Page 44 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 44
4 DRUMUL SOCIALISMULUI g Nr. 4775 8 VINERI 15 MAI 1970
Vizita preşedintelui Republicii
SECVENŢE INTERNAT 1 0 ALE .
Zambia, dr. Kenneth David Kaunda,
/ 7 PARIS 14. — Corespon
dentul Agerpres Al. Gheor-
ghiu transm ite : La Paris a
avut loc vernisajul unei ex
in tara noastră poziţii de artă populară ATLAS
românească, organizată de
dc
Asociaţia
prietenie
România". Au fost de faţă
Franţa-Romănia şi de Insti artistică de amatori din
tutul pedagogic naţional reprezentanţi ai municipa
bia, dr. Kenneth David Kaunda. sambiu de locuinţe ridicai în francez. La deschidere au lităţii, ai Asociaţiei Franţa-
(Urm are dir «ag. 1) Si a preşedintelui Consiliului anii din urmă pe fosta cîmpie asistat personalităţi fran Romănia şi un numeros
de Stat al Republicii Socialiste a Cotrocenilor. In fata unei ceze, precum şi ambasa public. SINTEZA
România. Nicolae Ceausescu. machete reprezentând acest im dorul României la Paris, ★ HEMOGLOBINEI
In timpul dejunului, preşe punător si modqrn cartier, p ri
piâta interna $i externă, exa dintele Consiliului popular ju Constantin Flitan. VIENA 14. — Corespon
minează cu interes diferite sor marul qenoral al Capitalei. Expoziţia, care prezintă dentul Agerpres. Petre
deţean si prescdinlele Repu Dumitru Popa. si arhitectul
timente de polietilenă şi cere blicii Zambia au rostit toas Sef al oraşului, Tibcriu Ricci, un mare număr de costu Stăncescu transmite : Amba O echipă de cercetători
mostre din principalele pro turi. me naţionale pitoreşti din sadorul României la Viena. de Io Institutul noţionol
duse. dau explicaţii în leqătură cu diverse regiuni ale Româ Dumitru Aninoiu, a orga pentru studierea bolilor
Preşedintele Kaunda apre La amiază, preşedintele Re realizările dc pină acum si niei, instrumente muzicale nizat o conferinţă de presă de inimă şi plămini din
ciază in mod deosebit faptul publicii Zambia, preşedintele perspectivele anilor viitori, populare, ceramică, precum pe tema „Turismul In Woshington, condusă de
edililor
că acest (lipani industrial a Consiliului de Stal al Republicii despre preocuparea (¡purilor U.R.S.S. - La Taşkent s a terminat construcţia noului Palat şl fotografii, a fost vizitată România*\ Cu acest prilej. dr. Anderson. o reuşit
peniru diversificarea
fost înălţat intr-un termen Socialiste România si celelalte al sporturilor, cu o capacitate de patru mii locuri. cu deosebit interes de asis Alexandru Sobaru, preşe sinteza „in vitro" o uneia
persoane oficiale zembicnc Si de apartamente, ridicarea nra- tenţă
scurl. că investiţiile alocate dintele Oficiului Naţional dintre principalele pro
române care i au insolit în vi dului de confort si îmbunătă
vor tripla in v iito ru l cincinol ★ dc Turism, care se află in teine necesare organismo
zila în judeţul Arqes s-au ţirea dotărilor interioare, de
actuala capacilate a combina PARIS 14. — Corespon tr-o vizită în capitala Aus lui omenesc : hemoglo
tului. înapoia! cu elicopterul în Ca spre înlesnirile acordale dc dentul. Agerpres, Georges triei, a vorbit despre dez bina proteină, care trans
pitală. sl.at cetăţenilor care doresc Conferinţa cvaâripariită in Dascal. transmite : Joi a voltarea bazei materiale a portă oxigenul in smge.
