Page 49 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 49
«s v
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V A ! I §
s
>
In pagina a ll-a
a
5
ii întărirea continuă a rin-
durilor partidului - preocu-
!
pare permanentă I
I
In pagina a 181-a I
$
1
! <ni Bacalaureatul, ediţia 1970 ¡
$
ANUL XXII. Nr. 4777 DUMINICA 17 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Fermitatea, energia şi eroismul oamenilor muncii înfrîng stihiile naturii
POIITICA PARTIDUIUI III [XISTĂ OREITÂTI DE NEÍPIIVS!
IN JUDEŢUL HUNFDOARA
Tovarăşul NICOLAE
Apele bat în retragere, creşte
in mijlocul cetăţenilor din zonele
năvalnic frontul muncii de refacere
calamitate de inundaţii Apele bot în retragere ! Iotă Kovacs Lndislau. Tonn Hnţe- mcaz.ă, activitatea va continua
prim a veste pe care ne gră
malele şă crească şi să se dez
valoarea de simbol al unei bă
bim s-o aducem la cunoştinţa gun. T .b criu Ianeu — arc doar cu febrilitate, pentru ca ani
lo cuito rilo r dm judeţul nos tălii în caic v irtu ţile adevă volte în condiţii normale.
Tn localităţile Prica2. T u r-
In cursul 7.îlci de ieri. tova mandă să se ia în continuare nă şi întuneric sule de femei Primul secretar al Comitelu- în afara zonei inundaţiilor In tru in această dim ineaţă. D u ra ţilo r oameni s-au pus sin daş. Spini, grav afectate de
gure şi fără ostentaţie în e-
pă 72 dc ore de veche con
răşul NICOLAE CEAUŞESCU, măsuri energice pentru pune copii şi bărbaţi din zonele lui judeţean de partid Salu oraş s-an amenajat 25 dc punc tinuă, de luptă acerbă cu videnţâ. simbol pentru rapa inundaţie, se întrevăd prim ele
împreuna cu tovarăşii Gheor- rea în funcţiune. într-un ter inundate dc ape. Au fost mo Mare losif tiglar, informează te rie desfacere a produselor forţele oarbe ale naturii, după citatea cu care m uncitori, in semne ale unei munci în creş-
ghe Pană, V irq il Trofln, Iile men cît mai scurt, a maşini mente dramatice. Uchipn.ieLe e- pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu alimentare şi a altor mărfuri, 3 zile şi 3 nopţi în care e fo r gineri. tineri si vîrstnici b ă r icre ca sens şi intensitate.
Verdct, Janos Fazekas şi Iosii lor şi utilajelor, in asa fel In licopte relo r'şi-au continuat Ia de situaţia inundaţiilor şi mă iar mai multe autocamioane- tu rile supraomeneşti, faptele baţi şi femei, rom âni. m a Hârci şi alte tip u ri dc a m b a r
Banc, a continuat călătoria o- cit întreprinderea să-şi reia. ră istov zborurile spre cartie surile întreprinse peniru oju- maqazin se deplasează pe dc eroism, s p iritu l de s a crifi ghiari şi germani, şi-au un it caţiuni s-au apropiat de p r i
peralivă dc lucru în 7.one a- cu înlreaqa ei rapacitate, acti rele si satele inundate. spre tocarea celor lo viţi de calam i străzi. Aproape I 000 de copii ciu şi dc solidaritate umană e fo rtu rile pentru a apăra b u mele 14 locuinţe de la care
ioctate qrav dc inundaţia din vitatea de producţie. cele două trenuri oprite in îm tate şi apărarea bunurilor ob au prim it adăpost si hrană in au devenit trăsături comune nul obslesc Au lucrat aici sa undele apelor s-au depărtat.
