în proiecte) la pre­ punem în valoare întreg po­ rit c-o hunedoreancă... Cum nu se încadrează de la înce­ rele zile. trebuie deci consumate alimen­ Salva-Vişeul de JosrValea V i-
mului national în profil terito­ venirea şl combaterea proce­ tenţialul productiv al unităţii, s-ar zice, am prins rădăcini. put în viaţa oraşului. Dar T uturor ministerelor econo­ tele care au fost impurifícate şeului-Sighetul Marmaţiei, Be-
rial. Punerea în dezbatere pu­ sului de eroziune a solului. aşa cum impun cerinţele ma­ Avem şl o fetiţă. Aşa, că... după ce cunosc Hunedoara mice le revine îndatorirea de şi care nu mai pot fi curăţate. clean-Mfiqhorus. Şîeu-Sărăţel-
blică a sarcinilor ce revin fie­ jore actuale şi de perspectivă Pe vremea cînd in Hunedoa­ şi hunedorenil îşi schimbă a stabili de urgenţă măsuri La prim ul semn de boală sau Bislriţa, Sărăţel-Deda. Dedo-
cărei comune şi unltăti agrico­ Ne revine însă sarcina de ma­ aflate în faţa lucrătorilor din ra nu erau nici furnalele cele impresia si se leagă de acest concrete pentru repunerea în rănire, orlcît de neînsemnată, Reqhin-Tg. Mureş, Praid-Tîrnă-
re răspundere să urmărim apli­
le oferă posibilitatea afirm ării carea cu perseverentă a lucră­ agricultură. pămint. producţie a întrep rind erilor Şi persoana în cauză trebuie să veni. O dorhei-Vînători, Cîm-
iniţiative i şi priceperii lucrăto­ rilor antierozionale, prevăzute MIHAf CAZACINCU mari, nici oţelărla mare — Se naşte acel liant trainic, un ităţilor care şi-au întrerupt se adreseze neîntîrzîet perso­ pia Turzil-Turda, Turda-Abrud,
rilo r din agricultură, precum în proiect, astfel îneît să ob ţi­ nouă, cum i se spune — nici activitatea din cauza inundaţi­ nalului medico-senitar. O aten­ Lechinţa-Mieşul de Cîmpie, Lc-
şi garanţia înfăptuirii lor cu inginer-şef la C.A.P. Dobra laminoarele, clnd nu era solid care te face să te simţi ilor. In acest scop, s-au alcă­ ţie deosebita trebuie acordată chinţa-Band. Bond-Tg. Mureş,
nem randamente sporite de pe nici pădurea de blocuri, ci acasă, să consideri oraşul ca Praîd-Tg. Mureş. Somcuţa M a-
succes. tuit colective de specialişti a- copiilor, qravldelor şi bă lrî-
fiecare hectar de livadă. doar basculantele şl construc­ fiind al tău, să te identifici re-A rdud si Ulmeni-Sălaj-Ce-
In cadrul cooperativei agri­ Anallzînd, în lumina sarci­ torii, Visalon şi Cristina cu el. „ Hunedoara a adunat tît în ministere cit şi la un ită­ nilor, care sînt mai sensibili hul Silvanici.
cole din Dobra se poate afir­ nilor stabilite prin programul Paştiu erau liceeni. Unul pe într-un singur tot oameni ţile productive care să deter­ la umezeală, friq şl alte situa­
ma că şi pînă. acum a existat naţional, situaţia acţiunilor me­ plaiurile Dîmboviţei şi altul cu obiceiuri diferite, cu mine lucrările ce trebuie efec­ ţii nefavorabile. îmbrăcămintea A u fost redeschise tra: i
o preocupare susţinută In ve­ nite să asigure sporirea capA- la Alba Iulia. Nu visau Hu­ concepţii diferite şi 1-a sudat tuate şi mijloacele necesare copiilor mici să fie uscată şi feroviare Baia Mare-Satu M a -1
derea utilizării raţionale a citătii productive a păm lntului, nedoara. Azi sînt medici. la temperatura înaltă a mun­ pentru reluarea activităţii pro­ suficient de călduroasă. re, Ciceu-Deda şl Dorneşti-Ră-
fondului funciar şi creşterii po­ se constata că există încă în­ Echipament Ambii soţi medici de cir­ cii, le-a format acea mln- ductive. In localurile rare s-au ame­ d au tî.