Dupo vizitarea platformei
In cursul după amiezii, pre să-si cm slruiască locuinţe avut loc la Nanterre. oraş turismului fn România A ăintezo o fost realizată cu
petrochimice orqcsene. cei doi şedintele Kennelh David proprii. In final, nou! carlier, înfrăţit cu Craiova, inaugu fost p r e z e n t a t apoi un film
Şefi de stat se îndreaplă spre în caro nîna acum au Joşi ti rarea expoziţiei „Mişcarea documentar. ajutorul moleculelor bio
centrul m unicipiului Piteşti. Kaunda. împreună cu persoa dicale 25 000 de aparlâmenle. problema vietnameză logice (enzime), care in
nele oficiale zamhicne Si ro stare naturală sini utili
Pe străzile oraşului ca si în va lolaliza c i: 'a PA 000 dc apar-
unităţile vizitate, pitosloniî au mâne care îl însoţesc, a v iz i lamenlr. zóle de celule pentru
tat noul cartier de locuinţe PARIS 14. — Corespondentul qură cale, cea a întăririi nnilătii smiezo proteinelor.
tnlîmpinat. cu dragoste. cu Drumul Taberei din Capitală. La dozinla p re scd in ^lu i Aqerpr.es. Cieorqcs Dascal, trans si a hotărîrii de a lupta îm potriva
mult entuziasm pe tovarăşul Zamhici se vizitează cinemalo- mite : La Paris a avut loc joi duşmanului comun pină Io vic L w f i t e l e d i n ( a m b o d ^ i a
reşedinţa rezerv al ¡1
De la
Nicolae Ceausescu. au salutai oaspeţilor, coloana de maşini, c ra fu 1 J a v o iit" S; -’ «m iI cea dc a 66-a şedinţă a Conle- toria totală pentru salvgarda AUTOMOBILUL $1
prieteneşte pe preşedintele escorlală de motociclişli. slră universal din cadrul complexn- | i iniei cvadi ¡partite în proble rea independentei, suverani PNOM PENH 14 (Aqerpres). In acelaşi timp. trimisul
Kaunda. lui. Trupele rcqim ului saiqoncz special al aqenliei France POLUAREA
bato arterele oraşului, do-a ma vietnameza, prima şedinţă tăţii si in lcqrilă tii teritoriale a
In saloanele reslauranlului lunqul rărora numeroşi cotă O mulţime de cetăţeni, locui- de lucru după ce trupele ame lorilor lor. care se află ne le ritoriu l Cam- Prcsse, reluînd surse inform a ATMOSFEREI
Arqes din localitate, preşedin teni salută cu prieienie pe lori ai noului carlier. far pre vicano-saiqoue/.e au invadat Şeful adjunct ale delcqatici bodqici au deschis joi un nou te din capitala Cambodqieî,
tele Consiliului popular ju solii poporului zambian. şedintelui Kaunda o călduroa Cambodqia. In intervenţia sa. G uvernului Revoluţionar Pro front. U n ilă li ale celei de-a Automobilul. minunea
dclcqatul R.D. Vietnam, Nqu- vizoriu ol Republicii Vietno- 22- a divizii de inianleric si do Iransmile că formaţiuni ale fo r
deţean. Gheorqhe N’ăslase, a Se face un popas la com să manifestare de simpaiir. secolului nostru, după ce
yan Njinh Vy, a am inlil că ac mului de Sud. Dinh Ua Thi, a blindate saiqoneze au primit ţelor patriotice cambodgiene se
oferit un dejun în onoarea plexul comercial şi social-cul- căreia oaspetele îi răspunde ne-a ajutat sâ învingem
iuata conlerintă de la Paris a relevat. Io -rîn d u l său. că ac ordin să pătrundă in interiorul află doar ta 30 km sud de o-
preşedintelui Republicii Zam- I ii ral „Favorit" din noul an- cu saluiuri prieloneşli. fosi convocată <a urmare a tuala siluntie din Indochina a provinciei Ralanakiri — se distanţele, ne pune in
anqa jam cnlului asumat de furnizat noi dovezi elocvente arată intr-un comunicat al rasul Pnom Penh, lansinri foţo unei mori probleme
S U A. de a înceta total şi ne că S.U.A. continuă să intensi M inislerulni dc Război dc Ia atacuri împotriva trupelor a — poiuorea atmosferei
condiţionat bombardamentele fice războiul în această zonă. Saiqon m erica no-saiqoneze. prin evacuarea de sub
asupra R.D. Vietnam. Dacă Sia- După cc a reamintit soluţia stanţe nocive o dată cu
lo)e IJniie a spus el — vor globală în zece puncte, pre Proteste fată de politica gazele de eşapament.