Transilvania. Se vizitează un cartier greu prejurim i de năvala apelor, şteşti şi ale cctălenilor. Se a- şcoli şi aho instituţii ale ora zecilor dc mii dc oameni, se la ria ţi din Orăştie, ai fabricii Acenstii a atras la o muncă
Tq. Mureş. Ora 7 30. Sub bi- lo vii de inundaţie. Zidurile u transporlînd hrană medica rală între altele, că in spri şului lerile de ape, inclusiv in întrezăreşte certitudinea în v in chimice, ni în tre p rin d e rii de riîr/.â zeci şî zeci de localnici,
riuîrca unei averse înlrislăloa- nor case au cedai sub lovitura mente. salvînd vieţi. Ceasu jinul a 24 de localităţi rurale sediul Comitetului judeţean de gerii apelor revărsate. industrie locală, de gospodă precurr. şi salariaţi aî Uzinei
partid
complet inundaie. a peste do
re de ploaie, elicopterul se în de berbec a valurilor, iar lo rile trec greu. dar aîndul ră la rie comunală, precum si m ili mecanice de material ru la n t
Fată de ora zero a zilei de
dreaptă pe valea Someşului cuitorii au fost sau sînt în curs conducerea tării se veghează uă treimi din oraş aflate sub A re loc o in tiln ire cu orga ieri. cînd încheiam u ltim u l tari ai forţelor armate, toţi
Se zboară la joasă altitudine. de evacuare. Unităţi militare neîncetat şi se iau măsuri, ră apo. a altor comune şi sate nele de partid şi ale puterii de nostru reportaj, io prînz co în tru n in d acelaşi sp irit de sa din Sîmeria. ai Fabricii ch i
parţial lovite de furia v a lu ri
Deasupra oraşului Uoqhin se dau un sprijin intens cetăţe în curind aici va fi tovarăşul stal locale cu membri ai Co tele scă/userâ cu 41 cen tim etri c rificiu mice din Orăştie. A m ba rca
observă direct proporţiile si c- nilor sinistraţi, muncesc de zile Nirolae Ccauşescu. dă curai lor au venit peste 120 de bărci mandamentului judeţean pen la Alba lulia. 3f> centim etri )a ţiun ile au înd eplinit şi o altă
feríele revărsărilor. De-a lun- şi nopţi fără să cunoască odih si încredere. şi alte ambarcaţiuni, mai muli tru apărarea împotriva in un Gcoagiu 4fi centim etri la U- le ii. înainte de căderea so
ou 1 văii se poale conslala ten na. pentru repararea d ru m u ri Iată momentul sosirii con de 300 autocamioane, peste 100 daţiilor. Tovarăşul Nicolae roî şi 4â centim etri la M in rii. lucrătorii ferm elor din O-
de tractoare si mai multe eli
râstie şi G elm ar încheîaserA
dinţa dc scădere a nivelului a- lor şi podurilor rupte do aDă. ducătorilor de parlid si de stat. coptere Au fost puse în afară Ceauşescu face recomandări tia. Aslâ-noapte. la ora zero. (Conlinuorc In* pag«' a ’ 4-ú)
polor Şicului, a Sărătclului. a Autovehiculele ‘ circulă peste La locul de aterizare a elicop de pericol aproape *1 000 de privind măsurile ce se cer a deci. după 24 de ore. apele d ificila sarcină de aşezare a
Someşului, la fermele de ani un pod nou care cu o seară terului situai în apropierea fam ilii Numai elicopterele au fi luate în continuare şl de ur coborî seră la punctele a m in ti an im a lelor In zilele care u i -
male. în secţiile de mecaniza înainte nu exista. podului de peste Someş De satvat in ultimele 24 de ore gentă pentru ajutorarea sinis te cu 70. 07. 00 si respectiv
re a agriculturii. ochiul dislin- înainte de a părăsi Dejul to străzi. în fata sediului Comite peste 500 de persoane, îndeo traţilor şi reluarea în cel mai 134 centim etri. Fiecare metru
cic o inîensă ac.livüalc. meniiă varăşul Nicolae Ccauşescu şl tului judeţean dc narbd mii sebi copii şi femei scurt timp a activităţii între de pâm înt reapărut de sub Prezenţa Hunedoarei
să înlăture in cel mai scurt ceilalţi conducălori dc partid dc cetăţeni ai oraşului fac o prinderilor şi inşiU uliilor m u apă întăreşte convingerea oa
