Page 46 - Drumul_socialismului_1970_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4776 $ SIMBAT A 16 MAI 1975
in

LA CASA DE ORIENTARE Şl SELECŢIE

ŞCOLARA SI PROFESIONALA

ACŢIUNI EFICIENTE IN 9 In u ltim ii ani, atît în pre­ desfăşoară în timp, cuprinzînd tatea profesiilor şi p a rticu la ­
t

psihice
in d iv id u a le
rită ţile
sa pedagogică Si psihologică cît
ne glija bile: preoricntarca pro­
şî In presa cotidiană. în preo­ două etape anterioare de loc sint fa cto rii im p lic a ţi în ne­
cu p ă rile d ive rşilo r fa cto ri in ­ fesională $i orientarea şco­ cesitatea selecţiei profesiona­
teresaţi In form area fo rţe lo r lară. şcolară este le. Selecţia ş tiin ţific ă (proce­
dee em p irice se aplică cu o­
Preorientarea
SPRIJINUL PRODUCŢIEI Intîlnesc tot m ai des term en ii etapa anterioară orien tă rii cazia oricărei angajări) după
de muncă si în dezvoltarea e-
eonomîei noastre socialiste se
un ii cercetători (H ă kkine n) ar
şcolare si profesionale si con­
reduce nu m ăru l accidentelor
de orientare şcolară, orien ta­
de premise medicale, psihice,
re profesionala şi selecţie pro­ stă în stabilirea ca d ru lu i larg cu 30 la sută şi nr e lim in a
fesională. pedagogice şi sociale în care neajunsurile unei m unci ne-
se află şi se mişcă copilul rompelontc.
Utilizarea acestor term eni
A c tiv i' alea cultural-educati- rile „Un vasl program de în ­ tractive organizate pentru tine­ pentru a vedea de la înce­ lată de ce. pe măsură «e
vă organizaiă în cadrul casei florire a patriei" J „Principiile ret, spectacolele artislice în ca­ nu este întîm plâtoare. l*'a co­ put înspre ce lip de scoală tehnica se dezvoltă, metori ae
de culinră are drept scop lă r­ de baza ale politicii partidului re au evoluat formaţiile proprii, respunde stu d ie rii şi desfăşu­ şi apoi înspre ce domeniu de legale de selecţia personalu­
ră rii proceselor pe care le de­
girea orizontului cultural al şi stalului nostru" ; ..A ctivita­ mesele rotunde (una I? „V id r a ” numesc. determ inate de dez­ a c tivita te si profesie poate fi lui în tre p rin d e rilo r trebuie
oamenilor muncii, croind pre­ tea Internaţională a P.C.R " privind educaţia moral-cetaie- voltarea continuă in tr-u n ritm în d ru m a t pentru a se putea dezvoltate şi adaptaţi' soP r>*
misele unei mai mari rcccpli- „Leninismul şi construclia so­ nească si apărarea sănătăţii, întreprinderea poligrafică Deva. In secţia de culegere meca­ tot mai accelerat a economici dezvolta si realiza cu succes. firu lu i fiecărei ra m u ri a pro­
viiiiti la noul ce apare In zile­ cialismului în România" 1 „O r­ iar alta la nivelul oraşului ru O rientarea şcolară, ca eta­ ducţiei în aşa fel in c it fieca­
le noastre, contribuind la con­ ganizarea aprovizionării telini- un grup de medici şi conducă­ nică începe „fluxul1' tehnologic pentru tipărirea cuvîntului scris. socialiste din ţara noastră. pă anterioară o rie n tă rii pro­ re nou angajat să fie plasat
solidarea calităţilor elice şi co-matcriale a întreprinderilor tori de întreprinderi pe tema In această secţie lucrează si linotipistul Nicolae Hada, unul D irectivele Congresului al fesionale. si ca parte in tr in ­ Ia locul unde randam entul
morale- in cadrul acesteia o a- economica şi căile de perfec­ folosirii fondului de timp. întă­ dintn ceî mai harnici muncitori din întreprindere. X -lea al P .C R p riv in d dez­ secă a acestui proces, indiso­ fie op tim şi satisfacţia p ro d u ­
tentie^ deosebita se acordă în­ ţionare a acesîei activităţi" ; rirea disciplinei în munca, Foto : N. GHENA voltarea economiei noastre, in lubil legalâ de el. conţine să de o muncă unde surr-osut
deplinirii sarcinilor de produc­ „întreprinderea Industrială si absente ncm olivalc, certificate numeroasele ei ram u ri, stabi­ premisele o rie n tă rii profesio­ este asigurat să fie maxunâ.
