Page 48 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 48
4 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4776 • S IM B ÍT Í 16 MAI 1970
Acţiuni energice, abnegaţie şi
calm pentru înfruntarea încheierea lucrărilor E V E N I M E N T E L E
naturii dezlănţuite Consiliului Ministerial al
lice, au intrat tn apă şi au scos fel modul chibzuit, dar devotai Asociaţiei Europene D I N C A M B 0 D 0 I A
pe sus o femeie. cu cave au acţionai toti mem
(tlrrnorv din poi) 1)
Ora 19. Din qara Deva a evacuare, deosebita grijă cu a Liberului Schimb
brii form aţiilor de ajutorare şi
plecat ultim ul tren. Apa a ju n
sese Intre linii. De aici şi pină care organele locale de partid
autocamioane trimise de ta
Hunedoara au salvat din dincolo de Hărău, pe mai mulţi şi de stat au coordonat acţiu G ENEVA 15 — Corespon a fiecărei ţări membre a Dezbateri în Senatul S.U.A. în legătură cu
kilom etri, apa a pus stăpînire nile de preîntâmpinare a fu ri
calea apelor înfuriale 33 000 dentul Aqerpres, Horia Liman, A.E.LS.“ . fără a sc renunţa la
pesle tot. S-a anunţai că în ilor apelor învolburale.
porci şi au evacuat locuitorii transm ite: La Geneva au luat avantajele obţinute in cei 10
citeva case se află oameni ca
satului Gelmai. Am in liln it la tîr sfirşil lucrările Consiliului M i ani dc existentă a asociaţiei in
re s-au opus sfaturilor şi n-au Oamenii muncii hunedoreni —
această acţiune, desfăşurată cu pnm tt ajutorul ce li s-a acor nisterial al Asociaţiei Europene domeniu) elim inării barierelor politica Administraţiei Nixon în Asia de sud-est
o intensitate dusă p in ă la e p u i- dat. E „lansată la apă" o bar minerii, siderurqiştii. energeti- a Liberului Schimb (A.E.L.S.), tarifare şi a restricţiilor canti
7are, pe comuniştii losii Rusu, că. Locolenent-colonelul Zollan cienii, forestierii, lucrătorii din orqanism economic vest-euro- tative. In legătură cu apropia
Ion Meştcleie. Constantin Pos Tălaru, căpitanul O d a via n celelalte ramuri economice pean care qrupează Austria. tele negocieri privind aderarea W A S H IN G TO N 15 (A gcr- te din Senat. M ike Mansfield, ieşi din acest război imoral".
teuca. Adam Moqa, Pavel Cara, Stoic, luptătorul Remus Roşu şi ncafectale dc calamităţi — în Danemarca. Elveţia. Finlanda. M an i Britanii la Piaţa comună presl. — In Senatul S.U.A. au a declarat că şedinţele Senatu Joi, la Washinqton a avut
Gheorqhe Vaier. ţeleg această situaţie deosebi Islanda, Marea Britanic. N o r Georgc Thomson. ministru loc o in liln irc cu uşile închise
un grup de m ilitari au pornit tă. O dovedeşte activitatea te început joi ample dezbateri in lui. consacrate acestei proble
Oamenii care au muncit aici pe slrozile cuprinse de apă. nace, plină de abnegaţie care vegia. Portuqalia şi Suedia. adjunct la Foreiqn Office a legătură cu politica dusă de me. vor continua pină cînd se între M clvin Laird. ministrul
insă n-au rămas nici o clipă Ostaşul Teodor M unleanu s-a se desfăşoară în aceste zile la Participanţii la dezbateri au relevat că tara sa ~esle con Adminisi raţia Nixon in Asia va lua o hotărîrc cu privire la apărării S.U.A., Henry Kissin-
linişlili şliind că in case. afla urcai pe acoperişul casei in di marile aqregate siderurgice dc abordat probleme vizînd acli ştientă că va trebui să olă- de sud-est. Senatorii vor exa rezoluţia asupra suspendăm qer. consilier principal ol Drc-
te in m ijlocul apelor, rămăse vilatca A.E.LS., ca si aspecte lească un preţ dc intrare în şcdinlolui Nixon. şi Elliol Ri-
cate şi l-a scos pe bătrinul la Hunedoara şi Cătan. in aba mina. prinlre altele, un proiect fondurilor dcslinale operaţiu
seră ci|iva oameni care. cu loan M ih ul, în vîrslă de 74 de tajele minelor Lupcni, Teliuc. ale lărgirii Pieţei comune şi Piaţa comună, dar acest preţ dc rezoluţie prezentai de John nilor din Cambodqia. El a < hardson, subsecretar de stat,
toate insistentele orqanelor de ani. S-a lansat a doua barcă Barza, in centralele termoelec ale comerţului inlernationaL trebuie să fie onest“. El a in Shcrman Coopcr (republicani sublimai că ..aceasta este o cu un grup dc senalon re