Pentru o rezolvo aceasta
continua să bombardeze te ri
zentată în urmă cu un an de
Ministrul de externe toriul R.D. Vielnam. dclcqaţia F.N.E. din Vietnamul de sud. pornit pe o nouă „cale de
inginerii
ou
problemă,
noastră va fi »»bliqaiă să lrac|5
Dinh Ba Thi a arălal că nici
concluziile rare se impun. un act dc război $j nici o a- administraţiei americane atac" : obţinerea unor car
S.U.A. revenindu-le inlrcaqa menintarc din parfea agresori $ buranţi care să polueze
răspundere si qravele conse lor nu va putea zdruncina ho- în Asia de sud-est cît mai puţin cu putintn
român, Corneliu Mănescu, în cinţe f are dccurq din actele lărîrea poporului vietnamez de atmosfera. De curind, • ’9
companie americană
lor. In
încheiere, deîeqahil
a lupta nenlru independentă si
R.D. Vietnam a sublinia! că libertate. desfacere o benzinei a
lato de prelungirea SÎ extinde Reprezentantul Adm inislra- W A S H IN G TO N 14 (Ager- în momentul dc fată profund anunţat că o pus în vîn- °1
rea războiului dc aqrcsiune dc liei de la Saiqon. Pham Danq pres). — In semn de protest preocupaţi, profund înqrijoraţi. zore un nou produs ce con
Nigeria şi Camerun ră lrc S.U.A. împotriva ţărilor I am. şi cel al S.U.A., Philip ministraţia americană a răz încredere pe care au avut-o în care „curăţa" gazele
faţă de exlindcrca dc către ad
Ei şi-au pierdui şi bruma de
ţine un detergent special
din Indochina. popoarele V ie t
Habib. an încercat în in te rve n
namului. Laosului şi Canihod- ţiile lor să justifice războiul de boiului in Peninsula Indnchine- guvern'*. evacuate de motoore-
qiei nu pol urma decit o sin- agresiune din Indochina. zâ. zeci de mii de studenţi de Noul produs face ca
pe întreq le rito riu l Statelor U- substonţefe nocive din
LAGOS 14. — Trim isul spe lui nigerian a prilejuit un Y A O U N D E 14. — Trim isul I nile reluză în continuare să se W A S H IN G TO N 14 (A q e i- gozele de eşapament
cial Agerpres, Nicolae Crctu, schimb de vederi privind evo special Aqerpres. Nicolae Cre prezinte Io cursuri. Potrivit a~ pres). — ,.A trecut timpul cind să fie reţinute in more
transmite : M in istrul de exter luţia relaţiilor româno-niqcrie- ţii. Iransmile ' După cum s-a intervenţia israelianâ în Liban în gentici Associated Press, m ier Statele Unile puteau hotărî ce porte în sistemele de
ne al României, Corneliu M ă nc, manileslindu-se satisfacţia mai inunlat. ministrul afaceri curi se aflau în qrevă pe o du lip de quvern ar trebui să ai evacuare o gazelor cu
nescu, a început miercuri con fată de cursul favorabil al a lor exlerne al Republicii So rată ncdcleim inală 266 de u- bă o altă tară din orice parte care sînt echipote moşi-
vorbirile oficiale cu comisarul cestora. In cadrul discuţiei a cialiste România. Corneliu M ă niversitătî si colcqii. In unele a lu m ii", a declarat senatorul nile.