ţie. necesităţii sporirii continue structura ei organizatorica — medicala etc.l la care au pa rti­ lesc, în planul de dezvoltare nale. In ea se realizează în ­
a eforturilor oamenilor muncii sarcinile conducerii întrep rin­ cipat si secretarii comitetelor economico-soeialâ a Rom âniei drum area co p ilu lu i conform Seletlia profesională este <-'•
in elaborarea unei cantităţi derii si realizarea planului de de partid, U.T C., preşedinţi pe anii 1971-1975 si în lin iile p ro filu lu i său psihic, intelec­ fectuatâ de cadre <p(vi;»h/,.te
în
laboratoarele de psiholo­
sporite de produse de cea mai producţie“ la fabrica „V id ra " de comitete sindicale din în­ O imagine falsificata directoare ale acestei dezvol­ tual şi a p titu d in a l, înspre ti- gie uzinală pe bază dc probe
tări pe perioada 1076-1900. un.
buna calitate. şi F.C.O. La toate aceste acţi­ treprinderile respective. r itm deosebit de intens Este si teste psihologice eialonate
Sub im perativul acestor idei, uni au fost atraşi un mare nu­ Eficacitatea acestor acţiuni, îndeobşte cunoscut însă că. in urm a analizei lo c u rilo r de
activul Casei de cultura din măr de participanţi, vîrstnici asa cum arătam maî sus. se r itm u l de dezvoltare a econo­ muncă, m eseriilor, con form
Orăşlie îndrumat in perma­ si tineri. In plus. pentru tineri răsiringe In bună măsura în a îndeplinirii planului miei. calitatea §i ran d a m e n ­ p ro filu lu i în tre p rin d e rii res­
nentă de com itelui orăşenesc s-au organizat concursuri realizările unităţilor economice tul producţiei sînt asigurate Colocvii pective. Aceste tesle şi pro­
de partid a organizat si conti­ „Cine ştie meserie, cistigă", la din oraşul nostru. Cifrele de nu numai de factorul mate­
nua sa organizeze cu regulari­ fabrica chimică, expuneri p« realizări cu rare oamenii mun­ B • v i rial (materia primă si teh­ be îsi in găsesc valabilitatea
între­
numai
conlcxtul
tate acţiuni culturale judicios tema ’ „Educaţia prin muncă — cii de aici an încheiat primele la vinzari nica) ci şi de factorul uman.