tenţialului său de producţie. semnate rezerve insuficient cumscripţie. dric de hunedorean" Consiliilor populare, coman­ najat pentru adăpostirea popu­ Sînl luale în continuare mă­
Intre altele, amintesc faptul că valorificate. Astfel, in ceea ce damentelor judeţene pentru a­ laţiei sinistrate, prima datorie suri pentru îndrumarea m ijloa­
suprafaţa amenajată pentru priveşte extinderea irigaţiilor, — In 1967, cînd am fost P rocesu l la ca re se referă părare îm potriva inundaţiilor, a fiecărui cetăţean este să celor de transport pe atte tra ­
irigaţii reprezenta, la sfirşilul avem posibilitatea ca, in tr-o există, repartizaţi la Hunedoara, in cu v in tele sale Ion C om ă - conducerilor întreprinderilor, a­ păstreze o curăţenie desăvîrşi- see, precum şi penlru repune­
anului trecut, 95 de hectare, perioadă scurtă de timp, să eram 14 din aceeaşi promo­ n escu , prim u l secreta r al le. tuturor un ităţilor din In­ tă. — alU a persoanei sale rea cît mai grabnică în circu­
din care pe 68 de hectare se a- trecem la aplicarea unui pro­ ţie. Am venit aici cu gîn- C om itetu lu i m u n icipal al dustrie şi agricultură, celorlal­ cît si a locului unde doarme laţie a arterelor de comunicaţii
pllcă udarea prin aspersiune. iect care este întocm it deja de ce nu se dul să-mi fac stagiul şi... — U .T C ., este p erp etu u , fa ce te organizaţii socialiste le re­ — să se înqrlfoască de evacua­ inundate. Astfel. în cadrul mă­
Urmărind obţinerea unei efici­ pentru o suprafaţă de încă 50 spune medicul Visalon Paş­ parte din însăşi viaţa o ra ­ vine înalta îndatorire p a trioti­ rea cît mal rapidă si corectă surilor operative s-au înfiinţat
şului. Si dacă aici au fost
plec
tiu. Dar n-am să mai
ente cit mai ridicate, la apli­ hectare. în cadrul brigăzii din din Hunedoara. Ce mai, îmi cita te doar citev a n um e din că de a lua toate măsurile a gunoaielor şi n ito r reziduuri. Ia regionalele C.FR. Cluj. Bra­
carea irigaţiilo r s-a acordat satul Stretea. place. ce se impui». de a acţiona în Echipierii qrupelor sanitare, şov. Deva şi Iaşi comandamen­
prioritate cultu rilo r de legume O altă sarcină imediată se foloseşte ? noua g en era ţie a H u n ed oa­ continuare cu prom ptitudine si membrii posturilor de prlm- te de intervenţie pentru com­
— Unii spun că in oraşele rei, ele reflectă tocm a i a­ energie, cu sprijin ul larg al baterea şi lichidarea urm ărilor
de provincie nu tc poţi rea­ cea gen eză prin care om u l populaţiei, pentru combaterea ajutnr si toţi acei rare au inundaţiei. Trenurile de călă­
liza profesional, că n-ai la d ev in e h u n ed orean , con ştien t şi înlăturarea efectelor pro vo­ p rim it înşiruire sanitară. ou tori care circulau spre Oradea
Clnd s-a montat schelăria îndemlnă clinica, biblioteca pentru ce an u m e se leagă de cate de calamităţi, pentru pre- înalta datorie să participe, sub şi Salu Mare prin Braşov, Si­
metalică Ia blocul E 22 din universitară... oa m en i şi păm int, d c locu l întîmplnarca ailor pagube şi conducerea personalului mo- ghişoara, Oradea au fost în­
Poftiti sub dus! Gojdu, pentm executarea — Este adevărat, dar nu ca re trăieşte. în desfăşurarea normală a activi­ surilor sanitaro-anllepidemice drumate prin Braşov. Făgăraş,
dîco-sanî'.ar. la aplicarea mă­
lui de muncă şi oraşu l
tăţii în toate sectoarele.