linip eţeetelc inundaţiilor. şi dc stat se opresc pentru cî- emoţionantă prim ire celor s o In ajutorul Comitetului ju nicipiului Satu Mare — oraşul
deţean de parlid şi al Coman rel ■ mai ^)reu lovit de m e n ilo r că în cîleva zile viaţa
Primul popas arc loc la Doi, t.ova minţite la- combinatul de siţi. vn reveni în întregim e la n o r
damentului pentru apărarea inundaţii. Tovarăşul Nicolae
oras in care apele Someşului celuloză si hirtie care. dato Conducătorii de partid si de împotriva inundaţiilor, din în Ceausescu adresează îndem mal. că vor putea să-şi consa siderurgice
s-au revărsat (u o forţă săl rita c o n d iţiilo r de am plasarea stal vizitează unul din sectoa sărcinarea tovarăşului Nicolae nul de a nu se precupeţi nici cre toate forţele refacerii dis
batică pricinuind mari paqu- fost mai puţin lovit de calami rele oraşului greu lovîlp de Ceauşescu a sosit, incă înain un efort, de a nu fi lăsată de o tru g e rilo r pentru lichidarea
be în numeroase domenii dc tate. astfel îneît munca îşi reia calamitate Se farc un popas te.ca Someşul să-şi fi ieşit din parte nici o posibilitate în mă tu tu ro r u rm ă rilo r nefaste ale Inlotdeouno siderurgicii Hu- a elaborat şorjo în numoi 7
a c tiv iIa tr. punînd în pericol aici cursul normal, la nivelul la unu! din dispensare'e rie matcă, un grup de activişti ai sură să contribuie la amelio calam ităţi lor. nedoorei ou făcut dovodo înal ore şi 35 de minute.
viata oamenilor. şi exigentele plan ulu i de stat urnentă constituite a d lm r în C om itetului Central a! Parti rarea condiţiilor de viată ale Şi într-adevăr. la Aurel telor lor calităţi profesionale, ci « Efortul e unanim. Aqlomeroto-
Secretarul general al pa rti De la Dej. elicopterul u r sediul Trihunalului judeţean. dului Comunist Român şi de populaţiei sinistrate la buna Vlaicu. unde apele cedează vice şi morale. Inlotdeouno ou riştii ou realizai în plus în a
dului ceilalţi conducători dc mează pină la Satu Marc fi Aici se află sub în g rijire me stat ofiţeri superiori, conduşi aprovizionare cu pline con pas eu pas. far loc încercări răspuns cu tootă liinto lor, o- ceastă lună peste 2 000 lone de
partid şi de stat sînt întim pi- rul Someşului, dară se mal pot dicală neste 140 de hălrîni si de tovarăşul Vasilc Palilinet serve şi alte alimente a în tre lor oam enilor de a se apropia tund cînd s-ou simţii chemaţi. aglomerat, furnalişlii de lo sec-
nati aici de tovarăşul Aurel numi astfel masele diforme do copii din oraş si com unr'e membru supleant al Comitetu gii populaţii. Să lacem în aşa pe bărci si plute im provizate In aceste momente dramatice, ţio în ti i au odăuqot în polmo-
Duca, prim-secrelar al Conii- apă caro cotropesc, dincolo de inundate de ape. Tovarăşul lui Executiv secretar al C.C. fel sublinia sccreiarul gene de locuinţele pe care le pără cînd stihiile nolurii s-ou abă resul muncii un plus de 940 to
Iclului judeţean Cluj al P C.R., albîa normală a n iilu i. întinderi Nicolae Ceausescu se inler e- al PC.R. ral al partidului, ca oamenii siseră eu trei zile în urmă. Pe tut vijelioose asupra unor locali, ne fonta, oţeloriî 500 tone metal,
şi Vasîlc î ădaru, prim-sccrctar imense. înainlind vijelios spre sează de măsurile luale pentru Pentru ajutorarea sinistraţi să treacă cît niai uşor acest locurile de unde apele s-nu toţi, ei ou înţeles mai mult ca lominoţoriştîi 450 tone laminate
al Comitetului municipal de vest. năclăind în noroi arături, îngrijirea bolnavilor, se între- lor au fosl luale măsuri de a impas, ca în viaţa şi în sufle retras, Ig îndem nul organiza oricind o t de necesară le este finite.
