Page 47 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 47
snare ____ S
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4776 $ SIMBUA 16 MAI 1970 3
V i r a
DIALOG CU CITITORII întreprinderea de reţele
Octavlan Ilieş — Buccs O soare vă slatuim să luaţi le- care au o vechime neîntrerup
ficiul rlc pensii Deva a viral în qatura cu tovarăşii din comite tă in muncă cuprinsă între 2 şi
contul dc virament ¿1 C onsiliu tul dc direcţie. In majoritatea 5 ani : de 75 la suta pentru an electrice Deva
lui popular al comunei Kuces întreprinderilor se tace de ser gajaţii care au o vechime ne
minatoarele sume : în dala de viciu la telelon pe unitate. In întreruptă în muncă cuprinsă
4 octonlbrie 1960. 367 ici cu ..Codul m uncii“ scrie cum a între 5 şi 8 a n i; dc 85 la sută
dispoziţia de plata nr. 846; în nunte şi ce servicii se compen pentru anqajatii care au o ve Angajează imediat:
dala de 27 decembrie 1969. sează in astfel dc cazuri. chime neîntreruptă in muncă
) 098 lei. cu dispoziţia de pta- mai mare de 8 ani. Excepţie de 0 1 TEHNICIAN AUTO
!A nr. I 169; în dala de 10 mar Aurel leu — Călan. Serviciul la aceste prevederi fac angaja
tie 1970. 366 lei. cu dispoziţia de con labili la Io de la î ni re- ţii aflaţi in incapacitate tem 0 2 REVIZORI TEHNICI AUTO
do pi al 2 nr. 156. In loial o fi prindcrca unde lucraţi a pro porară de muncă provocată do 0 2 ZIDARI
ciul do pensii v-a reţinui su cedat leqal. In Holărîrea nr. accident in muncă sau alte 0 2 MUNCITORI NECALIFICAJI
ma de 1831 lei. Atil s-a comu 1356 emisă de Consiliul de M i accidente asimilate, de o boa 0 1 TINICHIGIU
nicat şi de către contabilitatea niştri la dala de 22 iunie 1968. lă profesionala. tuberculoză
consiliului popular comunal. se menţionează că ajutoarele sau în caz de carantina. Pentru Pentru Informaţii suplimentare, solicitanţii se vor
Desigur că nu vi se poate ta pentru incapacitate (emporară aceştia ajutorul de boală va fi adresa la întreprinderea de reţele electrice Deva,
do munca determinată dc boa rlc 85 la sulă din salariul ta str, George Enescu nr. 37—39, serviciul personal.
ce dv. poprire pentru altă per
lă sau accident vor li de 50 la rifar lunar indiferent de na
soană.
sută din salariul tarifar pentru tura contractului de munră si
dc vechimea neîntreruptă în
Olga M arin — Hunedoara. anqajatii cu o vechime în muncă.
Pentru rezolvarea problemei muncă neîntreruptă de pînă la
pe care ati relatat-o în scri 2 ani ; de 65 la sulă pentru cei N. PANAITESCU diferitelor agenţii internaţio
nale de presă relevă In co
mentariile lor că fotbaliştii
români lasă Impresia că deţin CHIMICĂ
o bună condiţie fizică şi că
practică un joc rapid. In p ri
fiat. Ohver Twist (XI) ; 16,35 Mult ma parte a antrenamentului,
SAP7AMINA VIITOARE e dulce )! frumoaso Emisiune de selecţionahiiil au făcut o se
limbă ţî literatura română ;
19,00
Telejurnalul de seară ; 19.20 Fontesii
r<eniru orgă de Valentin Greu ; rie de exerciţii de înviorare
şi dc pregătire generală, du
1V,55 Rvîtiecloi ; 19,45 Anunţuri - execută ia maşini-unelte de înaltă tehnicitate,
publicitate ; 19,50 Stagiunea lirică pă care el au făcut un antre
LA TELEVIZIU Tv. Travicta, operă de Glusepps nament la două porţi : echipa
Vcrdi ; 21,20 Ancheta Tv,
Cerul
A contra B. La antrenament
George (din culisele contraspiona
jului) ; 21.50 Avonpremiera ; 22,05 nu a participat Dumitrache, pentru toate unităţile economice şi industriale
Actualităţi literare ; 22,25 Muncă care încă nu este complet re
uţoaiâ interpretata de Korel Gott ; FOTBALIŞTII ROMANI stabilit după accidentul suferit.