tencuielilor exterioare, linii
dintre m uncitori. contrar lAgerpres) de prîm -aiutor. Sibiu, Copşa Mică, Oradea.
normelor N.T.S-, lucrau fără
In centrul oraşului ţtHafeg,. ¿talaţicir defectă, a «-.blocului eenturt dc: .siguranţă. P e -u r­
este o. librărie frumoasă, a­ de deasupra. mă, la executarea lu crări­
ranjată. E o plăcere să in­ Vînzătoarca Elena Birlea lor de tencuieli proprlu-zise,
tri şi să iei o carte, o ju- nc spunea că cei de la o parte dintre m uncitori PERSEVERENŢE CARE POT C U N O A Ş­
cărle copilului. Dar cînd să I.G.C L au fost chemaţi să purtau casca de protecţie,
vezi mai bine ce scrie in car­ repare stricăciunea Şi Încă alţii nu. La prima vedere
te, tc trezeşti cu un duş rece de acum 6 ani. Confirmă şi s-ar părea că nu există su­
pe cap. Şi nu aşa cu cite- cel de la I.G.C.L. prin tova­ ficiente materiale de protec­
va picături ci cu apă serioa­ răşul Ion Marcu, conducă­ Realitatea TE O AMPLIFICARE SUBSTANŢIALĂ
să. Dai să întrebi cit tor tehnic, care promite că ţie : centuri de siguranţă,
face cartea şi... dai peste se va repara. Mă rog.-. Pinâ căşti şl altele.
două găleţi pe jumătate atunci, tovarăşi de la este alia. La Şantierul de
pline cu apa scursă din in- I.G.C.L., poftiţi sub duş. construcţii nr. I din Deva
Ocrotirea sănătăţii copiilor, se face zilnic în orele sale de tivă a problemei — ne spunea (ei medicale la domiciliu, dife­
au fost cheltuiţi, în această rea din maternitate copiii sînt
îndeosebi a celor mici. pînă 'a văzuţi de două ori pe săptă- teren, de la 12 la 14. Sora de dr. Theodor Bădău, directo­ ră de la un spital la altul, in
perioadă pentru tehnica se­ un an, este o problemă de im ­ mînă — nc-a declarat dr. fosil ocrotire efectuează periodic rul Direcţiei sanitare a jude­ tunctie de preocuparea şi in­
Reducerea cheltu­ curităţii 12 000 de lei, pen­ portantă majoră. Cu deosebire Lşt-nu. directorul spitalului din vizite profilactice copiilor in ţului. Gărzile de noaple sînt teresul manifestate în acest
în ultim ii ani, cînd natalitatea
scop. Peste tot se tinde
spre
tru echipamente
perioada
de
rezolvate doar in spitale. La
zero-un an. Atunci
lucru
Petroşani. Se dau instrucţiuni
a cunoscut o sporire conside­
10 000 de lei, iar pentru e-
rabilă. activitatea medicală pe mamei, sînl urm ăriţi cum cresc cînd constată ceva deosebit a­ domiciliu, in caz de urgenţe, îmbunătăţire, cum este şi
firesc.
Privitor la asiqurarea
vine salvarea. In ceea ce p ri­
nunţă medicul.
chlpamenle de protecţie linie dc pediatrie a fost ampli­ în greutate. Aceasta, în qe- tratamentului copiilor la do­
ielilor de producţie 25 000 lei. Şi cu toate aces­ ficată şi întărită, ridicolă la miciliu. îndeosebi pe timp de
cota înaltă a atenţiei, q ri|ij şi
traqem,
noapte,
deocamdată,
tea, aşa cum s-a constatat,
răspunderii. Dar un raport dj-
ale
cerinţele
elementare
recl proporţional între ccrînK» In acordarea asistenţei medicale copiilor liniu ţă peste tot. Este încă o
a­
situaţie nerezolvată. De
N.T.S.-uIul nu sînt respec­
şi felul lor de rezolvare n-a • ceea, analizarea ei în profun­
tate. Realitatea demonstrea­ fost încă stabilit. Cauze sini zime si sub toate aspectele se
ca flecare leu să fie grabnic ză că munca de îndrumare, multe. Impune fără Intîrziere, şi, de
repus în circuitul economic, îşi Ne vom opri mai indelunq
fürmoré diftupog.. I) în acest domeniu, poale Şl la caz la caz, o soluţie trebuie
îngăduie ca sute de mii şl asupra modului cum este solu­ O situaţie nerezolvată este veşte copiii, lucrul cel mai să se găsească. Chiar dacă.