parlid De|. In lr-o scurlă con dărimînd sate rupînd ca ne line cu sinislralii. Este de-a provizionare cu alimente, apă tele lor această gravă calami ţiilo r dc partid, al con siliilo r prezenţa, cît de important le e Dintre constructori - oameni
sfătuire de lucru. tovarăşul nişte jucării de copil căi fera dreptul emoţionant schimbul potabilă. Din judeţele Bihor, tate să nu lase urme. populare, a început munca aportul pe platformele oţelărli- de nădejde ai Hunedoarei —
V iro lne Ceouşescu este infor- te şosele, poduri de beton si de cuvinte avut cu mame care Sălaj şi Maramureş s-au p ri In centrul oraşului, tovară pentru refacerea gospodăriilor Ior, furnalelor sou lominoarelor. peste 200 ou fost olături de ma
nial cu amănunţime despre pro ron stru clii metalice durate să şi-au văz’»1 salvaţi ca nrin m i mit importante cantităţi de a- şul Nicolae Ceauşescu şi cei Tn fiecare curte, la fiecare - Oţeloriî depun eforturi pu rele detaşament de luptă împo
porţiile si consecinţele in u n reziste o veşnicie. N’u <-a mai nune ro o iii n i n ra v k lr ePro limcute şi apă minerală pen lalţi conducători de partid si gard sau grajd se lucra. Oa ţin obişnuite - ne mărturiseşte triva furiei apelor. Lipso lor n-o
daţiilor. După calculele esti văzut aşa reva ne aceste me au fost. srn,vo din calea a p ^o r tru a fi distribuite populaţiei. de stat sînt .întîmpinati cu m ul menii alungau din urm ă duş Victor Petroescu, secretorul co fost sîmţită insă N-o fost Den-
mative făcute nînă în prezent, leaguri. niri un document scris în ultima clină, cu bătrîni «or- O contribuţie însemnată la a- tă căldură de mii şi îmi de ce manul. care i-n ţinu t două zile mitetului de partid de lo O.S M. tru că cei rămaşi lo locurile de
paqubelc pricinuite în judelui nu consemnează o asemenea provizinnarea sinistraţilor cu tăţeni. In aplauzele mulţimii, într-o încordare extrem ă II. Ies dm schimb, se oloturâ muncă î-au înlocuit cu matură
Clui do calamitate se cifrea înspăîmîntăioarr calamilafe. iar titi pieirii ineviiabi'e dară în Cînd a devenit evidentă şi fără şovăire celor core salvea răspundere. Fierarii-betonişli din
ză la aproape 300 milioane tei. memoria oamenilor nu a re ţi ajulor nu le veneau echipele alimente o aduc cooperativele ia cuvînlul secretarul general certă relragercn puhoaielor, ză vie(I omeneşti, bunuri mate brigodo condusă de Simion Nă-
Se vizitează fabrica de pro nut niri ea reva aseniănălor de salvare. de producţie din judeţ aliate al partidului. lu crătorii ferm elor T.A.S. din riale. apoi se reîntorc şî după pău. de Io şoniierul IV, I au o.