ordine, n-au vrut să părăseas pentru depistarea evenlualilor trice şi staţiile de alimentare S-a hot.ărîl examinarea posibi cercat, totodată, să convinqă şi Frank Church (dcmocral). problemă de importantă covâr publicam intcrprelală de «*h-
că locuinţele. O mică formaţie oameni „răm aşi" în casă* O- cu enerqie electrică, în par lită ţilor practice de ameliorare Consiliul Ministerial că A.E.LS. care cere anularea lu lu ro r şitoare. care depăşeşte in sem servalori ca o reflcclare a în
m ilitară formală din maiorul pera(iunile de salvare conduse chetele forestiere. In această a condiţiilor comerţului inter nu va fi afectată de intrarea fondurilor dcslinale finanţării nificaţie alegerile si orice alle g rijo ră rii administraţiei lată de
loan Olaru. soldaţii Nicolae cu calm şi siguranţă de acti- perioadă, economia naţională regional cu produse aqricole. Angliei in Piaţa comună şi că operaţiunilor militare între chestiuni*. sprijinul acordai de o parte a
Doqaru, Cliqor Toma. M ihaî vişii de partid şi de stat se primcşle suplimentar din ju precum şi abolirea, la înce asociaţia va coexisia paralel cu prinse în prezent de Irupele La New York senalorul senatorilor rezoluţiei privind
M axim C.avrilă C.h. La/or, A u desfăşoară cu deosebită grijă deţ im porlanlc canlilăti de căr putul lunii decembrie, a res C E E americane în Cambodgia. Sena Edvvard Kennedv a declarai, anularea fondurilor d c s lim le
rel Crctu şi Dumitru Cindilă, lată de om. Numeroşi cetăţeni bune, tontă. otel. laminate, tricţiilor britanice la imporl. Participanţii s-au exprimat torul Charles Percy a prezen tn lr-o conferinţă dc Dresă, că operaţiunilor întreprinse de
ajutati de locotenentul de m i şi-au oferit ajuloru), dar mă cocs. concentrate de lier, m i Perspectiva anqajării neon- în favoarea liberalizării co tai joi un a11 proiect do rezo .ordinul dc invadare a Cam- Irupele americane în Cam-
liţie Viorc) Dobra. cu lin cu surile luale au scos oamenii tn nereuri. material lemnos. ciorilor cu Piaţa comună a fost merţului mondial, dc baza a luţie. care slipulează că pre bodqioi este ncconstiiutional" hodgia. Senatorul Charles Go-
raj demn de admirai, au salvai afara oricărui pericol, fiindu-lo — Intr-n singură zi, colecti dezbătulă pe larq. toii deleoa- plicării clauzei naţiunii celei şedintele tării nu arc dreplul şi a afirmat că sprijină rezolu odel1 a declarat că în cursul
de la pericol 13 copii, lemei si asigurate condiţii de cazare şi vul E. M. Lupeni a extras 800 tii punindu-se de acord asupra mai favorizate si s-au angajat să trimită trupe în luptă (ără ţia sennloritnr McCovern si în lîln iriî reprezentanţii preşe
bărbaţi. alim en te.0 lone de cărbune cocsilicabil necesităţii ca negocierile pen să sprijine activ negocierile aprobarea Congresului. Sin H aifield in care sc cerc rc- dintelui au făcut un apel la
Un înalt spirit de sacrificiu ...O singură dorinţă, un sin peste sarcina de plan — nc re tru unificarea ce'or două* zone din cadrul G.A.T.T. pentru l i gure excepţie se referă la cazul tragoreo luluror irupelor ame ..respectarea disciplinei din
a dovedit muncitorul comunist gur |el : în calea apelor să nu lata tovarăşul loan Raczek. se economice să sc poarte J n chidarea obstacolelor din calea In care S.U.A. vor Ircbui să ricane din Vietnam. ..Consider cadrul partidului*, sol ic i li nd
loan Adam, care nu a părăîît rămînă nici un bun material. cretarul com itetului de parlid mod flexibil, simultan şi in schimburilor comerciale in te r răspundă la un atac dirccl a senalorilor republicani să vo-
naţionale.
stafia dc pompare de pe malul Ostaşii loan Achim. V io re l Ca- al minei Organizaţia dc par funcţie dc situaţia specifică supra teritoriului naţional. — a spus el — că aceasta este leze îm potriva acestei re
M ureşului pînă in momentul ba, Gbcorqhe loica şi Dumitru tid. comuniştii, toii m uncitorii Liderul m ajorităţii democra singura cale prin care pulcm zoluţii.