DUM INICĂ Transmisiune da la Ijubljano ; 23,00 22,45 Telejurnalul de noopte ; 23,00 AU ÎNCEPUT AN TR ENA
închiderea emisiunii.
6,20 Microavonpiemierâ 5 8,70 închiderea emisiunii. MENTELE IN MEXIC Intr-un Interviu acordat re din judeţul nostru următoarele operaţii:
Gimnoiticâ ţ! munco ; 6,40 Moli MARŢI VINERI prezentanţilor presei mexica
neu duminical psntru copii ţi jco- 16.00 Microavonptumieta ¡ 16,05 17.00 Microavanprcmiara ; 17,03 ne, prof. Angelo Niculescu a
lari ; 10,00 Ora solului ; 11,15 Con. Lumeo copiilor. Trei ien cucutei'., Tele*scoală. Matematică (clasa a Joi In centrul atenţiei zia spus 1 „Echipele din America
cot simfonic ; 12,00 De strajă pa după Ion Creangă ; 16,30 Tinere Xll-oj - Probleme recapitulative ; riştilor sportiv» mexicani a- Q lucrări de danturai prin frezare, roţi dinţate cilindrice cu dinţii drepţi şi în
triei ; 12,3S Emisiune in limba ma talente. Mutică populorâ inieipre- Fizică (clasa a Xll-a) - Teoria re credltaţl la Guadalajara pen de Sud au primele şanse de a
ghiară ; 15,55 Mieroavenpiemiera. totâ de soliţli distmji lo concursuri I oti vito ti i. Film didoctic (Pisică — cuceri trofeul. Atmosfera de clinaţi de (a modul 1 la 16, cu diametru intre 240 ia 0 1600 mm.
Campionatul mondial de baschet şi festivaluri ailistice de omatori ; clasele XI—XII) ; Curenţi oieclrici tru a urm ări meciurile grupei aici este favorabilă fotbalişti
masculin; S U.A. _ Uruguoy. Trans 16,SS Anunţuri - publicitate ; 19,00 In gare ; 18.00 ,,Copiii vă oţteop- a 3-a din cadrul campionatu © lucrări de strungârie la strung Carusel de 0 1000 mm.
misiune de la Ljubljana ; 17,30 Că Telejurnalul de seară ; 19,20 Lo vo* lo” ; 18.30 Mutică populară Ja ce lui mondial de fotbal s-au si lor brazilieni, uruguayenl şl
i jtorre in lumea desenului onimot ; Ion — emisiune pentru conducâtoiii rerea lelespectotorilor ; 16,45 Colito- tuat echipele României şl A n mexicani. Dintre echipele eu
16.00 Film serial. Olive» Twisl (IX) ; auto ; 19.35 Ce ţUm >i ce nu »um teo vosuta dc aproapo. Reportaje ® lucrări de strungârie pentru strung Rangheţ 0 400X1000 mm.
16,30 Noutăţi cinematografice ; 19,00 despre om ? Fine. biologic, psiho filmate ; 19,00 Telejurnalul de sea gliei. Antrenamentul echipei ropene consider că cele ale
Telejurnalul de seoro ; 19,20 Rop* logic ; 20.00 Seară de teatru Ne ră ; 19,20 Variantă la o doină ; României a fost urm ărit cu Angliei şl R. F. a Germaniei
iod-o română. Anotimpurile vieţii — potul lui Romeou, de Diderot ; 19.40 Reflector ; 19,50 Mai ovoţi o $ lucrări de aşchiere Ia şeping 400X700 mm.
moniaj folcloric ; 19,50 Moisei - un 22.1 S Telegtob - Columbio ; 2Í.O întrebare 4 Emisiune de cultură m ult Interes. Corespondenţii slnt cele mal puternice“ .
jat-monumem ; 20,10 Film orlisUc. Telejurnalul de noapte ; 23,00 În ştiinţifică. Recorduri umano ; 21,00 ® lucrări de maşini de alezat Bohrwerk de 0 80 la 100 mm.
..Corsarul" ; 22,OS Mutică ţi dans in chiderea emisiunii. Film artistic. Totul da vinzore ; 22,35
sunet |i lumină. Concert-spectacol ; Codron. Emisiune de octuolitote in-
23.00 Telejutnolui de noapte; 23.15 MIERCURI ternoţionolâ; 23,00 Telejurnalul de ® lucrări pentru maşini de rabotat cu dimensiunile 1000X3000 mm.
Închiderea emisiunii, 18.00 Microavanpremierâ ; 13.05 noapte; 23,15 închiderea emisiunii.