alese si prezentate intr-un mod pentru muncă", ciclu] de con­ patru luni ale anului concreti­ Cu c it m aşinile si agregate­ didactice prinderii pentru care au
atractiv. Ţinîndu-se scama de ferinţe ateist-ştiintifice rare a zează starea de lapt. Astlel. pe le sînt conduse de oam eni fost create Si numai in
specificul întreprinderilor loca­ cuprins teme r.a „U niversul oraş, acestea si-au realizat şi Este cunoscut faptul că ma­ Cu ocazia controalelor efec­ mai pricepuţi, mai p o triv iţi măsura in care sint. aplica­
le. s-a urmărit ridicarea conti­ nemărginit si veşnic". ..Luna. depăşit planul producţiei glo­ joritatea lucratorilor din co­ tuate de eurînd in această u n i­ pentru Jocul respectiv de te ca un tot unitar, de ca­
nuă a nivelului de pregătire vecina noastră" ele. la I.A.S. bale cu 101.5 la sulo, iar planul merţ se străduiesc zi de zi. tate. am putut constata că dez­ muncă, eu atît calitatea şi dre cu pregătire corespunză­
profesională, politică, a gradu­ Pentru cetăţenii salariaţi a producţiei marfă cu 102 la su­ pentru o cit mai bună ap ro vi­ ordinea murdăria, nepăsarea cantitatea producţiei sint m ai pul de şcoală cel mai cores­ toare. Scoase în afara a n e i w-
lui de cunoştinjc ¡n general. fost prelucrată Hotărîrca Con­ lă, obtinindu-se peste preve­ zionare si o servire civilizată crasă fală de iSstrarea calită­ bune. punzător înzestrării sale. Ea zinale sau şcolare pentru ra ­
0 data cu aceasta s-a urmărit siliului de Slat si a Consiliului deri 1 500 000 lei economii la a cumpărătorilor, rezultatele ţii m ărfurilor sînt la ele acasă. se desfăşoară atît în şcoala re au fost omologate, cît «?i
creşterea productivităţii muncii, de M in iştri cu privire la m ajo­ preţul de cost si aproape concrctizîndu-se în realizarea De aceea pentru în d e p lin i­ generală, pentru a-1 ajuta pe aplicarea lor parţială dun- la
ridicarea nivelului organizării rarea unor salarii tarifare, re­ o 700 000 Ici la beneficii peste Si depăşirea planului ric vînza- De fapt, n-are cine face cură­ rea cu succes a D ire c tiv e lo r copil să aleagă, după a b solvi­ eşecuri im p rim în d u -li-s c un
Ştiinţifice a producţiei si m un­ ducerea Si reaşezarea impozi­ plan. re. Unii însă dintr-o falsă în ­ ţenie. n-are cine se ocupa de Congresului al X-lea al P.C.R., rea acesteia, liceul sau şcoala caracter nestiin ţific.
cii In întreprinderi si pe şan­ tului pe salarii şi alIe venituri Prezenllnd aceste realizări, ţelegere a ceea ce înseamnă aranjarea mărfurilor. Gestiona­ pc lingă alte a c tiv ită ţi im p o r­ profesională in care va da Selecţia profesională p r i­
tierele oraşului. ctc. la care activitatea culturala şi strădanie peniru îndeplinirea rul este mereu plecat la Deva tante, o atenţie deosebită me­ rele mai bune rezultate in veşte atît şcolile tehnice şi
Cîleva acţiuni organi/ale, Nu a fost o clipă uitată acti­ educativă de masă a avut o planului îşi aprovizionează n- după... marfă. Poate mai are rită problem a o m u lu i p o triv it fu n c ţie de puterile sale. Se profesionale cît şi în tr e p r in ­
ai.ît la sediul unităţii noastre, vitatea în rîndul femeilor din contribuţie însemnata, activul nilălile peste puterea de des­ ceva spaţiu de depozitare tn la locul po trivit. Aceasta se desfăşoară, de asemenea în de rile industriale. In şcolile
c il si în cadrul întreprinderilor întreprinderi şi dinafara lor. a cultural al casei orăşeneşti de facere si posibilităţile de păs­ pod I rezolvă în două sensuri — liceele teoretice pentru a-i a- tehnice şi profesionale aceas­