cînd apa a atins cola maximă, Curcan, ajutati de Draqoş Bon mineri s-au mobilizat pentru a
asiqurind astfel apa necesară dos, membru al gărzilor patrio extrage cit mai m ull cărbune
Sanatoriului Geoaqiu. Cu deo tice, au luat cu asalt furia in plus în aceste zile şi in
sebită enerqie au acţionat In Mureşului continuare Forţele patriotice opun o rezistenţă crescindă
cursul nopţii şi zilei de ieri. Deşi se întunecase şi apa îi — Dc mîine (16 mai — n.n.)
comitetele orăşeneşti de partid înconjurase, oliterul Costea am creai un Ironl suplimentar
Orâştie şi Simeria şi comitete Crăciun şi plutonierul major dc lucru la scclorul I. cu o ca
le comunale de parlid Geoa Constanlin Dona au rămas pe pacitate de 150 lone de mine în faţa irupeior americano-saigoneze
qiu. Rapolt. Turdaş. loc. Au rămas să aşteple bar reu pe zi — arăta tovarăşul
Sidcru rq iştii şi conslruclorii ca in care se găsea maiorul Valeiiu Almăşan. inginerul şei
bunedoreni — furnalişli. olc- Roman Şerban şi grupa de m i al E. M. Teliuc. Prin aceste PNO M PCNH 15 (Aqerpres). Kompong Cliam sini deosebii urmai în zilele de 13 21 şi 29
lari, laminatori, şoferi, alcătu litari condusă dc sergentul ma măsuri se va majora simţitor A genţiile dc presă relatează de puici like. aprilie
it! Sn dclaşamenle, au cerul să jor Coslacbe Pavel. producţia de minereu de lier. că tortele patriotice cambod Agenţia France Prcsse rela
fie trimişi )a Deva şi in alic A losl o luptă aprigă, băr — Colectivele de la E. M. giene au luat iniţiativa în ope * tează că un număr şi mai marc
zone calamitate pentru a da bătească, pe care au cişliqat-o Barza. E. M Ccrtej-Săcărîmb, raţiunile m ilitate în mai multe de operaţiuni alo irupelor «*ai-
sprijin la învingerea furiei a oamenii. Mureşul s-a revărsat secţia minieră Muncelu Mic. sectoare ale frontului, opunînn SAIGO N 15 { Aqerpres). — cioncze au avui loc pe mai
pelor De asemenea, în a juto peste străzi, peste culturi, dar deşi Ii s-au suplimentat sarci o rezislen|ă crescindă în (aţa Un purlălor de < uvinl al multe tronluri din Cambodqia,
ru l oraşului reşedinţă de ju n-a întîlnil in calea lui nici nile de plan pe această lună, Irupelor amcricano-saigone/e COman(’ îiie n lu lu i mi!i*ar de la fără să fie anunlalc în mod
deţ a venit un detaşament de un om. Toţi erau in afara o ri te îndeplinesc şi chiar depă şi a regimului de la Pnom Saiqon a dezvăluit oficial că la public. In mai multe noduri,
muncitori de la Uzina ..Victo cărui pericol. şesc, ne-a inlorm al tovarăşul Pcnh. Un purlălor dc cuvin), al două zile după lovitura de ziariştii au constatai că foitele
ria" Călan. Pe la orele 15. apele M ure inginer Aurel Lăpuşră. directo autorităţilor de la Pnom Pcnh slal împotriva prinţului Si anii k saigoneze an pătruns în Cam
Pină spre prinz apele furioa şului atinseseră, in ju rul Miei, rul general al Centralei minc- a anunţat că două batalioane forţele saigonozo au de< lansai bodgia dar dc fiecare dală
se au acoperit peste 600 de cote îngrijorătoare. La orele 18 reurilor neferoase Deva. de infanterie ale Irupelor g u în secrei operaţiuni militare in pu rlă lorii de cuvînl oficiali au
case din satele Poli, Pricaz, au fost transportaţi ultim ii lo Aşa cum in industrie sc cer vernamentale sini dale dispă Cambodqia Palru operaţiuni, de /m inlii aceste informaţii In
Itobîlna, Turdaş. Uroi. Sauloşti. cuitori din Mia in satele R*- şi se fac eforturi deosebite, oa rute in luplele care au loc în care nu au fosl niciodaiă a momentul dc fată. adaugă a-
cea. Sîrbi şi Gothalea, la sediul menii muncii din agricultură
Au fost afectale supralele con localitatea Suong. siluală în nuntafe pînă acum. au fosl qentia France Presse. este greu