Catalog ţi recolte. Emisiune pentru
LUNI tineret ; 13,30 Actualitatea munco- SlMBATÂ Etapa de zonă a „C u pei Execută în trimestrele III şi IV 1970 reductoare de turaţie cu roţi melcate cu
16,00 Mictoovanptemiara : 16,05 lâ ; 19,00 Telejurnalul de seară ; 17.00 Microavanpremiera ; 17,OS
Fmitiune pentru tineret. Olimpiada 19.20 Actualitateo in economie Emisiune in limbo germonâ ; 15,05 rapoarte de reducere 1 : 15 ; 1 :25 ; 1 :30 ; 1 : 50 ; pentru puteri intre 0,64 kW
dc literatură ; 16,30 Concert de mu 19.45 Compionatul mondial de bos Bună seara, fele I Bună scara, ba-
tică corală româneoscâ contempora chet masculin ; U R S S. - S U A. reţI I ; 19,00 Telejurnalul de seoro; R om âniei“la oină pînă (a 14 kW.
nă ; 19,55 Anunţuri - publicitate ; Transmisiune de la Ljubljana ; 20.30 19.20 Desene ommate ; 19.30 Tele-
19.00 Telejurnalul de seara ; 19,20 Tele-cinemoleco Noaptea ommtin- encicfopedia ; 20,30 Film serial. IN ACELAŞI TIMP FABRICA CHIMICA ORAŞTIE
Calitatea vătuiă de aproape ; 19,35 lor ; 22.05 Ora editorului ; 22,30 Rocombole (III) ; 21,10 „O Sulă
Pe strune de chitară .. Muiicâ u- Spectacol musical presento! de cin- de clipe înlr-o secundă". Un repor Pe stadionul „Cetale" din Judeţene : Dlnamo Bucureşti,
ţcoră ; 19,50 Reflector ; 20.00 Ro tăreţul de mutică uşoară Andy Wil taj de Alcsandru Sloik ; 21,20 Pro Deva se desfăşoară, lnceplnd „Drum nou" Boureni — Dolj,
man foileton. Portretul unei doam liams ; 22,45 Telejurnalul de noop* fil pe 625 de linii, cu t Ando Călu-
ne (V) ; 20,45 Steaua fără nume ; te ; 23,00 Închiderea emisiunii. goroanu. Dan Tuforu, Florion Pitii; de ieri după-amlază, etapa C.F.R. Sibiu, Oltul Drăgă- A N G A J E A Z Ă
21,35 Sceno. Ce se joocă în oraţele 22,00 Telejumolul de noaple ; 22,15 de zonă a „Cupei României'4 neşli, Voinţa Teluş, precum
fără teatru ? Roid-onchclă în oro JOI Campionatul mondioi de baschet şl reprezentantele ludeţelor
ţele : Rm Vilcea, Tg Jiu, Corceai, 16.40 Mieroovonpremieră. Compio masculin ; Iugoslavia — S.U.A. la oină — tradiţionalul sport muncitori calificaţi în meseriile de :
Şloboilo, Buzău, Sighi]oa<a, Tecuci; natul mondial de boschet masculin: Transmisiuno do la Ljubljana ; 23,00 Arad, Timiş şl Gorj.
22.00 Telejurnalul de noapte ; 22,15 Cehoslovacia — Brasilia Transmisiu Volurile Dunării. Itinerar muzical* naţional. Meciurile tncep dimineaţa
Compionatul mondial de baschet ne de la Ljubljana ; 17,35 Emisiune coregrafic î 23,25 Închiderea emi La competiţie participă e- !a orele 9. Competiţia se va © STRUNGARI 0 FREZORI 0 RECTIFICATORI de categoriile I11-1V-V-VI.
masculin : Brazilia — Iugoslavia. ín timbo moghiară ; 16,05 Film se- siunii,
chlpele calificate In etapele încheia duminică, 17 mal.
CINEMA
SUDURA CU RAZE DE LU M IN A N O I ELEMENTE D IN BETON fe r i cadran şl fără arătătoare, In pingurile» să se adune grămezi da
schimb vo» apare pa ele cifre care tilde |l cutii goale.