federal mqerîan peniru afa supra situaţiei intcrnalionale nescu. care întreprinde un tu r dezbaterea Consiliului de Securitate din centrele universitare, poli american Ahraham Ribicolf,
ceri externe, Okoi Arikpo. actuale, în timpul convorbirii neu în mai multe tari ale con tia a intervenit cu brutalitate răspunzind întrebărilor unor
Joi. m inistrul român a (ost a fost afirmat ataşamentul lată tinentului african, a efectuat o N E W .YORK 14 (Aqerpres). pentru a întrerupe adunările $i ziarişti americani in Icqătu-
In cursul şedinţei, reprezen
prim it de şeful statului niqc- de principiile suveranităţii si vizită oficială la Yaounde. ca- Dezbaterile desfăşurate joi in t a t u l S.U.A. a propus sporirea demonstraţiile de protest orqa- ră cu poziţia sa iată de p o li FESTIVAL DE
rian, preşedintele Consiliului independentei naţionale, egali pilnla Republicii Federale Ca Consiliul de Securitate in Ic- nizale de studenţi. incidente tica S.U A. în Indochina. El a TRAGEDIA
Executiv Federal, generalul tăţii in drepturi, neamestecul merun. In timpul şederii sale qălură cu alacul întreprins de nnmărujui de observatori ai violente au fost semnalate la condamnat invadarea Cambori-
maior Yakubu Gowon. Cu a in treburile interne şi avanta în această tară. ministrul ro Naţiunilor Unile în zona fron- universităţile din Carolina de qiei tic către trupele emcrica- CLASICA
cest prilej. Corneliu Mănescu jul reciproc, a căror respecta mân a .fost primit dc preşedin trupele israeliene asupra Liba licrei israeliano-libanozn si a sud. Illinois. Iowa ctc., unde no-saigoneze şi programul de
a transmis şefului stalului ni- re constituie cheia dc boltă a tele Republicii Federale Came nului au evidenţiat din nou că re n ii respectarea rezoluţiei poliţia a operat numeroase a „vîelnam izare" a războiului din
qcrian un mesaj de prietenie unor raporturi normale intre run. AhmadOn Ahldjo. cu ca asemenea acte agravează si Consiliului de Sccurilate din restări: Vietnam, subliniind că nu are Ediţia din acest an a
tuaţia rim o n c n :iu
/\pu>pjai..
din partea preşedintelui Consi state. re a discutat probleme privind noiembrie 1967. Reprezentantul Referitor la atmosfera dc ne nici o îndoială că ..poporul
liu lu i de Slot al Republicii Tot jo[. ministrul de exlerne relaţiile bilaterale, precum şi constituind, după cum a arătat U.R.S.S. s a declarat de acord m ulţum ire existentă în universi sud-vietnamez vrea să-şi rezol festivalului de tragedie
Socialiste România, Nicolae român, insolit dc grupul de ex unele aspecte ale situaţiei in reprezentantul Zambiei. o cu reluarea convorbirilor cvariri- tăţi. directorul serviciilor dc ve sinqur problemele, fără a- clasică de Io Atena va fi
Ceauşescu. La rîndul său. ge perţi. a avut la M inisterul pen ternaţionale. La M inisterul A- violare flagrantă a hotărîrii parlite în problema O rieniului recrutare, Curtis Tarr. a decla meslec dinafară". Ribicoff a dedicata dram aturgului
neralul Gowon l-a ruqat pe tru Resursele M iniere o între faccrilor Externe. Corneliu M ă Consiliului dc Securitate p ri Apropiat cu condiţia ca S U.A. rat că majoritatea studenţilor spus că actualul quvern saiqo- elen Eurîpide, din a cărui
oaspelele român să transmită vedere cu titularul acestui mi nescu a avut convorbiri cn o- vind încetarea focului. Alacul să accepte principiul rclraqerii americani sc opun politicii ad nez cslc absolut ncreprezenla- creaţie vor fi reprezentate
un salut cordial preşedintelui nister, R. A. B. Dikko. De ase moloqul său camcrunez. Nko'o foitelor israeliene a fost con tuturor forţelor israeliene de ministraţiei în Asia de sud-est. tiv şi a cerut ca S.U.A. să nu patru (rogedii. Reprezen
Nicolae Ceausescu- menea. el a conferit cu comi Etounqou. procedîndu-sc la un damnat de delegaţii Marocului, pe teritoriile ocupate. ..Aceşti tineri, a spus ci. sînt mai sprijine regimul Thieu Ky. taţiile vor avea loc pe
întrevederea cu şeful stătu- sarul federal nigerian pentru schimb dc opinii in leqătură Nepalului. Poloniei. Siriei si scena teatrului ontic din
comerţ. Al ha ji M onquno. asu cn stadiul actual al relaţiilor stalului Burundi. Epidour şi vor duro de Io
pra posibilităţilor dezvoltării dintre România si Camerun. In Reprezentantul Libanului a m ijlocul lunii iunie pîno la
relaţiilor comerciale dintre dorinţa de a dezvolta relaţiile schiţat un bilanţ al acţiunilor sfîrşitul lui august. Creaţia
România şi Nigeria, precum si dintre cele două ţări şi po unităţilor militare israeliene ne ontică grecească vo mal
cu vicepreşedintele Consiliului le ritoriu l libanez. Delegatul fi prezentă prinlr o piesă
Reuniunea federal, comisarul federal pen poare. quvcrnul Republicii So Israelului a prezentat membri a lui Sofocle şi o alto a
tru finanţe. Obafcmi Aw olow o. c ia lis t România si quvcrnul lui Aristofan.