primăriei rămînind doar mem — ţăranii cooperatori, lucrăto
siderabile de teren. La orele rcqiunea plan laliilor dc bevoas lansau1 succesiv in Della C •>- de stabilit cu exactitate locul
brii comandamentului local. rii dc la I A S., mecanizatorii,
15. cînd la podul Uroi apele din provincia Kompnnq Cham. ( him bineză. iar trupele au pă unde operează trupele saigo
depăşiseră cu 270 centimetri cola Dînd dovadă de o adevărată ţăranii cu qospodârii proprii — Se precizează, totodată că în Iruns pe o distantă de 3-5 km neze. Unităţile lor încearcă să
maximă de inundaţie, valea fraternilalc. care depăşeşte cu din zonele care nu au fost su U.R.S.S. - La Urina „Izolatorul" din Moscova s-a utilat o aceeaşi regiune forţele pa trio în Cambodqia. a precizat pur pătrundă De soseaua nr. 1,
M ureşului se transformase în mult lim itele unei simple înţe puse inundaţiilor. Irebuie să nouă secţie pentru asamblarea transformatoarelor de înaltă tice cambodqicne au reuşii să tătorul de cuvînl. între Neak Lung si Pnom
amonte in lr-un ameninţător flu legeri a gravităţii situaţiei, lo urqcnlezc insămintărilc şi sa tensiune. Au fost deja produse transformatoare de 500 000
cuitorii satelor învecinate, a intensifice înlrclincrea cu ltu ri cucerească oraşul Tonic Bel. La 20 martie — la două zile Pcnh dar înlîm pină o rezis
viu cu lăţimea de 3 pină la 6 volţi şi 330 000 volţi, pentru centralele electrice de la Irkutsk,
kilom etri. flate în afara pericolului, i-au lor. Compromileiea recoltei pe După aprecierea agenti-u după lo vilu ra dc slal — a fosl tentă deosebit de pulerniră
prim it pe cei refugiaţi cu ţoa supiafete mari pe valea M u Bratsk şi Konokovsk.
La Deva acţiunea de evacua France Prcsse. presiunile forte derlacsolă mim a operaţiune din partea forţelor populare
lă căldura, ca in familie, acor- reşului ridică necesilalca ca în Ii folo : In secţia de asamblare.
re a bunurilor materiale, depo
dîndu-le spaţiu pcnlru cazare celelalte zone ale judeţului să lor patriotice asupra provinciei .C im Long", iar alle aiaruri nu dc rczislenlă 'cambodgiene.
zitelor. fabricilor ameninţate
de ape s-a desfăşura!, conform şi hrană. Totodată, au losl în fie cultivat lot ceea ce s-a pre
unui plan bine stabilii de că treprinse măsuri igienico-sani- văzut. să nu rămină nici un
tre comandamcnlul judeţean. larc, repariizîndu-se în aces*e metru pălral de teren nefolo- M O SC O VA '15 (Atjcrpies)
iii o deosebită repeziciune în localităţi medici, cadre medii sil. Aceasla este o îndatorire Expcdi|ia „N o id-7 0" a avia
sanitare şi medicamente. primordială pentru comitetele
tot cursul nopţii. M em brii qâr- ţiei polare sovietice s-a în La sediul Ambasadei Stalclor Unite din Vicna a a-
/ilo r patriotice de la Centrala M elodic, calm şi eficient an comunale de parlid. consiliile cheiat. Avioanele acesteia vul loc vineri o nouă in liln irc a delegaţiilor S.U.A,
fost organizate şi s-au desfă populare, comuniştii de la sa
m inereurilor neferoase, Regio au transportat pe o banchi şl Uniunii Sovietice participante la convorbirile <u p ri
şurat acţiunile de evacuare a te. deputaţi !
nala dc căi ferate, unităţile ză in dciiv.ă, situată Sn pre vire la limitarea cursei înarmărilor strategice.
bancare, D.SA.P.C., din con bolnavilor, care au fost trans In mine. uzine, fabrici. pe zent la 750 km nord de
portaţi la spitalele din Deva, şantiere sau pe ogoare, oame M in is liu l afacerilor externe Următoarea (nlîlnirc, cea de-a noua. va avea loc la
strucţii. cărora le-au venit în Insula Vranqhel. un grup tic
Hunedoara şi preventoriul Hră- nii muncii hunedoreni îsi far al Canadei. M ilcbel Sbarp. va 19 mai, la sediul Ambasadei U.R.SS.