duse refractare, unde cu loa- petrecut în îndepărtate v re G e lm a rş i Orăştie şi-nu reînnoit numai 2-3 ore de odihnă sini sigurot pe şeful for - incodrat
te eforturile depuse, apa a a- muri. e fo rtu rile peniru readucerea iarăşi prezenţi cu întreoqa lor în gărzile patriotice - că lipso
inns la cuptoare. prorocind Anunţarea sosirii în Salu întregului efectiv de porci In fiinţa Io locurile de muncă. lui de pe şantier nu vo fi sim
întrrrunerea pentru un linip Mare a tovarăşului Nicolao Cuvîntarea tovarăşului locurile din care fuseseră Inginerul Mihoi Călinoiu e pre ţită $i aşa o fost Tot aşa au
mni îndelungat a producţiei. Se Ceauşescu şi a celorlalţi con scoşi cu 4fi de ore în urmă. zent în fota cuptoarelor. S-a re procedot şi parclietariî din echî-
face un «nirt. popas în fala li ducători de partid şi dc slab pentru a fi fe riţi de pericol. întors noaptea Io ora 2 cu e- po Iui Troian Milrău
nei unilăti a în tre p rin d e rii de făcută vineri noaolea din stra Oam enii care în tot acest in chipo de macaragii pe care o
industrie locală ..nobîlna“ n o dă în stradă, din casă in iasă. terval nu dormiserâ nici o oră condus-o după ce au dat un - Cei core ou rămos pe şan
rte so evidenţiază munca depu din om în om. cu ajutorul co Nicolae Ceauşescu pentru a asigura. în condiţii sprijin substanţial sinistraţilor. tiere - ne-a spus tovarăşul Cor
să nentru salvarea unor pro m un iştilo r, utcciştilor, al alto r vitrege. în g rijire a anim alelor, Lo oro 7 toţi ou fost aici. Oa nel Covoliov. secretarul comite
duse depozitate intr-o maqa- cetăţeni, la o oră cînd întrea s-nu angajat încă de vineri menii din schimburile A şi C tului de partid de la I C.S H. -
zie inundóla pină lo plafon. ga activitate a oraşului, inclu seara într-o nouă etapă a bă n-ou moi ţinut seama de codro- şi-ou înzecit eforturile, l om vă
Pu sirăzi’ e parcurse, sule de siv re|caua telefonică şi elec Draqi tovarăşi, qubcle provocate de aceste rose multă sănătate şi succes, tăliei. Orc în şir mult după nele ceasurilor. Primul schimb zut pe şantiere în iureşul muncii.
elevi oi şrolilor din ora* lu trică. era complet paralizată a inundaţii catastrofale. tovarăşi. (Aplauze puternice, miezul nopţii, au trecut la re şi-o prelungit orele de muncă Urmărindu i, mi-om adus aminte
t reoză la strînnerea şi încărca constituit o puternică îm băr Cetăţeni ai municipiului Salu De pe acum tovarăşi tre uralc, se scandează „Ceauşescu facerea si curăţarea adăpostu Io 12, ior ol doilea l-o anticipat de amî de început oi Hunedoa
rea în bas/ iiIanir> a mîlului de bătare, o veste dătătoare de M aic sl ai judeţului, buie să ne gînriim la măsurile — Ccauşescu“ ). rilo r la aducerea grăsunilor. cu patru ore pentru co oţelăria rei. Tot aşa ou muncit şi atunci.