Spac i alifii) sovietici ou creat o Spaeloll}1li do Io filioul do mo- vor Indica scurgereo secundelor, mi
DEVA : Banuioto (Cinematogra injioloţie in core poole ii realizólo }ini pentru construcţii din Mogdn- nutelor, erelor, zilelor, lunilor ţi fi SUBSTANJA PENTRU ACRITURI
ful „Porno"' ; Talăl meu, căpi sudura metalelor cu ajutorul raze burg eu rou}il >6 obţină elomenle nilor. O riţlu n d e s-oi' afla ce a iu Un grup dc oameni de }tim|r'i
tanul (,,Arta") ; SIMERlA : Iubi lor de lumină. Pentru aceasta, iin( din beton folosind cenuşa ţi ligni rile de mină, ele voi- fi com andate francezi ou reuţit să izoleze o sub- Centrala minereurilor
rea Sinet opnto (..Mureşul") ; HU folosite rozele unei lămpi eu ie«on, tul. Aceste elemente goale pe di de la distantă (reglole autom ai), elonţo Inleresoniă din Iructele unui
NEDOARA : Moi pcnculooie decit core, concentróle prin Intermediul năuntru ou proprietăţi Izolonle ei- dacă va fl nevoie prin semnale lullţ denumit in botanică Richar-
bă'boţii („Coniti uCtorul") ; Mirea unei oglinzi concave, sudeoză nu cdenle, pol fi ujor prelucrate, ţl transmise din oră in oră de cea della Dulcifica ţi care cieţle în A
sa era in negru (,,Siderurg>tlul‘’) ; numai piesele dc oţel. dar ţi celo suproloţo Ier netedă se pretează suri atom ice ţi recepţionate de un frica de vest, Fructele conţin o sub
CA LAN : Operaţiunea ..Lody Cho- confecţionate d<n asemenea meta Io toole felurile de loncuiolâ. P'n° mieroreceplor m ontei pe ceas. stanţă din core un singur miligram
plm" („11 Iunie") ; TELIUC : Un le greu fuzibile co Mânui ţi molib ocum, in R.D. Germană se orunea Un asemenea ceas autom at func- face ca un aliment acru să i se
17,00 Microavanpremierâ ; denul. anuel cenuţă de cărbune In valoa ţlo o e a iă in prezent la Observatorul poră omului dulce, Dacă substanţa
glonte pentru general („Minerul") ;
17.05 Emisiune in limba germană ; PETROŞANI : Moli Flanders („7 In cadrul instalaţiei, rozele lumi re de 100 milieonc de mărci. cronometric din Neuchătel (Elv«(io), miraculoasă se odougâ la lăntiie.
18.05 Cheta oraşului —. omis une Noiembrie") ; Cind se aroiâ cu noase sînt diríjalo spre un com Un nou moterial de construcţie core lucreoră cu a frecvenţă de ?S aceosta poate fi mlncotâ ca un moi. neferoase Deva
de încheiere o concursului. cuveaua („Republica") ; LUPEN1: partiment special umplut cu un got pite ţi betonul silicot, cbţinut nu kifoherzi. Semnalele Iul pol fi re- Acţiunea preparatului durcoză 1-2
Premieiea echipelor clasate Adio Teios („Cultural") ; lONEA; inert sau spre un comportiment cu 0»e Cauza acestui fenomen neobiţ-
pe primele locuri ; Sherlock Holmes (,,Minerul"); Ro vid. Trecind prin peretele de slidd null nu s-a descoperit Inco.
19,00 Telejurnalul de scară ; ţii ţi albii („7 Nolembre") ; al compartimentului, lumina nu l in-
19,20 Tele-enciclopedia ; VULCAN : Căldura („Muncito călzeţle aproape de loc, in schimb PETROLUL -
20,13 Film serial : resc") ; URICANI : Lupii albi (,,7 pe fundul său. unde converg roşele STIMULENT FIZIO LO G IC PRIN UNITAJILE SALE :
..Rocombole" (IT) ; Noiembrie”! ; ORAŞTIE ; Bătălie temperatura ojungo lo 2 SOOnC. In
contltoto
acosta condiţii, intreoga
20.SS Porţile de Fier - repor pentru Roma - seiiite I II („Po* tă efectiv pentru operaţia de su Din lumea stiin- Un grup de cercetători de la A
taj Tv. ; tr.a") ; Riscurile meseriei („Fla dc căldură obţinută osia consuma cademia de Ştiinţe a U B S 5. ou - EXPLOATAREA ATELIERE CENTRALE CRIŞCIOR:
căra") ; GEOAGIU BAI : Omul cu
21.15 Forado comediilor muzicale ; reuţit să eilrngâ din petrol o nouă
Ordin dc repor11(ie ; HAŢEG : O dură. Substanţă octivă din punct de ve-
22.15 Compionotul mondial de bos nuntă cum n-a mai fost („Popu întreaga Instalaţie nu dopâţeţte dor« fiziologic, Cantităţi looric mici - EXPLOATAREA ATELIERE CENTRALE ALBA IULIA ;
chet mosculm. U R S S - dimensiunile unei cabine tclelomco din eceastă substanţă stimulează
Braulio Transmisiune direc lar") ; BRAD : O ţaniă dmtr-o ţi este ujor moncvrobilâ. In afa>â cmjldorob'l creţterea cereolelor ţi - EXPLOATAREA MINIERA DEVA ;
tă de Io Ljubljana ; mie („Steaua roţie“) ; ILIA : Cri de malale, Cu ajutorul ei pot »1 su legumeloi. Adâugot în hiena oilor,
23.00 Telejurnalul de noopte ; ma din pădure („Lumina”). date piese din sticlă, coarmeó ţi tei si tehnicii produsul le face să se ingiaţe in. - EXPLOATAREA MINIERA CERTEJ
23.15 Inchtdereo emisiunii. din mase plostice tr-un on cu oproiimativ o cincime
moi mult decit ode cresculo in a-
celeaţi condiţii, dar fără noul sti
HEMOGLOBINA PENTRU BOLNAVI mulent.