ajutor în toiul nopţii zeci de cercetători, care au înteme (ace n vizilă oficială in Iu j Potrivit Inlorm aţiilor (
eebipe de siderurqişli şi con nişca, precum şi a elevilor din iu prisosinţă daloria Nu oslo iat staţiunea „Polul Nord- goslavia între 28 mai şi 1 iu I apărute in presa in te r
structori din Hunedoara, au o internatul liceului. în obiceiul lo cuitorilor de pe 20" nie. la invitaţia secretarului I naţională, M anolis C.le-
vacua» depozitele cooperaţiei Un mare număr de ce aceste meleaguri să stea cu Piloţii expediţiei „N o rd de s!a) pcnlru afacerile exter ! 70S, membru al Secreta-
de consum, I.C.R.A., I.C.R T.I., tăţeni. elevii şcolii de şo braţele încrucişate, să demobi 70" au efectuat in decurs de ria lului C om itetului Exe invitaţia m inistrului apărării, Guvernele Republicii Popu
feri profesionişti şi nume lizeze în lata greutăţilor. V ia ne. M iik n Tepaval. anunţă n- M i( bol Dcbre. lare Ungare şi Republicii Cos
cele ale fabricii dc piine, aba peste două luni 3.5 mii ore gen(ia Tuning cutiv E D A. şi fosl ;
torului. Şoferii autobazei Deva roşi m ilitari au participat cu ta rere bunuri materiale — dc zbor. au vizitat două alte deputat E.D.A., a dccla- î ta Rica au ho lă ril să stabi
toată dăruirea cu un înalt metal, combustibil, enerqie c- ❖ 0 4 » lească relaţii diplomatice la
au făcut adevărate acte dc c- staţiuni polare in derivă, ral greva foamei pe o ;
roîsm, muncind toată noaptea simt de răspundere la evacua rectrică, produse induslrialc si unde au adus noi grupuri de * G * durata do şapte zile în j M inistrul comerţului exte nivel dc ambasadă, anunţă a-
şi loală ziua de ieri pentru a rea tuturor animalelor din co alimentare — rere deci si c- cercetători, alimente şi c- Campania electorală in ve semn de protesl împo- j rior. Cornel Burtică, a sosit qenlia MTI.
ajuta la evacuarea bunurilor mună, aparfinînd cooperativei forluri. de nmlle ori chiar »>- chlpamcnt. derea alegerilor generate pro Iriva detenţiunii ilegale j vineri la Cairo penlru a par-
materiale din fala furiei ape aqricole şi gospodăriilor in d iv i roi<o. pentru ca mecanismul e- gramate la 16 mai in Republi la rare sini. supuşi de i liripa la lestivîialile prileju- 4 0 4
lor. Au fost încărcale şi Irans- duale. Peste 400 lone de po conomîc să nu lie dereglai. 1
rumb au fost transportate de ca Dominicană a luat sljrşit trei ani dr. zile numeroşi iie de des< hiderca T h q u ln i Agenţia PAP anunţă că A*
porlale In citcva ore mii de
la Ilîa la Dobra. de către au joi Cinci pariîde au prrzen- internaţional Hm capilala Re dam W illnidnn. adjunct al
tone de alimente, cereale. în- Deva oţele 0.30. Sta|iile de m TARILE democraţi greci.
tocamioanele şcolii de şolen şi ia. candidaţi la posturile d*- publicii Arabe (Jnile. M in is m inislrului afacerilor externe
qrăşătninle chimice. In acţiu măsurare şi avertizare trans-
coloanelor f.T.A.. II ia. Haţeg. preşcdinle şi vicepreşedinte, tru) român a loşt primi) dc al R P Polone, a sosit in lr-o
nea de salvare a oamenilor şi mii telefonic $i prin radio co
Brad şi Hunedoara. Dc aseme precum şi penlru cele 101 Hassan Abhas Zaki. ministrul v i/ilă la Roma. la in vii al in
bunurilor s-au evidenţiat ele mandamentului judeţean noi SOCIALISTE mandate in Congres şi I 103 indusinci şi comerţului e \le -
vii liceului pedaqoqic, liceului nea. au fost adăpostite la loc dale privind evoluţia colclor mandate în consiliile m unici rior al R.A.U.. de Mnhamcd M inisterului Alacerilor llxier*
de construcţii şi şcolii prole- sigur im porlanlc cantităţi de riu ln i Mureş. La Alba lulin. rcqistral în localitatea Thana. ne al Haliri.
alimente şi bunuri materiale. pale. Se aşleaplă ca aproxi Hanv/awi. preşedintele comi-
sionale. faţă de nivelul de 928 cm. în mai iv 1.5 milioane de cetă sîluală la 30 dc kilom etri lotului de organizare a D ig u
In toi cursul zile» de ieri a MăsuTi operative şi de sigu registrat ieri dimineaţă, apele, In acest timp cînd la an* nord de Bombay. In cursul 4 G 4
ranţă au fost luale şi la Lă- ţeni dominicani cu drept de lui. şi de alle persoane o fi
losl evacuată populaţia şi bu scad cu 57 de ceniimclH. In tipol, în Antarctica hintuie incidentelor, adevărale lupte
puşnic. S-au evacuai din g ra j voţ să participe la acesle a ciale cgip’ene. La Budapesta au începu!