din oraş a căror eficienta a căror prezentei e din ce in ce cult ură va răula ca si pe v iilo r trare şi expunere a mărfurilor. Conducerile orqanizatiilor prin orientare profesională şi ju in pe absolvenţii acestora ta se face înaintea concursu­
lost oglindită destul de preg­ mai simţită in viata economică, să orqanizoze acţiuni cît mai Cred ei că este suficient ca comerciale sint obligate să prin selecţie profesională. să se îndrepte înspre şcolile lui dc adm itere de către spe­
nant în realizările obţinute de în cadrul celor trei lor.lom ir clicienie in interesul realizării mărfurile să lic aduse în m a­ efectueze controale sistema­ O rientarea profesională este tehnice, poslliceale şi secţiile cia liştii la b o ra to ru lu i psiholo­
oamenii muncii pe primele pa­ pentru femei au fost pre/.eiha- producţiei materiale, va studia gazin îngrămădite, aruncate ne tice si riguroase asupra felului procesul de înd ru m are a in ­ şi facu ltăţile in v ă ţâ m in tu lm gie al în tre p rin d e rii peniru
tru luni ale anului sini ed ifi­ ie terne privind viata. activi­ si pune in aplicare noi metode jos cb . numai să fie. Hineîn- cum se face aprovizionarea, d iv id u lu i înspre o profesie superior p o triv ite lor caro sînt pregătiţi copiii, sau
catoare. In acest scop au lost tatea. preocupările lemeilor, de alraqcre a oamenilor muncii depozitarea, păstrarea si expu­ sau alta în fun cţie de însu­ Procesul de orientare profe­ do către psihologul şcolar. T o t­
prelucrate documentele plena­ creşterea si educarea ropiilor. la activitatea culturala de ma- telcs. runosc că atunci rînd se nerea m ărfurilor în unităţi. Cei şirile. a p titu d in ile si năzuinţe­ sională in unitatea sa şi în odată pc parcursul şcolari­
relor C.C. al P.C.R. din decem­ alegerea profesiei — problemă Sm degradează, pierderile le su­ care. în numele îndeplinirii le sale. Ea se face. deci. p o r­ etapele sale, nu-si are ju s ti­ zării. periodic, este testat p ro ­
brie 1909 si martie 19/0. la cheie a vieţii, sfaturi medicale portă organizaţia comercială sî planului. aduc mari pagube nind de la in d ivid către pro­ ficarea sî ou îşi realizează gresul elevilor, al de zvoltării
1 A.S.. I M A . fabrica chimică, cir. PAVEl PETRU nu ci. Această mentalitate a- avutului obştesc să Ic suporte fesie si constă în îndrum area scopul dacă este p riv it şi des­ d e p rin d e rilo r şi a p titu d in ilo r
fabrica „V id ra ", înlrcprindcron Numeroase au fost simpozi­ dbectorul Cosei de cultură ducc anual mari pierderi avu­ din propriul buzunar, nu din lui spre profesia pentru ra re făşurat ca un proces în sine. pentru meseria în rare sint
obştesc, prin faptul că
tului
rlc industrie locala ctc ; au fost oanele. serile literare şi dis­ din Crăştîe ret al stalului I dovedeşte cele mai po trivite El este strîns şi indisolubil le­ pregătiţi, observaţiile fiin d în ­
prezentate expuneri din ciclu- mărfurile care se denreciază calităţi, în clin a ţii si a p titu ­ gat de procesul in stru c tiv -c - scrise in fisa psiho-pcdr.gogî-
calitativ si cantitativ nu mai dini ducaliv. pclrecîndu-se în ca­ câ a fiecărui elev
pot li vîndule la preţurile in i­ SILVIU NEAG Procesul dc orientare profe­ dru l acestuia, şi urmăreşte Selecţia profesională pentru
ţiale, nccesilînd reduceri de inspector comercial sională este com plex si se form area unor tin e ri bine scoli tehnice. profesionale,
| „D oina m o ţilo r" la preturi, returnări Ia furnizori, pregătiţi profesional, care să cursuri dc calificare, recru ta­
Gospodărirea judicioasă a cîleva exemple. activeze cu succes în cadrul rea an g a ja ţilo r sau stabilirea
slocări ele. Să argumentăm cu