pus rl* ape. siguranţă Şi încredere pentru Doresc în primul rind să e x pentru refacerea locuinţelor si *rro iite lo r şi purecilor, la lo ti să nu simtă lipso celor din Unii erou. desigur, atunci moi
pe
însă
tineri Anii petrecuţi
Conducălorii de parlid si de i.oţj locuitorii acestui oraş atit prim. în ‘ numele ' Comitetului a întreprinderilor. Comitetul Spre Oradea De la înă lţi zarea lor pe categorii şi gru schimbul B. plecaţi să dea un
de qrcu încercat. Zecile de pe L u cră rile căpătaseră o sprijin de nădejde celor core-i schele nu i-ou îmbolrînit, l-ou
stal pătrund în incinta încă Central al Consiliului de Slab Central si guvernul au luat mea elicopterului p riv irile cu călit In ziua de apogeu o cala
plină de noroaie a fabricii de mii de celătcni ai municipiului al guvernului şi al meu perso măsuri şi vor acorda lot a ju prind regiuni din ce în ce mai tu rn u ră mai complicată p rin aşteptau cu înfrigurare, încon mităţii naturale, şantierul con
conserve - I I Iu n ie “ — în tre — mulţi dintre ei adine loviţi nal compasiunea si sentimen torul necesar peniru ca intr-un puţin inundaie. Peisajul dezo faptul că în cele 48 de ore de juraţi de ope
prindere jirav lovită de en iam i- de vitregia naturii, simţeau in tele dc solidaritate cu toii cei timp scurt, viata să reintre în lant al întinselor ape revărsa- strămutare, se născuseră peste Despre modul in core a oc- strucţii I si-a depăşit pionul va
loric cu 10 014 lei. Cu cifre dem
lale _ situată chiar dc ma cuvintele „vine tovarăşul care au avui de suferii în urma normal. Desigur, acest ajutor 400 de purcei. ţionot schimbul B. revenit pe
lul Someşului. Aici. revărsa •Ccauşescu" un puls nou dc acestei catastrofe naturale trebuie folosit cît mai bine si Faptul că am reţin ut cîtevn platformă, se pot do nenumă ne de laudă ou încheiot ziua
c u r ii Şi încredere, văzînd în nume de oameni — loan Ţâra- rate exemple. Iotă unul : echipa de lucru şi muncitorii de Io son-
rea a avui un debit imens, dez Totodată doresc să vă adre aceasta se poale face numai cu
acest eveniment o dovadă a (Continuare in pag.; a 2 *a l nu. 'Rorbely A ndrei. loan şî condusă de topitorul şef Avram tierele construcţii-montoi I si II.
lănţuit într-nn tinm loarle sez. un salut călduros dumnea participarea activă a tuturor
cqriiii. a atenţiei deosebite pc Ileana Mocanu. Layos Ştefan, Opriş şi maistrul îoon Drâqhin şontierele construcţii 1 ş! IV.
scurt. Deşi a fosl luat ni io voastră, tuturor relătenilor din cetăţenilor. Eu sînt convins că
care partidul şi guvernul, şeful
surprindere la orele dintre Satu Mare. (Aplauze). nu va exista cetăţean care să
noapte si zi. colectivul fabri stafulu i o manifestă în aceste Ani văz.ul proporţiile acestei nu participe din toate puterile
ci i a reuşit orint.r-nn efort im grele momente nentru soarta catastrofe care a distrus un la normalizarea situaţiei la
presionant prin abnegaţie şi oamenilor a tuturor cetăţeni număr mare dc locuinţe, a pus crearea conditiunilor ca viata Amplasată pe molul Mure
înalt spirit de răspundere să lor patriei. Cu si mai multă in situaţia de a-şi părăsi că să intre în scurt timp in nor şului. Termocentrola de la Min La Termocentrala Mintia
forţă în cursul nopţii, in plină
salveze 90 la sută din protlu- minele zeci de mii de oameni, mal. lAplauze prelungite).