nurile materiale din zona de aval. si’ ualia continuă să ră o iarna grea. la Leningrad se
duri loale animalele pe înă lţi legeri. desfăşurate pcnlru a de stradă, după cum relatea con»orbirile o I i< i a Io dintre
jos a oraşului. A ctiviştii co mile învecinate şi s-au asiqu- mînă alarmantă. La podul lucrează la completarea unei palra oară int.r-o jum ălaie de ză agenţiile de presă, au in ❖ 0 4
m itetului municipal de parlid, ral condiţii oplime de transport, Geoaqiu se înreqislrează 222 noi expedi|ii spre cel dc-al m inistrul afacerilor exlerne al
luptătorii din qărzile p a lrio li dc ccnlim elri peste cota m axi şaselea conlinent. Ea va a- secol. La miezul noplh dc joi tervenit unîldti ale forţelor Consiliul de Securitate şi-a R P. Ungare. Janos Peler. şi
ce, ofiţerii de m iliţie şi secu la nevoie, a altor maleriale. mă. la Uroi — 276 de centi junqc la destinaţie spre sfii- spre vineri, controlul electiv de politic. Bilanţul neoficial aminat şedinţa consacrată m inistrul afacerilor e xirrn e al
Cele 31 de fam ilii din satul Ilallci. Aldo Moro. anunţă a-
ritate au depus o muncă neo metri. La Mintia. Brănişca şi şilul toamnei acestui an asupra larii a trecut in alri- al celor ucişi se ridică la 126, dezbaterii probleme; atacului
bosită, eroică, pentru ca n i Strelea, Înconjurat dc apă în Mia creşterile sini mai arcen- ★ bntiile Comisiei electorale dar se afirmă că numărul v ic israelian asupra teritoriului qentia MTI.
meni să nu sc afle in pericol. că înaintea sosirii primului val luale. PEKIN 15 (Aqerpres). — lib a n u lu i, care era prevăzu- In limpul primei ini reve
Am consemnat citcva nume a- cu debit mărit, au fost evacua Gravitatea revărsărilor de a Colectivul de muncă al Uzi naţionale, care răspunde dc timelor este mult mai mare. !ă penlru vineri ora 10.21 deri. cei doi m inişlri au pro
1e unor şoferi care timp de te in Dobra de către numeroşi pă nu este incă înlăturată. In nei de piese auto din Yun menţinerea ordinii si desfă G M T
mai bine de 30 dc orc n-au celătcni de la sediul de com u toate localităţile afeclate de nan a proiectat un nou lip şurarea paşnică a alegerilor. ceda) ¡a un schimb dc pă
părăsit volanul : Petru Veriqă. nă. m ilitari şi lucrători dc m i inundaţii se acţionează cu o- dc autocamion care a şi in Viitoarea şedinţă a fost fi reri n i privire la sotu rka îra
Petru AbnSdean şi Euqcn liţie- Abneqatie deosebită au forturi sporite se veqhează trat în producţia dc. serie. ♦ O # Premierul francez. Jacgues xată pentru luni. ora 19 europeană, sil naţia din Orien '
dovedit în această acţiune c-
Stîrcu. continuu la scoaterea în afa Noul autocamion are o ca Chaban-Delmas. a prim ii pe GMT.
cbipele conduse de Gheorqhe Iul A p ro p o ' şi din Indorhma.
In |urul orei 17. cînd ape ra pericolului a tuturor oame pacitate de 4,5 tone şi osie In statul indian Maharas secretarul dc s1at pentru a
le învolburate s-au revărsat, Iqrct şi Ion Şindea. nilor. animalelor şt bunurilor, adecvai regiunilor de dea htra au continual incidentele părarea naţională al luqosla-
s-a ordonat, prin radio, retra Cînd posturile de observaţie se iau măsuri suplimentare luri şj munioase. Vehiculul
gerea. Dar un om în uniformă, civile şi m ililare au anunlăt diefale de situaha concretă iv i a Irecul cu succes probele fnlre comunilă(ile religioase viel. general-toloncl Nikola
căpilanul Tibcriu Dobeşlran creşterea vertiginoasă a nive tă in fiecare localilatc. la care a losl supus. hindusă şi musulmană. Cele Litibicici. care sc află înlr-o
răminea in urmă EI comunica lului apelor Mureşului, locui- Comandamentul judeţean a ★ mai violente ciocniri s-au in- vizită oficialii în Franţa, la
din mers fiecare schimbare a lo iii lliei şi Slrelei erau la a dresează lu lu ro r lo cuilorilor BELGRAD 15 (Aqerpres).
situaţiei- Au fost inundale dăpost. în casele din sa din zonele sinislralc ale jude întreprinderea iugoslavă „To-
străzile Hărăului. Oriqorcscu. tele vecine, iar animale ţului apelul la calm Şi ordine mos". din Koper, a început,
lot carlicrul. Cineva a semna le şi mari cantităţi de bu deplină, chemarea de a depu in colaborare cu o firmă i*
lat om in lr-o casă. Căpita nuri materiale şi alimente ne toată enerqia. capacitatea şi taliană. producerea noului A fost t‘oa*mal noul !