pro fesiunii lor si în viata so­
no rm elo r de salarizare se fnrc
| al 3 7-le a spectacol Lînqă autoqara din Brad cială si obştească Ia con stru­ pe bază de profcsîograme sau
funcţionează magazinul nr 52. S u c c e s e în î n t r e c e r e irea socialism ului şi com unis­ psihograme. care au in vede­
Ansamblul de eintece 5» avîndu-l gestionar dc Aurel m u lu i în patria noastră. re prezentarea concisă a c o n ­
! dansuri „Doina m oţilor", al landurilor materiale pe şan­ E.ăgoi. Deşi csle o unitate nc- După cum ne face cunoscut tovarăşul Aurel Bolob Selecţia profesională presu­ ţin u tu lu i m uncii, a c o n d iţiilo r
căminului cultural din Baia roicspunzăloare ca spaţiu ges­ secretarul Comitetului comunal P.CR. Bălţa, colecti­ pune activitatea com plexă de in care se desfăşoară şi a so­
tionarul o a p ro v iz i-^ 'a /â d u alegere pe baza exa m en ulu i
ric Criş. a consemnat cea vele de muncă de la secloru! Exploatării Draica-Băiţa lic ită rilo r de ord in «mmalie-
de-a 37-a reprezentaţie tu belşug. Cu de toate; text Mc, şl Exploatarea de calcar Bâiţa-Crăclnncşll au obţinut psihologic a un ui a n u m it n u ­ fiziologic şi psihologie a mese­
spectacolul muzical-coregra* tiere, cale de creştere a mercerie ih c o la ir încrTtănvn- în acest an succese rle seamă în realizarea sarcinilor m ăr de persoane d in tr-o co­ riei. Secţia dc psihologie a A -
fie „Cît e Zarandnl de ma­ ie. „G riju liu l" gestionar a re u ­ ce le revin. le ctivitate în vederea angajă­ •cadonuiei R.SR. — filiala-.C luj
re". Frumuseţea cinteculut, şii aşadar, să formeze aici un Astlel, la sectorul Dralca. prin organizarea maî rii in tr-o profesiune. Este un a operat astfel de investiga­
stoc de marfă do peste două f;ip\ unanim recunoscut astăzi ţ i i ehîfetlnnd analize psiholo­
jocului şl portului moţesc a raţională a procesului de producţie, folosirea cu ma­
lost cu generozilate pre­ milioane lei. , are ar pu lra lua ximum de randament n tim pului de lucru şi a u tila ­ că flecare profesiune reclamă gice alo profesiunilor de minor
zentată de artiştii amatori de eficienţei economice calea snro cumpărători prin jelor din dolare planul de înaintări a fost depăşit cu an um ite a p titu d in i, adică po­ (m ine metalifere), strungar şî
aici în numeroase aşezări allo magazine 53 metri, iar la preţul de cost s-au obţinut economii sedarea acelor însuşiri psihice tu rn ă to r form ator, ele pu ţind
Ti se rupe inima văzind sto­ şi fizice care pe rm it om u lu i fi oricînd puse la dispoziţia
hunrdorcne si chiar dincolo în valoare dc 105 000 lei. De asemenea, muncitorii,
de graniţele judeţului. La fele line îinbîcs/le de praf. tri­ maiştrii şl tehnicienii exploatării de calcar din locali­ efectuarea cu succes a unei organelor de resort şi a p li­
Certej, Şoiinuş. Băiţa, Hăr- a investiţiilor cotaje ..expuse’* in v in /a ie fi ­ tate. anlbllînd cu succes greutăţile spccilitc carierei activită ţi. Nu oricine poate cate. fireşte sub înd ru m are şi
lăganî, Burjuc. Bretea Ro­ 3 icei pe jos. mai râu ca vechi­ au reuşit să-şl depăşească planul de producţie în t r i­ deveni con ducător auto. m i­ control competent
mână. Scblş. Gurahonţ, an­ turile in pială : in n aga/ia <*c mestrul I cu 0,4 (a sută. Iar in luna aprilie cu O.t la ner strungar sau chimist,
samblul artistic din Baia de mină — stive ric mărlun pînă sută. la producţia marfă vindută şi încasată prevede­ maistru, şef dc echipă sau VOICU LASCU5
In tavan, grămezi de mărfuri conducător de întreprindere, HORIA PÎTARIU
Criş a cucerit cu sultele de rile au lost îndeplinite în proporţie de 102 la sută.