lor Consiliului de SccurilaVe o
asupra unor domenii care pre Republicii Federale Camerun declaraţie a prim ului ministru Festivalul de Io Atena
Consiliului zintă interes peniru dezvolta au holărît să stabilească rela israelian. care încearcă să jus mai cuprinde, printre alte
rea relaţiilor de cooperare e*
conomica şi tehnică dintre cele ţii diplomatice la nivel dc am tifice operaţiunile militare is le. operele „Forţo desti
şî
Car
nului” de Verdî
ministerial două ţări. basadă. raeliene in Liban. men’' de Bizel, cu con
cursul Orchestrei din
Stuttgort şi ol orchestrelor
al A .E.L.S . I t a B i a f'lorm onice din Progo ş»
Sofia. Din România, so
liştii şi ansamblul Teatru
GENEVA 14 ÎAqcrpres|. — lui de ope-â din Bucu
Joi dimineaţă s-a deschis In Dialog între guvern şi sindicate 'eşti vor fi prezenţi fo
Geneva reuniunea Consiliului festival cu spectacolul de
ministerial al Asociaţiei Euro RO M A 14. Corespondentul si cei patru titulari ai ministe oprirea creşterii preturilor. bolet „Romeo şi Julieto”
pene a Liberului Schimb relor economice, iar din par S-a făcut cunoscut că gu ve r de S. Prokoficv.
(A.E.L.S.). care dezbate p ro Aqerpres. Nicolae Puicen,
transmite : La Palazzo Chiqi tea sindicatelor pe secretarii nul a hototil constituirea a pa
blema aderării unora dintre din Roma — sediul Preşedin qenerali ai color trei centrale tru comisii. care vor studia
ţările membre ale accslui o r ţiei Consiliului de M iniştri — (Confederaţia Generală a M u n problemele locuinţelor si urba
ganism la cea de-a doua orqa- a început miercuri scara un cii. Uniunea Italiană a M u n nisticii, transportului public, a
riz a tie economică vest eu ro dialog între guvern şi sindica cii si Confederaţia Sindicatelor sistentei sanitare SÎ distribuirii VIRSTA MEDIE A
peană — Piaţa comună. ..Cei te, privind modalitatea dc re Oamenilor Muncii). echitabile a impozitelor. Repre LATINO-AMERICANILOR
Şapte" vor proceda la un zolvare a problemelor ce stau Inlr-u n cuvînt introductiv, zentanţii sindicalelor au subli
schimb de informaţii cu p ri la baza mişcării revendicative, primul ministru a reafirmat că niat apoi necesitatea ca gu ve r
vire la sladiul negocierilor in rare cominuă să se manifeste ..guvernul cslc dispus să în nul să stabilească cu precizie Un studiu întocmii de
dividuale ale tarilor care so cu intensitate in Italia- In cen frunte problemele ridicate de clnd vor fi realizate măsurile Cu ţoale masurile luate de autorităţi, capitala Vietnamului de sud, Saigon, continuo să banca inleromericonâ de
licită intrarea in Comunitatea trul preocupărilor sindicalelor sindtcalc cu privire la refor oe care Ic preconizează. fie scena unor manifestaţii studenţeşti de amploare, orientate împotriva regimului Thieu. dezvoltare (B .I.D ) eviden
Economică Europeană. A E.L.S, se află apărarea cuceririlor so mele cu caracter general” . M i O nouă in tîln ire a m em bri Pe de alfa parte, trupele F.N.L. îţi continuă şi ele olensiva cu toate acţiunile întreprinse ţiază grave disporitotî
va stabili un mecanism de in ciale de pină acum. lupta îm- nistrul bilanţului şi programă lor quvernului cu liderii sindi de americani atit in Vietnamul d» sud cît şi in Cambodgia. între diversele ţări ale
formare Si consultare, caic îi potr.va creşterii preturilor, o rii economice. G iolitli, a expus cali va avea loc marţea v i In fotografie ; Trupe F.N.L. operind în regiunea Quang Duc. continentului. |n ce p ri