nul Alexandru Snonor. însoţii au fost scoase în afara orică abnegaţia pentru a diminua c* lip de tractor „T -III". M a
dc luptători din gărzile patrio- rui pericol. Am remarcat ast fectele inundaţiilor şina. menită să completeze guvern al Finlandei ! CEASURI CELEBRE t
gama actuală dc tractoare t t
uşoare (întăreşte numai 250
Klous
Starea reţelelor de comunicaţii de kilograme. ! A T L A S Fiankiurf Hofmonn din t
ore o pasiune
r HELSINKI 15 (Agerpres). — nilor. Portofoliul comerţului si t pentru ceosuri. El posedă
H A N O I 15 (Agerpres). — Incepînd de joi scara, Finlan înduslrieî îi revine lui O. M a l 0 colecţie interesantă de t
Dcparlamentul Căilor Ferale Craîova, Tr. Sewerin si T im i M ure ş; Dn. M Mcdias-Siqhi- In diferite regiuni ale R. D. da are un nou guvern, după o illa, directorul general al com t
a dispus redeschiderea liniilor şoara. şoara ; Dn. 14 A M cdiaş-Iernul ; Vietnam sc desfăşoară am criză minislerială dc şase săp- paniei „V a lm e l" (Sociclalea na t exemplare care ou apoi t
ferale Suceava-Vatra Dornei- Direcţia generală a dru m u ri Dn 14 II T cm ş-lllaj ; Dn 1.5 ple campanii de împădurire. lămini. Noul prim -m inislru, ţională de metalurgie). Vaino COMPOZITOR LA l»ouf unor personalităţi t
n o r o m - l’ va M ic ă ; Dorneşli lor din Departamenlul Irans- Luduş-Tq. Mureş ; Dn. 1 5 A R e - De la înccpuSul acestui an Tcuvo Aura. membru al Parti Lcskincn, fost ministru a) co t NOUA ANI marconle co Napoleon, t
Rădouli-Brodina; Carci-Zalău- porturilor auto, navale si aerie qhin-Sărălel: Dn. 16 Apahid.vRr-- au fosl plantaţi aproximativ dului liberal şi primar al ora merţului şi incluşi r ici in ve Bafzoc, Mork Tvzoin. Mor-
Jihou ; Ciceu Deda-Tq. Mureş ; ne comunică reluarea circula ţlhin ; Dn. 17 Dej R islriţa-Vafia 50 de milioane de arbori de şului Helsinki, care a (ost în chiul cabinet, devine ministru ! Lo sfîrşitul spectocolului lon Brondo, Morilyn ţ
Copşa Mică-Mcdiaş. Circulaţia ţiei pe Dn I C Cluj-Dej-Baia Dornei ; Dn. |7 R Valra Dornei- diferite spetii şi au fost e sărcinat de şeful statului. Urho al afacerilor externe, iar Teemu t de bolet „Potcoovo de Monroe. Fericitul posesor \
feroviara conlinuă să fie Între Mare-Livada ; Dn. 2 F Racău- Broşteni ; Dn. 18 Siqhelul Mar- fectuate lucrări de îng rijire Kekkoprn. să lorm c/o un gu H illuncn, primarul oraşului t orgint“ o corui premiero 01 acestor rorltă(i este de
ru p t* ))o. sectoarele A rd iila - Văstui ; Dn 10 Braşov-lnlor- inatiei-llorsa ; Dn. 19 Salu a peste 11 000 de hectare de vern inlcrim ar. a prezentat lis- Lalili — ministru al alaceriloi o ovut loc lo Sverdlovsk. meserie bibliotecar.
Siqhişoai a-Mcdias l Cop$a M i- sura Buzăului ; Dn. II Braşov- M are-Livada; Dn. 22 Rm. Să păduri. Concomitent, in pe 1a cabinetului său. A vin d o interne ! spectolorii ou chemat lo I
că-Blai-Teins Răvboieni ; TciuS- Oiluz-Oraşul Gheorqhe Gheor- rat-Rrăila ; Dn. 24 C Strlănesli- piniere sc dezvoltă milioane bligaţia de a se ocupa de pro ţ rampă pe outor. Pe scenă PASIUNE DE t
Noul cabinet înlocuieşte coa
Alha lu lia -V in ţu l de Jos : Tq. qhiu Dej ; Dn. 12 Chichis- Manoleasa-Prut ; Dn 67 C $u- de puieţi care urmează să blemele curente ale lării pină liţia guvernamentală de slin- t s-a urcot un copil de ORNITOLOG !