7,10 Progrom muzlcol de dimineaţă Produsul eitros din petrol îţi vo E X E C U T À :
(continuare) ; 6.10 Tot ¡no.nte ; 8,25 Un grup de cercetători americani moi din niiip |i *o» Ace;lo a foit cepţ>onote cu ajutorul unui mie a- găsi o lorgă aplicate ţi in indus-
RADIO Mori Interpreţi ; 9.00 Melodii popu de Io Institutul naţional de cardio creol de InstiiutdP pentru moterlo- pa>ol cu tranuslori In majoritatea tr i o berii. El reduce cu două iile
lare ; 9.10 Corul Ansamblului artistic
logie ţi boli do plămini din Qe-
ţârilor europona ţ! chiar In nordul
ol U G S R . dirijor N.coloe Ciobanul thesda (Morylond), au reuţit ser ac le de construcţii dm Moscova |i Africii. Aeesl seiviciu, care transmi penooda de formare a malţului ţi penlru întreprinderile socialiste şi cooperatiste, pa
Weinior
9.35 Cvanetul nr. 1 In sol minor de celereze producerea hemoglobinei, te ora europeană esaelo. este des In felul ocesla permito, fără noi
creştere
Investiţii de capitalun, o
7 ud or Corteo : 10.05 Rodioenciclope- bază de comandă, următoarele :
PROGRAMUL I : 6,05-9,30 Muz.că d.e pentru tmeret (reliiore) ; 10,30 amestecind „in vitro" elementele MINI-LASER tinat in special institutelor ţHinţifi- considerabilă o productivităţii mun
ţi octuoMoii ; 9.30 Mionţo ; 10.05 Muncă de estradă ; 11.00 Scene d.n preaIobiI izolate ole globulelor ro ce (de geolizieo, geodezie, cerce cii In (oblicite de bete. - lu c ră ri de stru n g â rie la piese cu d ia m e tru l m a şin ii
Piese mstrumeniole ; 10.30 Dm ţănle opere ; 11.30 Muzică oopulară ; 12.0J ţii din sîngelc unui Iepure. Spcdallţlii polonezi ou construit tări cosmice etc,).
socialiste ; 11.05 Muzică uşoară; 11.10 Avanpremieră cotidionă: 12.15 Con Această descoporire vo oven con cel niai mi: laici âm Europa. El Ceosunle etomlce >int eilrem de ALCOOL DIN GUNOAIE 0 1 250 mm, în ă lţim e a 800 mm. g re u ta te a pînă la 3 t/
Portretul slmlonic ol Iu. George Ge«sh- cert de prinr; 13.06 Melodii populore: secinţe importante in malodille un nu mâsnaiâ dccit 10 cm lungime, piecise, ele nu au aboteii mal piesă.