va inqădui să urmărească e- nouă poliiică în domeniul con un pachet" de măsuri vizînri itoare. veşte media de vîrsto a
volu|ia acestor negocieri. După strucţiilor de locuinţe Si al
cum se ştie, prim ii membri ai transporturilor publice, refor lafino-om erîcanilor, Vene
A.E.L.S. care vor angaja discu ma asistenţei sanitare si alte zuela deţine intîietotea cu
66,1 ani. în timp ce Hoifî
ţii cu CEO. sînt — în ordine probleme toţii au început discutarea ra lor respiratorii. Raportul reco ocupă ultim ul loc cu nu-
cronoloqîrâ — Marca Britanic, i'onsiderală dc mare im por portului cu privire Ia lim ita mandă statelor membre ale
Danemarca şi Norvegia. tanţă pentru evoluţia ulterioa O R I E R rea consumului dc tutun, ela OMS să iniţieze programe de ma; 42 de ani. Potrivit
Reuniunea Consiliului m i ră a mişcării revendicative şi Preşedintele Academici borat de specialişti al OMS luptă contra consumului de tu- acetoroşi dote stotîstice.
nisterial al A.E.LS. va dez o relaţiilor dintre sindicale şi Naţionale dc Ştiinţe a Raportul expune în mod suc iun. Argentina dispune de 16,4
S.U.A., Phtlipp Handlcr.
bate de asemenea problemele autorităţi. înlîlnirca a reunit, cint faptele care atestă exis ♦ 0 4 . medici şi Î0.4 dentişti |0
ocnerale de politică com er din partea quvernului. pe pre- Un purtător de cuvint al rat că cele două ţâri au căzut a făcut o vîzilă la Mos tenţa relaţiei dintre consumul Cursul acţiunilor la bursa
cială. Intre care unele aspeclo m iciul âMariano Rumor. vice Ministerului Afacerilor Exter de acord asupra elaborării u cova, ca invitat al A ca de tutun şi diferite maladii, din Wall Street a marcat zece mii locuitori. în timp
ale comerţului cu S.U.A. si cu preşedintele Consiliului de M i ne a) R. D. Vietnam a protes nul program comun în dome demiei de Ştiinţe a precum şi posibilităţile de pre miercuri n nouă scădere ac ce Haiti doar de 1.8 me
ţările in curs de dezvoltare. niştri, Francesco de Martino, tat energic în legătură cu fap niul dezarmării generale şi to U.R.S.S.. Informează a venire a acestora. F.l precizea centuată. Indicele valorilor in dici şi 0.6 dentişti Io 2ece
tul că la l i mai artileria a- tale genţia TASS. Cu acest ză că ţigara joacă un rol im dustriale a scăzut, pentru p ri
nicricană amplasată in partea prilej, au lost purtate portant in apariţia formelor ma oară în u ltim ii şapte ani, mii de locuitori. In Argen
de sud a zonei demilitarizate ♦ © ♦ . . convorbiri referitoare la grave de cardiopatii, bronşite sub 700 de puncte, înseriin- tino sînt 4,6 paturi de
a bombardat satul Vinh Ha. Cu trei zile înaintea alege relaţiile dintre cele doua cronice, emfizem, cancer du-se la închiderea tranzacţi spitol la zece mii locui
Iar avioane americane au lan rilor prezidenţiale, in Republi academii si la posibili pulmonar şi se ai li Ia origi ilor la 093,84 puncte. Ultima
sat racilele asupra satului ca Dominicană s-au înteţit ac tăţile de dezvoltare a nea a numeroase cazuri de in oară cînd indicele Dow Jones tori, iar în H aiti numai
Vinh Giang, ambele situate în ţiunile teroriste îndreptate îm contactelor ştiinţifice. capacitate de muncă, datorită a înregistrat acest nivel a fost unul lâ douăzeci de mii
partea de nord a acestei zone. potriva opoziţiei. Mierduri, la afecţiunilor inim ii şi ale căi la 29 iulie 1961 locuitori.