Mureş Rozboieni ; Luduş-Mă- M iercurca Ciuc-Oheorqhicni ; qaq-Scbeş. lie plantaţi în viilor. ia siabilirca unei înţelegeri în- nouă ani. Dimo Kriviţki,
qhr>-"‘ -Siru l'>('(la-,,'ăr«#»'l-Bc- Dn. 13 Brasov-Rupea-Siqhi- In privinţa reţelei de tjtcco- ★ Ire partidele polilice în vede ga-cnntru. prezidată de Mauno t elev în closa a Ml o o Bătrinul ornitoloq din t
clein-D ej'Jihou-H aîa M are ; şoara ; Dn. 13 A Rolăuşcri-O- municatii urbane si in te r V A R Ş O V IA 15 (Agerpres). rea alcătuirii unui guvern per Koivislo — destrămată la 3 a- şcolii de muzică este un letonio, Korl Grigulis io
lle rl,\in Salva-Vi$ru-Valca Vi- dorhei-M iercurca C iu c; Dn. 15 urbane ministerul de resort In anul 1970. in Polonia u r manent cabinetul interimar prille a c . în urma alcqeriloi t nume cunoscut io lumea virstă dc 86 dc on», o I
«reului ; Salv.-vllva Mică-Rodnn Tg. Mureş-Reghin-Topliţa ; Dn. înşliinţează că localităţile mează să se obţină 4.8 m i răspunde direct în (ala şefu parlamentare. După cum se t muzicală din Sverdlovsk. adu no t in cursul vielii »
V r< h ? : jih ilv a n -S n fu Mare- 17 A Sadova-Rădănti ; Dn 1*3 principale de pe iraseele unde liarde metri rubi de gaze na lui slaluiui : r| nu este o b li Stic consullarea electorală qe- t tocă de ecum jose oni sole o boqoto colecţie de »
marlic a c„ a permis acestei t
Halmou ; Itla j-P ia id ; Vînători- Baia Sprio-SigheUiI Marm atici ; nu au fosl reslahililo circnilelc turale. Prin mărirea capaci gat să solicite voiul de încre nera'ă caic a avut loc la 15 compoziţiile sole erou inreqislrări ole ciripitului
Odorhoi ; ’şăraţe! UNlriţa Bir Dn. 75 Tui da-Cimpcni-Lunca. Pe telefonice directe, printre ca tăţii zăcămintelor ailate in dere al Parlamentului. In com execufotc de orchestra păsărilor. In oceostă ori- I
oăului : Tn. Mures-Praid ; o serie de Şosele circulaţia re Itîslrita, Cim puluna-M o'do- exploatare şi prin aportul pe ponenta cabinetului Aura au «oalitii să-şi păstreze majori- ! conservatorului din loco qinoro ..fonotecă" se află t
Tg. Mure'- Crisleşl.i-Lerhinta ; vehiculelor şi autovehiculelor vcnesc. Jibou Tq. Mureş Blaj care ¡1 vor aduce cele recent intra: membri ai difcrilelor lalca in Parlament, dar unele litote. In preienf, tinorul olosuf" a 70 dc pasări. t
Iland-Mihebhul c!e Cîmpie ; conlinuă să fie întreruptă. AsI si Mediaş sini deservile nrin prospectate în voievodalul pari ide polilice. reprezentanli dintre parlidele care o com pu I compozitor scrie muzico Bătrînnl ornitoloq ore o t
Ohilvaci -Şoincuţa Mare. Trenu lei. sînt închise pentru circu cirru ile te cele mai apropiate Poznan. loialul produc|iei de sindicali şi ai unor organisme neau au suferi) pierderi. Ra ! activitate bogotă jî co
laţia oricăror vehicule urmă existente în funcţiune. portul dc for|e in sinul coali pentru boleluf „Soldoful
rile de călători cu deslinatiile qaze naturale al Poloniei u r economice, Asllel. vicepremier ţiei rcgăsindu-sc sensibil mo t de plumb" după povesti scriitor, rclalînd intrmplori t
loai ele rute : Dn. I Sebcs-Alba Direcţia qenerată a aviatici mează să se ridice in 1975
Arad. Oradea. Cluj. Baia Mare. Si ministru al finanţelor este dificat după alegeri, reeonsli- rea lui Anderseo. din vioţo păsărilor. t
lu lia -T u rd a ; Dn. II Oraşul civile informează că sini în la 13 miliarde de melri !
Salu M arc au fost îndrumate Gheorqhe Gheorq hi u-Dej-Ba chise aeroporturile Deva şi cubi. P. Hetcmacki. directorul Con •uirea ei înlîm pină serioase di- t t
pe rute ocolitoare prin Braşov. cău ; Dn. 13 Siqhişoara-Tg. Sibiu. federaţiei finlandeze a palro- ficultăli. (
Redac|ta şl administraţia rialului i Deva, str. Di. Petru Grora, nr. 35. Telefoane » 12317 ţi 11275. Tiparul : Intre"---'«vea pofîgroficà Devo 44065