chior milioane de lei să-i „de­ trebuie să fie îmbunătăţită. ţionată la ora actuală proble­ neral. la toii copiii. In cazul cea a tratamentului copiilor la important esle ca părinţii să pentru început, numai în pe­
poziteze“ în magaziile de ma­ Iar maiştrii, celelalte cadre ma acordării asistenţei medica­ cînd se ivesc probleme deose­ se prezinte cu ei la medic a­
La I.IL . brad, prin depăşirea teriale, preferind să plătească de specialitate să exercite le a copiilor la domiciliu, ce bite. urmărirea este trecută în domiciliu, pe timp de noapte. tunci cînd observă primele rioadele cînd numărul îm ­
cheltuielilor planificate, aproa­ dobînzl pentru îm prum uturi s-oi pulea întreprinde pentru seama medicului de specialita­ Noi am încercai o formulă, dar b o ln ă virilo r este mare,
pe toate sortimentele de bază restante. un control temeinic, perma­ deplina ei rezolvare. te. După o lună, vizitarea lor n-a ţial rezultatele scontate. Deşi simpiome de îmbolnăvire. In d e d şi cel al tratamen­
au costat mai scump decil s-a Depăşirea cheltuielilor de nent şl eficace asupra mo­ — Avem copii mici, a căror se face la două săptămini o nu este riquros ştiinţific, pînă felul acesta boala va putea telor, există pericolul u­
prevăzut. Astfel, la prefabrica­ producţie pe primul trimestru dulul In care sînt utilizate, suprovcqhere din punct de ve­ dală. Bineînţeles, copiii — pro­ la rezolvarea el definitivă, în fi prevenită, nu vor apare com­ nor epidemii etc. A r fi Şi o
tele din beton armat, la fiecare blemă se. bucură de aceeaşi a- cazurile care necesită antibio­ plicaţii, deci nu va fi nevoie descongestionare a circum scrip­
a afectat negativ întreaga si­ de către muncitori, materia­ dere a) sănătăţii trebuie făcută’ nici de un tratament enerqic.
metru cub s-a cheltuit în plus tentie deosebită în continuare. tice injecţiile se fac seara la ţiilo r si secţiilor de pediatrie.
tuaţie economico-fi.nanclară a cu toată grija şi atenţia — nc cum este administrarea de
cu 253 lei, la prefabricate din industriei noastre locale. Per­ lele de protecţie. scriau de curînd un qrup de Medicul Teodor Ponova. care orele 20 şi dimineaţa la 7. . Înainte de a încheia, să mai
beton simplu cu 102 leî, o gar­ petuarea acestei situaţii şi în mame tinere din Deva. Ştim că răspunde direct de problemele Nu-i din 8 în 8 ore, dar e bine. antibiotice din 6 în 6 ore etc. subliniem un aspect. Excepiind
nitură de mobilă tip „C rişu l“ trimestrele următoare ar con­ periodic personalul medical al de pediatrie în municipiul — Nu avem posibilităţi pen­ O altă problemă pe care cazurile „problemă", dacă ne
costă cu 918 lei mai mult, iar duce la „acumularea“ unor nostru, controlează zilnic re­ tru a face tratamentul injec­ vreau să o subliniez aici este referim ia copiii în primul an
o bibliotecă cu 572 lei. circum scripţiei de care aparţi­ ţeaua de asistenţă medicală a tabil pe timp de noapte la do­ şi slabul interes al unor mame de viată, marea majoritate a
pierderi apreciabile pentru a nem csle obliqat să vină pe
Lipsurile existente în anul căror acoperire se va apela la copiii noştri, să-i vadă. sa le copiilor, dă indicaţii, semna­ m iciliu — şi-a exprimat păre­ penlru ridicarea qradului lor celor care se îmbolnăvesc arav
trecui în cadrul I.I.L. Hune­ lează neaiunsurile şî deficien­ rea dr. Alexandru Popa. me­ de educaţie sanitAră. Poate nici o fAc din cauza slabei înqrijiri.