Purtătorul de cuvint a cerut Santo Domlngo au fost desco
se pună capăt tuturor ac perite corpurile ciuruite de
telor de încălcare a suverani gloanţe a trei adversari ai re ^ INUNDAŞI IN UNGARIA
tăţii şi securităţii R. D. Viet gimului preşedintelui Bala- tc zone situate în partea do In întreaga lîrnzîlic s-n aniversat miercuri împlinirea
nam guer Poliţia a refuzat să dcz>- nord a oraşului Bombay. Cele a 82 dc ani de la proclamarea „Legii dc aur", prio care
vâluie identitatea victimelor, mal violente ciocniri au avut a fost abolită sclavin în această ţară. La 13 mai 1888, ^ In ultimele zile. in
nordul Ungariei au avut loc
♦ 0 4 cam, după cum subliniază a loc In apropiere de localitatea don Pedro al Jl-lea, ultim ul Împărat din emisfera occi ^ furtuni şi ploi lorenţiolc
ţ
Bhiwandi, soldate cu morţi $t
M inistrul mexican al afa genţia AP, se presupune că dentală, a emis proclamaţia care încununa o luptă dusă
..au fost ucise din motive po răniţi Săptâmina trecută au timp de 35 de ani de aboliţioniştii brazilieni. : COfe ou ridicot nivelul
cerilor externe, Antonio Car avut loc, în aceeaşi regiune, i opelor, provocînd inunda-
rillo Florcs. a conferit m ier litice"- Noile victime ridică la grave tulburări între comuni Concomitent cu- abolirea sclaviei a început o imigraţie
curi cu lordul Chalfont, minis 17 totalul celor ucişi in u lti tăţile religioase, in cursul că masivă din Europa $i Extremul Orient, in prim ii ani ai ^ ţr» In numeroase locoli-
tru dc stat la Forcign Office mele 10 z.ile in cadrul a ceea rora au fost ucise peste 100 secolului 20, în Brazilia soseau anual aproximativ 100 000 toţi de pe molurile Tisei
şi reprezentant al Marii B ri ce agenţiile de presă califică de persoane. Autorităţile loca de imigranţi, In majoritate ţărani şi comercianţi din Por şi ale Caşurilor se efec-
tanii in Comitetul pentru dez ca fiind cea mal „violentă" le au luat măsuri severe pen tugalia, Spania, Italia, Germania şi Japonia ) fuearâ lucrări de întărire
armare, aflat în iMcxic intr-n campanie electorală din isto tru prevenirea unor noi pier 1 o digurilor Astfel de lu-
vizită oficială. întrevederea a ria Republicii Dominicane deri de vieţi omeneşti.
fost consacrată, transmite a \ crări se desfăşoară şi in
genţia UPI, examinării progre ♦ 0 4 \ unele localităţi de Io
Nava „RA II", din papirus, pe care celebrul navigator nor selor realizate pe plan inter Noi incidente intre comuni Participanţii la cea «Ic-a 23-a l Dunăre.
vegian Thor Heyerdahl, împreună cu încă 8 exploratori va în naţional în domeniul dezarmă tăţile hindusă şi musulmană sesiune u Adunării generale a ñ m m i m ñ
cerca să traverseze Atlanticul. rii. Lordul Chalfont a decla uu fost semnalate in mai mul- Organizaţiei Mondiale a Sănă-
Redacţia f l administraţia ilarului i Deva. it/. Dr. Petru Grota, nr. SS. Toletean® ■ 12317 fl 11275. Tînorul i lntrepr*>'forea polîgrolică Deva. 44065