win ; 11.45 Slotul medicului ; 12.00 13,30 Pogmi dm sueno lirică ; 14.03 de sinteza hemoglobinei este lontâ nr* o putere dc 0,00S V/oN ţi poa mari de o secundă In 3 CCQ de ani. Creţtereo continuă o cantltâ(!i de
fiectol de operă : 12.15 Muncă uşou- Mui'CO ujooră ; 14.30 Murică de pro* sau nulă te funcţiona pe:le 1 OO'' de ore. gunoi ţl deţeurl dm gospodării ţi - diverse roţi d in ţa te cu m o d u lu i pînă la 6 mm. cu
ră ; 12.30 Metod.« populore ; 13,00 menadă ; 14.45 Selecţ'.uni dm operelo Următoarele lucrări ale eehioei Dcţi ore o putere atit de mică, RECIPIENTE CARE DISPAR Inlăturoreo sau volonlicarea lor este
Rodiojumal ; 13,10 A«onp»emie»o co- „Clopotele dm Corneville" de Plon- de medici, o soui dr. Fr.-nch An. mini-ioserut poale servi ca izvor de o problemă core preocupă multe d ia m e tru l m a şin ii 0 200 m m ;
t.d.ono ; 13.72 Muz.că ujooro i 13,30 quetie ; 15.00 Vloţo de concert o Co- derson, unul din porliclpnn(i:i la o- Juminâ la cercetările cu micros Chimiţlii de 1a Institutul de cer ţări.
Rod.oclub turistic ; 13.45 Rod.o publi pilolei : 15,35 Muncă populará ; 16.00 ceastó descoperire, pol aven o ma copul. cetări agricole ol Unlveisitâ(ii dm - co n stru cţii m e ta lice cu c a ra c te r in d u s tria l d u p ă
citate ; 14,00 Ştiinţă, tehnico, lonte- Rodiojurnol : 16.20 Oratoriul ..lntîm* re importantă faţă de boli ca ane Mmi loierul -ţi vn găsi opheoreo Oregon (S U A .), au reuţit să eiee- Un profesor do la Universitatea d o c u m e n ta ţie ;
tle ; 14.15 Concert folclor.c ; 15.00 ploreo din grădină" de Lourenţiu mia ereditara infontilâ sau thalps- Irs diferilo măsurători, de pildă In zo din paie un nou moteiiol sin din Glosgow (Anglio), a propus să
De Io 3 la 7 ; 19,00 Gareto rod.o : Proletn ; 17.05 Anteno tineretului ; iludioea omogenităţii aplica o sti tetic pentru eonfecţionoieo de in se producă din ocesle gunoaie ol- - utilaj© de co m p le xita te m edie d u p ă d o c u m e n ta ţie ;
19.30 Săptămino unui meloman ; 20.05 17,20 Dm repertoriul lui Fonică Luco; semio. Organismele copiilor atlnţl clei ţi a altor moîoriale. pentru a cipienta, core sub ecţluneo condiţii coo). Noua tehnologie ie bazează
Toblela de seoro ; 20,10 365 de etn- 17.35 Teolru rodiolonic serial ; 16.00 de aceste boli sînt incapabile să mâr.uro cit este de netedă o su- lor otmostence se preloce in de- pe celuloza conţinută adeseori in - diverse lu c ră ri de re c tific a t In te rio r şi exte rior, p ie
tece ; 20 20 Argheriono ; 20 25 Zece Concert de muzică populo'ă ; 18.30 protatâ ele. curj de 19 luni în praf Noile reci deţeuri. Tiotind deţeurile cu acid
melodii piele/ote ; 21.00 In jurul glo Odă limbii române (reluoie) : _ 19,00 producă proprm lor hemoglobina, piente vo» fi moi iefrine decit cele dorhidric ţi zahăr, so obţine ea se cu 0 200 mm, lu n g im e a 600 mm.
bului ; 21.20 Formaţ.o Constonim A Varietăţi muzicole ; 19.30 Bibliotecă trebuind să se efectueze de se trans CEASURI ATOMICE clasice, eonlccţionote din sticlă, me produs fma! alcoolul. O asemenea
levondru ; 21.30 Moment poetic ; 21,35 de ocezie romăneoscă ; 19.50 Nonpie fuzii sanguine. Descoperirea anun- tal seu molenol plastic. Inttoloţie este copobilâ să prelu
Sol.sto serii — Dionne Worwick : bună, copii I ; 20.00 Concert simfonic! tolu reccnl va pormile accelerarea Aplicoreo eloclmnicii in produc Materialul sintetic va lî foorte creze gunoi obţinut de la ISO 000
22.00 Rodiojumal 22-20 Sport ; 22.30 22.00 Romonţe inrerpreiote de Come ţia de ceasuri dâ reiu'taie eitra- util, P»m inliebuinţoreo lui, se va de persoane f4 să producă alcool
Dens pentru toote vîrjtele : 23,00 E*- tía Miho' ţi Borbu Constontinescu ; formării hemoglobinei lo micii bol ordlnare Speciatiţtli prevăd că pe evito co In jurul locurilor In core core poate fi utilizol numoi în sco-
pres-melodii; 0.03—6,00 EiUodo noc 22.25 Simfonia 1 in Mi minor de D'- navi. ste 2-5 decenii, vom purta ceosuri poposesc escursionlţtii j! ol cam puii industriale.