furtună şi la lumina amenin tia, ca şi lucrările din albia
se'e finite si materia primă. a afectat întreprinderile din Desiqur. pagubele sînt deo
ţătoare a fulgerelor au conti oraşul dumneavoastră. Am v i rîului erou ameninţate de fu
Ieri ¿m trecut cu barca prin nuat lupio pentru a salva tot sebit dc mari. încă nu am reu ria apelor core în amonte au Tot ce omeneşte este posibil
curtea întreprinderii — amin zitat ieri şi astăzi si alic ju nit să le evaluăm. Dar din inundai tot ce au întilnit in
teşte directorul fabricii, Horia ce se putea salva în cartierele deţe earc. dc asemenea au a ceea ce am discutat în jude cale. Dor aici, furia lor trebuia
D aniiă. Şi iată că acum. după inundate ale oraşului si în sa vut de suferit în aceste z.ilc. ţele pe unde am fosl. din ceea stăvilită pentru co, în aceste
tele judeţului. Elicoptere am
numai 24 de ore. pe locurile barcaţiuni autoamfibii. camioa Desigur, tovarăşi, nu este locul ce am văzut. îmi dau scama că momente grele, furnizarea de treprinderii, de la explootore, lui era numoi montorul Petru fâşurol normol. Secretorul or
bintuite de apă. zeci şî sute ne gnejeşinlte mijloace tehnice acuma să începem să nc olîn- ele se vor ridica la miliarde energie electrică să nu se în constructorii şi montorii nu lacob, core nu părăsise de cî- ganizaţiei noastre de portid,
de muncitori ai fabricii a ju qcm. Trebuie să remarc că to ti de lei. Fără îndoială tovarăşi, trerupă nici o clipă. Energe- şi-au părăsii posturile. Totul levo zile centrolo telefonică. Dorel Moleo, s-o dus pe jos
moderne- au'.Kicrat fără istov locuitorii, organizaţiile de par
taţi de echipe de intervenţie aceasta ne va crea unele qreu- ticieni, constructori. montori, pentru co termocentrale să Tovarăşul Lazăr Dovid, secre Io Deva, ocolind prin cetote
ceasuri in şir. echipajele lor. tid. comuniştii au acţionat cu
de la a l t e întreprinderi din lă|i, dar sînlem hotărîti să fa toţi cei care înaltă şi stăpî- funcţioneze normol, să injec tar ol Comitetului judeţean de zona inundată şî a organizat
m ilitari si civili, dînd dovadă
oraş. curăţă halele de fabrica dc un înalt sp irit de abnegaţie, hotărîre pentru a face iată pu cem totul ca în cel mai scurt nesc „Steaua de pe Mureş" au teze în sistemul energetic na portid. venit lo faţa locului, acolo schimburile de munci
ţie de tonele de mîl lăsat do rlc un adevărat sentiment de hoiului de apă. pentru a lim i linip. în toate aceste iudele, in răspuns ca unul ' singur che ţional energia otît de necesa poortă o scurlă convorbire te tori, ¡-o condus spre centrală.
viitură, spală maşinile, veri li ta în măsură cît mai mare po clusiv în judeţul dumneavoas mării organizaţiilor de porţid ră în aceste zile de grea în lefonică cu inginerul Floreo De lo ¡2vorul Decebol om
dăruire. sibilă efectele acestei calastm-
ră starea motoarelor si a insta tră. viata să intre în normat, pentru o creo o stovilă de pro cercare. In seora zilei de 15 Bereş, director tehnic ol în transportat J oamenii cu maşi
La sediul Comitetului jude ie. Doresc să adresez m ulţum iri
la ţiilo r în vederea repunerii să se reia producţia. Vom a- tecţie în coleo apelor învolbu mai, c’md apele au inundat treprinderii electrocentrole De- nile...
lor In funcţiune. ţean de partid si al Comanda tuturor celor care la chemarea jula cetăţenii care au avut de rate. Din prima zi, cînd Mu cartierele de jos ole Devei, şo vo. a fia t pe barajul ridicat in — Cum staţi cu alimentele ?
Este mişcătoare, plină de mentului pentru apărarea îm partidului, au acţionai astfel. suferit si alo căror locuinţe au reşul curgea încă leneş prin seaua şi colea ferotă, Mintia albia Mureşului, interesîndu-se
bărbăţie imaginea areslor oa potriva inondatii lor a fost o In aceste momente qrele. un fost distruse să-si refacă lo cîtnpie. oomenii ou început o a rămos legată de tofo prin despre situaţia creată. - s-o interesat secretorul Co
noapte albă, o noapte de acti ajutor preţios au acordat u n i cuinţele. In slrînsă unitate, mitetului ¡udeţsan de portid.