din nou la bugetul judeţului. urmărească dezvoltarea, să ne
doara. generate de slaba cali­ dicul şef al policlinicii spitalu­ acţiunile de puericultura şi Paradoxal, dar în acest timp,
Este de datoria conducerilor dea indicaţii. Dar acest tele. recomandă soluţii de re­
ficare a personalului care de­ lui din Deva. Aceasto presu­ profilaxie infantilă să nu fie mai ales în primele luni, ei se
tuturo r întreprinderilor de in­ lucru nu se face în to t­ zolvare. Au fost cazuri cînd
serveşte utilajele au condus şi dustrie locală şi direcţiei de Apartam ente la personalul de teren nu-şl în­ pune să ai autosalvare, perso­ cel mai bine orqanizale. dar află in qrija directă a mamei.
în primul trimestru la cheltu­ deauna. Lucrurile se com­ nal medical la dispoziţie. In adevărul csle că multe mame Aşadar şi mamele au datoria
resort a C onsiliului popular plică atunci Cînd copiii se îm ­ deplinea conştiincios obliqn-
ieli exagerate cauzate de în­ judeţean de a'acţiona neîntâr­ recepţie tiile. Măsurile luate au dus la cazurile cînd acest tratament nu le acordă nici o importan­ să manifeste toată atenţia pen­
treruperi în funcţionare şi fără ziat cu măsuri eficiente pentru bolnăvesc. M edicul pediatru le întărirea răspunderii în muncă este imperios necesar înseamnă tă. Uneori nu lin eoni nici de tru îngrijirea copilului, să res­
acoperire cu producţie In can­ redresarea activităţii gestio­ prescrie injecţii din 6 în 6 ore. a acestuia. că este vorba despre un caz indicaţiile medicului, ale per­ pecte indicaţiile primite privind
titatea şi structura planificată. nare. Urmărirea operativă a Constructorii de pe şan­ sau din 8 în 8 ore. Cînd scrie grav. El se rezolvă în prezent sonalului sanitar de teren, iar alimentaţia la sîn (să nu se
Preţul de cost al producţiei cheltuielilor cu care se reali­ tierele Petrlla şi Lupenl din reţeta ne în tre a b ă : „A v e ţi pe In ce priveşte tratamentul numai prin internare. Dar a­ clnd II se îmbolnăvesc coniii eschiveze de la aceasta), să
a fost grevaţ de o serie de cadrul grupului de şantiere cineva care să facă in je cţiile ? " copiilor la domiciliu nu avem ceastă asistenţă medicală a dau vina pe tot felul de cauze participe la controalele perio­
zează producţia şi închiderea posibilităţi de rezolvare altfel,
cheltuieli neeconomicoase, ca­ canalelor prin care se consu­ Valea Jiu lu i al T.C.H., au Cei care au „pe cineva" se copiilor la dom iciliu comportă imaqinare. dice şi vaccinările CAre se fac.
re numai în prim ul trimestru al mă in u til din acumulări, slnt pregătit sau execută ultim e­ mai descurcă. Dar noi care nu decît ca atunci cind sînt ca­ încă multe discuţii. * In felul acesta vor avea cu
anului însumează 312 000 lei, sarcini care trebuie să preocu­ le lucrări în vederea recep- avem. ce ne facem ? Cine vine zuri să le internăm. A m creat — Este un adevăr că toate După exprimarea părerilor siguranţă copii sănătoşi. Să
din care 53 000 le! la M.L. pe în egală măsură atît condu­ ţionărll unor blocuri. acasă la copilul nostru să-i 35 de locuri pentru mame, ca­ îmbunătăţirile aduse în ultim ii interlocutorilor noştri se des­ nu uităm că de sănătatea co­
Brad. 33 000 lei la I.IL . Deva. cerile întreprinderilor, cît şi Constructorii din Petrlla facă o injecţie in miez de re sa poală fl internate cu ani în acordarea asistenţei me­ prind cîleva lucruri care meri­ piilor răspund, înainte de
40 000 lei la I.I.L. Hunedoara şl Direcţia judeţeană de industrie au pregătit blocul A2 din noapte ? copiii mici. dicale copiilor n-au dus la so­ tă subliniate. Rezolvarea. în toate, părinţii !