turnă . mitrle Cuclin ; 23.05 Munco româ
PROGRAMUL II : 6.00 Program mu
zical de dimtneoţâ ; 7,00 Radiojurnol; nească aii : 0,02-1,00 Moil romantici.
să fie cu o personali late a lui? Direcţia judeţeană
— Acasă lacem noi tot felul calî'.ăli cel pu[in un local care
„Specialitatea case a... de m incrinm . Aici e mai qreu... nu pot prezenta, pc lingă bun
Chiar în acelaşi oras, localurile
bucătăreasă
Viorica Moca.
şefă la hanul turistic
„Bucu
r a ” din Hateq, este cam de a cărurile comune, ceva ce să
ceeaşi părere- „M u lte s-ar pu fie. specific numai unuia, după
caro consumatorii
să
alerge
tea face. puţine, se fac pe li
îm bâtrînit pe lista de meniu! nia diversificării şi prezentării pentru că în alt local nu se Loto-Pronosport
află ?
unor specialităţi care să satis
facă loate qnslurilc si prele- $î-a epuizat bucătăria hune-
rinţele consum atorilor". Aceas doveană toate resursele? Sau
Am adresat întrebarea : „Ce se poale minca la Hunedoara ..speciali!alea ca ta din obişnuinţa transformată Încă n-au fost decit. în mică
dumneavoastră?" unui mare număr de şeii de localuri sei" era... Incănila de porc cu în rutină zilnica, din „lasă că măsură valorificate? Se vede Informează:
din diferite oraşe- Răspunsurile acestora au (ost a nuimăliqulâ (Repetiţia nu-i din „Âm mai putea mănlncă clienţii ce Ic dăm". treaba că nici expoziţiile cu
proape invariabile, după indigo, de parcă s-au inlclcs vina noastră). Apoi au fost Csle cu atlt mai de nelnleics lin a r* cu vînzare nu-$i a
inlre ei să nu lasă cumva clin Inerţia listelor de me sarmalele (nici aceasta). De un această situaţie, care dăinuie ting scopul. Ceea ce „prinde“ IN ULTIMA PERIOADA MULŢI PARTICIPANT!
niu, mereu şi mereu prezentatoare ale aceloraşi ic lu ii an sini frigărui —■ n*». spune schimba cîte do ani şi ani. cu cH marea la consumatori cu ocazia aces DIN JUDEŢUL NOSTRU AU OBŢINUT PREMII LA
loan Vidican. şeful unităţii. LOZ IN PLIC.
de mincare. m ajoritate a şefilor de restau tora nu mai este pe urmă tre
— Înseamnă că speciali lalea ceva, dar...“ rante sint oameni cu o boqată cut pc listele do meniu. Ar (I DINTRE ACEŞTIA AMINTIM :
cialitatea casei" oferiţi? actuală se găseşte numai la experienţă comercială, au par apoi interesantă şi utilă o în-
Acum 10 ani — Tocăniţă de vită cu cea cramă ? ticipat la cursuri de speciali trceero între bucătarii localu 0 Remus Simoie — din Vaidei
— Ho nu. Şi la alle unilăti.
A ht stal rlc vorb?î şi cu mulţi
pă. Anul trecut am avut sar vine răspunsul. hucălari şi bucâlan şefi din zări şi perfecţionări, schimburi rilor pe tema Îmbogăţirii şi di- 0 Vasile Manole — din Deva.
El AU CIŞTIGAT, CU 6 LEI, CITE UN AUTOTU
şi azi male de porc, cu un an îna E limpede. Strădaniile pentru restaurante. Spunem, fără tea de experienţă etr., ele. Pe de. versilîeării mîncărurilor. S-ar RISM „ DACIA 1 100" FIECARE.
putea cere chiar sprijinul unor
altă parte, bucătarii si bucă
inte sarmale cu păsat. .