Exemplele, de are«-.! gen de­ chiar dacă p o s ib ilită ţile com ­
dansuri şl cu piesele muzi­ monstrează că ¿1 uncii' şantie­ sul) 1 o i q hei o Si rafturi înlr-o cercetători la Filinla Cluj
cale ..Mîndru-I jocul pe la _ ^ fc , . re şi problema gospodăririi iu- neorinduială deplină. Din con­ pensatorii sînt mari. D ive rsi­ a Academiei RS.R.
noi". „Frumos cînlă tu ln i­ dirioase a niiiloacelnr mate­ ducerea O.C.L. Comerţ mixt
cul". „Trece badea-n sus riale nu a slat in cenlrul pre­ l ’.rad nu se '¡nehiseste, Insă,
şl-n jos". „Drag îmi e jocul cerni liber, in noroi ne mar­ ocupării orqannlor de condu- nimeni. îngăduinţa acestei con­
moţesc:". „M îndruţa din al ginea drumului de arres. As­ fere şi a rolcctive'or rcspec- duceri i a permis gestionaru­
meu sat" sl cu alte melodii pecte asemănătoare s-au in- liv r lapt re a făcui, ca însem­ lui Aurel Drăqoî tu acapa­
culese din Ţara 7.arandulul liln il si la Central* cărbunelui nai.' ra n 'ilă ti de materiale si reze mari ra n 'ilă ti de mărfuri
aprecierea unanimă a publi­ Petroşani si Trustul local de une!i' utilaje $i echipamente să numai pentru unitatea sa. A s t­
cului şi invitaţia de a reveni construcţii Deva. se degradeze si unn aceasta fel. a ridicai de la ricorvi'ul
j pe scenele căminelor cultu­ Aspecle negative privind să so producă pagube efe clivr I.C R.T.l Deva intrrAga can ti­
rale. modul de depozitare, conser­ in dauna îm reprinderilcr si im- tate de peretare {covoare p lu ­
vare si gospodărire a materia­ sate pentru perele) din import,
p 1 iciî a economiei naţionale.
lelor pe şantiere au foşţ con­ ce revenea O.C.L. Comerţ mixt
Lipsurile srnaso în rvirientă
statate si In depozitele si şan­ l ’.rad pe rare le-a vlnduî Stic
tierele întreprinderii de con­ ru ocazia controlului c le r lm t el cum. deşi acest sorlim ^nt
strucţii siderurgice Hunedoara. — fără a constitui o ra ra clrn s- trebuia desfăcut numai prin
Nou spaţiu Astfel, la Şantierul montai-in- l;ră generală a .situaţiei dir» magazinele reprezentative, de
slalaţii s-an găsii depozitate ne­ un ilă li — trebuie să lie pentru specialitate.
comercial corespunzător 20 de bucăţi ron rin cerile tehnico-administra-
vane. 3 tone de cablu de ir ac­ tive un semnal de alarmă si
pe baza lor să se treacă neîn-
Ia Vulcan, comerţul tu ţiune. o staţie de recitare aaz lîrzîai la măsuri pentru în tro ­ Filială locală a Societăţii
produse melalo-chlmlce si metan. narea ordinii necesare în a­
I articole electrice era în­ La lotul Dîlia ol T .C .M M . cest domeniu $i la sancţionarea numismatice române
greunai de condiţiile de spa­ Petroşani, spatiile de depozi­
exemplară a celor ce-si Perm; Muzeul m ineritului din Pe- j
ţiu. tare fiind reduse materialele să risipească cu uşurinţă va
Cu sprijinul consiliului au fost aşezate în mod dezor­ 1 ir[ materiale prorurate ru e troşani a găzduit, zilele tre-
popular orăşenesc, comerţul donat pe platforma si in riqo- rute, şedinţa de constituire
forturi densehile. Gospodărire.*
a rezolvai ateaslă problemă, lele drumului de acces, ceea ce $i utilizarea mdicioasă a mlt- a (ilialel locale a Societăţii
amenajtnd tnlr-o clădire cu a condus la degradare si pier­ loace'or financiare şi niaieriale numismatice române. Noua
etaj un magazin în care se deri materiale. In această si­ drslinale investiţiilor consti­ (l)idlă va populariza — prin
desfac deopotrivă articole tuaţie s-au găsit 5 tone de întiln iri. conferinţe, expoz.i-
melalo-cblmice, eleclrlce, e* confecţii metalice 2 tamburi tuie un element esenţial pentru ţii — activitatea de colecţi­
lectrolehnîce şl electronice. cu cablu electric. 5 slilpi me­ realizarea la timp si cu che ltu­ onare a medaliilor, sigiliilor,
ieli mir\imc a lucrărilor. De a­
talici şi altele. cera beneficiarii He investiţii monedelor, precum si a nu­
mismaticii în
lolclor.