47 000 Iei la I.I.L. Petroşani. locală Cadrelor economice din Lonea cu 20 apartamente, Penlru a răspunde acestor — Am introdus la fiecare luţionarea completă si defini- general, a problemei asislen- GH. I. NEGREA
Faplul că în „bugetul" de chel­ industria locală a judeţului le iar cel de la Lupenl „fac întrebări. în esenţă acestei pro­ circumscripţie de copii un caiet
tuieli al industriei locale apar revine îndatorirea de a analiza toaleta“ blocului D2 cu 39 bleme care poate fi definită de chemări la dom iciliu — ne-a
asemenea costuri reflectă şi şi investiga continuu toate re­ de apartamente, a cărui re- j drept buna organizare a asis­ spus dr. Leonid -Crocos, direc­
mai pregnant slaba activitate zervele de reducere a preţului cepţle va avea loc în a doua ! tenţei medicale a copiilor la torul adjunct al spitalului din
depusă pentru creşterea efici­ domiciliu, ne-am adresat facto­ Hunedoara. A ic i sînt trecute
entei economice. Comitetele de de cost, premisă importantă a Jumătate a lu n ii mal. rilo r direct răspunzători. cazurile care reclamă deplasa­
direcţie în loc să se preocupe sporirii acumulărilor socialiste. — In prima lună după ieşi­ rea medicului, deplasare care H ărnicia tin e rilo r gospodari „Terra“
In aceaslă primăvară, elevii de la m ajo­ nr. 2/1970
ritatea şcolilor din m unicipiul Hunedoara
au participat cu multă hărnicie Ia înfru­ De curlnd, a apărui numărul 2 din acest |
museţarea străzilor şl cartierelor, a şcolilor an al revistei „T e rra " — revistă de Infor­
Ia care învaţă, la curăţarea şl amenajarea
mare geografică a Societăţii de Ştiinţe geo­
zonelor verzi. întreţinerea acestora, săditul
grafice din R.S. România. Cel Interesaţi pol
florilor. îngrijirea lor ele.
găsi în paginile el studii de specialitate, in ­
Numai dc la Grupul şcolar profesional al formaţii şi peisaje geografice din tară şl
C.S. Hunedoara au luai parte la asemenea de pe glob. îndrum ări didactice, cronici, re­
lucrări peste 800 de elevi ; de la liceul nr. comandări bibliografice. Reţin atenţia cite­
2, pesle 300. apoi de la liceul metalurgic, va titlu ri : „Dezvoltarea creşterii animale­
150. şcoala generală nr. 1. 150 şl multe al­
lor în lumina h o lă rtrilo r plenarei C.C. al
tele.
P.C.R din 17— 19 martie 1970“ . aparţinind
Numărul tolal al elevilor din Hunedoara
Iui 1. S. Grucsou. „Cu privire Ia răsptndl-
care au muncii cu hărnicie pe şantierele
rea şi concentrarea Industriei în R.S.R." —
patriotice in această primăvară, penlru a-şl
(ace oraşul lot mat frumos, trece de 2 300. I. Velcea, „Aspecte cconomlco-geograflcc
ale bazinului hidrografic Trotuş" — Iulia
GHEOîîGHE FURMĂ Văcăraşu, „Rezervele de petrol ale lu m ii" j
activist al Comitetului — I. Leţea. „Folosirea dalelor meteorolo­
municipal al U.T.C. Hunedoara gice în predarea geografiei Ia liceu" ele.