meni care n-au dat nici un pas adevărată bătălie cu timpul lirele de înaltă tensiune - — Lo noi totul este în bună
înapoi în fata stihiilor dezlăn vitate febrilă in care nu s-au tăţile militare, ostaşii si ofiţerii muncind cu clan vom înfringe pentru ridicarea unui dig de semn co oic! un colectiv unit. stare - se răspunde de Io ce- - Cantino funcţionează too
închis ochii o clipă măcar. In forţelor noastre armale. Cred ’.oale greutăţile. Sintcni con tă ziua. Avem alimente. Am
ţuite Şi. prin ordine si disci protecţie. Buldozere, comioonc. condus de comunişti, se afla lălolt copăt ol firului, de pe
condiţii extrem de erele, eu că se cuvine să Ic adresăm introdus însă restricţii asupra
plină muncitorească, prin p r i vinşi că vom reuşi tovarăşi. excovaţoare. conduse de oa la post. ordonat, bine orqogi- boraj Nivelul opei este de 9
cepere Si spirit de oraanizare apă potabilă adusă de la Co mulţumiri, în calitatea mea Dispunem de forţele necesare meni core s au întrecut pe ei zot. că pregătirile făcute am metri, cu 5 metri moi mult fotă consumului de opă potabilă.
au răspuns forţelor devasta rei şi din alte localităţi cu sa de comandant suprem, să-i fe peniru a trece acest moment înşişi, ou ridicat un adevărat rimp ou învins opele dezlăn de cola normolă. Dar slăvi- Au fosl inundate sursele. Dar
toare cu muncă Si muncă cu crificii mari. muncitorii fabri licit pentru felul în care au greu. (Aplauz.e vii, se scan piept de pămîni care să în ţuite lorele ou fost deschise. ne descurcăm...
tenacitate Si perseverentă. Este cii de DÎine au lucrat toată răspuns la chemarea pa rtidu dează PC.R.). frunte, la nevoie, opele A fost O dată cu zorile, o ombor- — In ce store se află termo Energeticienii şi constructorii
noaptea trim itînd ineă înainte lui. (Aplauze puternice, se Nu- doresc acum să vorbesc
o realitate mişcătoare re nune demontat un număr foarte ma coţiune omfibie, condusă cu a- centrala ? au trecut de multe ori peste
în lum ină înaltele trăsături de dc crăpatul zorilor piinc raldă scandează F C.R.|. mai mult peniru că nu o*te re de motoare electrice şi in- — Termocentrala n-o stot o
populaţiei. In fruntpa luturor încă mai sînt cariierc sub devorolă măiestrie de pluto greutăţi. Acum însă. în oceste
caracter, educate de societatea Iimpui de vorbă. Ceea ce do-, stoloţii. s-au efectuat lucrări nierul Oclavian Picu, a stră clipă şi funcţionează lo ace-
noastră socialistă. Este de fapt acestor actiu/ii au fost comu apă. Se desfăşoară lucrările resc este să vă spun să aveţi speciole pentru protecţia mi- puns apele. îndreptîndu-se eoşi copacitote co si înainte momente de greo încercore. ei
o îmaqîne care se amplifică si niştii. Echipele de ostaşi, m i pentru a salva lot ce se noale deplină încredere că oartidul, crocentrolei odaie în construc spre oamenii despre core se de inundaţie legătura cu au făcut tot ce omenesc este
se multiplică cu fiece nou po litari din formaţiunile M.A.I. din avutul oamenilor muncii. Comiietul nostru Central, mi- ţie. Moi mult de 48 de ore, ştio doar că furnizează ţării sistemul energetic noţionol n-o posibil pentru menţinerea ter
pas, cu fiece nou exemplu de şi securităţii, gărzile p a trio ti Trebuie orăbite aceste lucrări, vem ul vă vor acorda tot a ju specialiştii din conducerea în- energie. Lo sediul beneficioru- pierdem. Schimburile s-ou des- mocentralei în funcţiune.
cutezanţă şi eroism. Tovară ce, U.T.C.-iştii, cetăţenii au făcute eforturi şi mai mari nen torai. altfel ca viata să între
şul Nicolae Ceauşescu reco salvat in aceste ore dc fu rtu tru a reduce cit mai mult pa- cit niaî'iule in normal. Vă do-