Si unităţile de construcţii au Cu prilejul constituirii îj-
datoria să întreprindă măsuri i Halci locale la Petroşani, cu­
eficiente pentru conservarea - nostului colecţionar Petru
utilale lo r tohnoloqire în pe ri­ i Melha. membru activ al So­
oada de la achiziţionare pînă . cletâţii numismatice române,
la predarea la montai peniru i a înmînat carnetele noilor Imogîne de onsomblu o şantierului Termocentralei Mintia.
buna gospodărire a tuturor m a­ j membri corespondenţi.
terialelor pe şantiere.
Există o carte de onoare acasă de soţ şi de copil. în­
a epocii care înregistrează totdeauna am simţit ajutorul
milioane de nume. Numele, m m m şi dragostea oamenilor.
tuturor acelora care parti­ Scara profesională pe care
cipă cu mintea. cu braţul k h i p e k i m 99 a urcat, rapid, Cristina Mar­
şi cu inima la făurirea noii tin a avut, fireşte, trepte, li­
noastre societăţi. Cite nume neari ele au fost abrupte.
feminine se vor găsi în­ f/i Roumania", se adaugă, zil­ ca in secţia a ll-a muuusi. La aceeaşi întrebare. Eli­ lor al mîinilor, interesul pen­ Dar această scară, a Cristi-
scrise in această carte ? nic, sute de semnături femi­ Cele 200 de femei, cu tot ati­ sabeta Vodă dă iarăşi „vina" tru ceea ce au de realizat, nei, a avut şi o balustradă si­
Multe. Foarte multe. Pen­ nine pe emblema fabricii. tea baticuri roşii şi halate pe unealta de lucru, pe ma­ au creai acel filon adine al gură — umerii şi dragostea
tru că nu-i domeniu al Va şti oare canadianul sau albastre. îţi dau imaginea terial, şi nicidecum pc in­ dragostei pentru muncă, al oamenilor. Nimic din ego­
vieţii noastre materiale europeanul care se plimbă pc unui. peisaj uman de o fru­ deminarea ei : „ Dacă pielea responsabilităţii faţă dc ea centrismul unor mame pen­
şi spirituale în care să nu străzile Stockholmului, ale museţe aparte. Aici cunoscu­ e bună şi acele sint bune, — Conduceft munca a 200 tru care nu există alţii in a-
fie prezentă ea — femeia Londrei, Copenhagai, pur- tele, banalele mănuşi, trec c:im sa nu avem sţior !" de femei, aveţi şi înalta res­ fără de fiii lor. nu întllneşti
muncitoare sau intelectuală tind modernele b lăn uri şi prin cele mal diferite faze : Cită modestie dincolo de ponsabilitate de secretară a la brigadierele Cristina Mar­
mănuşi cu efigia „Vidrei“ că cusut manual, semnat netei sinceritatea răspunsurilor !