Evoluţia „specialităţii casei" a stabili cramei un contur pro ma de a (|reşi, c3 putini sini tarii şefi sint ori oameni cu gospodine, specialiste în pre
— Sî n te ti dc mult şeful res se observă, deci. de la o poş priu. o specinlitale a ei. sînî rci care depun o cil de micii multă vechime :n meserie, ori gătiri de specialităţi, cu speci JUC1ND LA SERIILE OBIŞNUITE CU 3 LEI LO
taurantului ? — il întrebăm pe tă- In 10 am. tocana a fost încă firave. Doar faptul că are strădanie pentru a (ace ceva absolvenţi ai unor şcoli p ro fe fic local şi tradiţional. Pentru ZUL :
Constantin Drăqut. de la res transformată in tocăniţă (duni- ştergare pe pereţi si ospăiarti deosebii, a preqăli o mînenre sionale do specialitate. A m in ca fiecare oraş le arc şi măies ® Efisabeto Salgo — din Hunedoara, a «iţii-
taurantul „Retezatul" din Ha nu-livul e frumos, in tr-a d e vă r!). umblă în coslume naţionala nou ci. ceva ce nu s-a mai m in tind şi al treilea (actor din tria lor se dovedeşte din plin gat 20 000 le i;
ţeg. A fosl nevoie de căutări nu nu-i o rezolvare definitivă. Cc erii. penirn a ieşi intr-un iei bucătarii — voluminoasele la anumite ocazii. 0 llie Dobra - din Brad o cîştigat 10 000 lei;
— Dc peste zece ani — ne alumă penlru a realiza o ase mănînci şi hei la cramă, gă din ..retci.a" dp ani rlp zile re- cărţi rle bucale — ne qîndim A rticolul dc fală a sugerat
răspunde menea transformare ! In rest. seşti la majorita'oa unitălilor peialri. „C'onc lu?.in" a tras-o că rlin conjuqarea eforturilor ceva. cu prelcntia doar de a 0 Aurel Pătrăşcanu - din Orâştîe ;
— Vă mai anu'nliti ce ofe aceleaşi chiltclc. şniţel... Ca pe de alimcnlatie publică din H u Cristina Morqineann, hueiilă- celor trei ar putea ieşi ceva fi început o discuţie. C'cî care 0 Nicolae Boboc — din Sălaş — Haţeg ;
rea localul alunei la „speciali vremuri. nedoara Şi invers. Aceiaşi mici. rcasa la restaurantul ,,M etalul" deosebit pc listele de meniu au in răspundere asemenea
tatea casei"? — Să ştiţi — conLinuă şeful aceleaşi chiftele, şniţele... dm Hunedoara : „S-ar mai pu ale localurilor. 0 Milente Secoşon - din Lupeni ;
localului — fă se fac mîncă- Şi dacă ar fi să continuăm ica schimba multe pe listele rlc treburi trebuie să treacă la 0 Ion Constantin — din Petroşani ;
— Alunei era slab cle toi- Astăzi nu există un restau
ruri. Dar nu prea trec. Doar dialogul cu tema : ce ..specia bucale. Dar penlru asta se ce concret. Penlru că oricît om 0 Mirceo Lupea — dîn Valea Brad ;
Doar o ciorbă si o tocană. In rant in care să ştii că o anu
ciorbele cc mai au căutare Si litatea ea^ri“ a|i ovul acum 10 re strădanie, preocupare, inte ii dc indulgenţi cu listele de
rest,,. 0 Gavriş Artur — din Sarmizegetusa.
mintitm ile. Dc 6 sau 6 ani nu ani şi cc aveţi acum ? — ar res. căutări. Noi nc vom stră mită specialitate o găseşti n u
Seini de unitate nu a con am nici bucătar svf- La bucă treim i să dăm exemple din dui mai mull"... mai acolo. Cc mănînci la Ha meniu ale localurilor. mulle AU CIŞTIGAT FIECARE CITE 5 000 LEI.
cretizat ce cuprindea „în rest", tărie lucrează două fete cali toate oraşele iude’ uUii. din — Dar dumneavoastră, aca din ..specialităţile" lor au... im-
dar zicem noi : chilte.le, şniţel, fii ate şi două necalificate. Aşa toate restaurantele şi bufeîele. să, ce mîncăruri prcqănti ? M e ţeg. găseşti şi la Brad ori O- balrinit po lista dc bucate. Jucind cu regularitate la loz în plic şi dumneavoas
cîrnăciori. < ă, vă da|i seama. E qreu... Pentru cu rutina, inerţia sini reu aceleaşi, sau le repetaţi ta răşlic, Ia Uricanî sau Hune- tră puteţi obţine un premiu mare.
— Acum. în 1970, cc „spe — Acum 8 ani. la crama din aici la ele acasă. clleva zile ? doaţa. Nu pot avea aceste lo- GH. |. NEGREA