Femeia inginer, medic, pro­ in ele şi-a încorporat mun­ organizaţiei de partid pe sec­ tin, Ana Petruţa sau Florica
fesor, laborant, sudor, ţesă­ ca, vrednicia şi pasiunea o ţiile I şi II — mănuşi, sin- Munteanu. Florica are în
tor, croitor îşi afirmă vigu­ romăncută d in tr-u n orăşel tefi soţie, mamă, gospodină. „creştere“ 50 de tineri, vii­
ros prezenţa şi in întreprin­ şti. Biografii colective contemporane Nu vă e greu ? Interlocu­ tori muncitori. Ucenicii în­
transilvănean ? Nu va
derile Şi instituţiile ce îm ­ toarea — brigadiera Cristina treprinderii.
plinesc -atît de armonios pei­ Dar meştera Margareta Cio­ Martin — nu se grăbeşte cu Iată o sinteză contempora­
can, femeia care conduce sec­
sajul industrial şi citadin al ţia înnobilate, dirijînd mnn- manşetă, cusut netei mnnşe- Poale şi Anastasia Socol, su­ răspunsul. nă şi implicit o replică a
judeţului nostru. Există chiar ca celor 100 de lucrători, ar lă, cusut mecanic lach, con­ rorile Cornelia şi Ana — Vedeţi, n-am timp să timpului nostru pe care Mă­
Rrinduşa o sesizează cu
ria
o unitate in care mai mult putea spune de cite ori, in trol ... Mercurean, Auiţa Rusu, Va­ mă gîndesc dacă mi-c greu maturitate şi nu fără un le­
clipele cind zăboveşte in — De unde alita inde- ier ia Ivăneseu, Paraschica saiL nu. Dar nici n-aş putea
dc jumătate din numărul sa­ spune că mi-r uşor. Dacă iţi gitim orgoliu faţă de colegele
preajma maşinilor dc pieptă­ minarc ? — o fntrebilm. pe Colea. Viorica Roman, Ilea­
lariaţilor sînt femei. E între­ Margareta PortiU, muncitoa­ na lîocheş. Ana Vinlelar şi iei in serios atribuţiile — şi ei. de muncă pe care le de­
nat, tuns. întins, polizat, de­ scrie cu zîmbetul. curat şi-
prinderea „Vidra“ din Orăş- cimat sau călcat, nu încearcă rea despre care mai Lirziu multe altele ne-ar fi rrts- asta trebuie să o facă fiecare deschis, ştiind că vorbeşte
puns la fel, deşi despre fie­
ţie. Aici, unde pieile de oi-inc sentimental înalt, al mîndri- am aflat că a fost neîntre­ care am aflat fapte care le — te străduieşti să răspunzi. despre scrtnele ci rare a-
cadrul unui
cută chiar In
sini înnobilate, imilind cu ei. nentru tovarăşele ei de concurs pe meserie. Femeia particularizează, ridicindu-le Munca-ţi cere prezenţa, şi caio. în întreprinderea din
nu oricum. Familia, la fel.
succes foca, biberul, opoze- muncă. ne priveşte, ia două fire dc in fruntea celar mai bune N-am voie să-mi neglijez nici Orăşlie. si-an cîştigat nu nu­
mai probitatea profesională
tul, jderul, sîllamul, de unde Poate niciunde, in între­ aţă şi... se explică. dintre cele mai bune. Exem­ aici şi nici în familie res- dar şi demnitatea şi rpsper-
E. M Lupen!, Vedere porţialâ a staţie! de extragere a me­ pornesc spre meridianele lu­ . — Vedeţi, de aţă depinde plul lor. disciplina constantă
lonului din straturile de cărbune. prindere. nu te simţi mai Dacă e ca aceasta. mătă­ .şl fără echivoc. setea de cu­ ponsahi/ifoten pc care o am. tul reciproc.
mii elegante blănuri „Made mindru dc aportul femeii soasă, avem mai mult spor. noaştere, neastimpărul crea- Aici sini ajutată de colectiv. l u c ia l:c :u