Page 5 - Drumul_socialismului_1970_05

PROLETARI DIN TOATE TARILE. U N IŢI-VA !

\

P A G IN A A IV -A
m P opoarele lu m ii condam ­

nă in va zia m ilita ră a m e ri-
I cano-saigoiteză în Cam bodgia

b Vizita tovarăşului Corneliu
1 Mănescu în Republica Populară

! Congo

COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI 9 Manifestările comemo­ t

rative de la Mauthausen i
!
ANUL XXII. Nr. 4766 MARŢI 5 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI
■ yysttm ttu iS iu n tu tttn n tu ttM tfititu ttitttifitttsim itM tssitêH u n »^

0 însemnată rezervă de
Reducerea Un miliard

sporire a productivităţii consumu­ kWh d! TELEX

muncii miniere rilor energie E X P O Z IŢ II DE FO TO G R AFII (
specifice electrică R E A LIZA TE DE ELE VI
CREŞTEREA In Com binatul siderur­ i ' toate reşedinţele dc judeţ i
In cursul acestei luni, în ^
gic Hunedoara se acţio­ Întreprinderea electro- ţ vor fi organizate expoziţii dc '
nează pe m ultiple căi in centrale Deva se afirm ă 1 fotografii realizate dc elevi, \
' cele mai bune exponate ur- l
vederea reducerii con­
INDICILOR DE sum ului de m aterii p ri­ dul m arilor producători ) m înd a fi selectate pentru ;
lo l mat puternic în rin ­
i prim a expoziţie naţională ca- \
me şi m ateriale. Roadele
ai
de energie electrică
re se va deschide în iunie, l
.
acestor strădanii se con­
cretizează în reducerea ţă rii. Această apreciere ’ lu Bucureşti. ,
este confirm ată de o b ţi­
\
Această adevărată compe- )
MECANIZARE în tu rn ă to rii cu 1 kg, iar unul succes deosebii. ( \ ncrctului Comunist, M inîste- î
consum ului de cocs
pe
nerea fn aceste zile
a
ti ţie a fost in iţiata dc Corni- i
tona de fontă, cu 2 kq,
i tctul Central al U niunii T i- i
Este vorba de produce­
consumul de lontă veche
rea prim ului m iliard de
ru l învăţăm ântului,
a scăzut şl el cu 1 kq k ilo w a ţi-o ră dc encrqic < \ rale a Sindicatelor Consi- \
liu l Central al U niunii Gene. l
laţă de sarcinile p la n ifi­
din »
electrică din acest an.
IN SUBTERAN cate. că a evenim entului con­ t România şi Asociaţia a rtiş ti- \
Sem nificaţia
econom i­
: lo r fotografi, în vederea s ti- I
De remarcat că aceste
succese au fost o b ţinu­
elevilor )
^ togrnficc în rin d u l
te in co n d iţiile m icşoră­ stă fn faptul că această ) m utării şi c u ltiv ă rii artei fo- *
cantitate de energie se
rii consum ului specific realizează în tr-o perioa­ din şcoli generale, Jicee, (
ie cocs cu 40 de kq fa­ dă de tim p mal scurtă ’ şcoli profesionale şi dc spe- 1
Pentru colectivele din minerit, in ocest on sînt stobilite sor- \ cialitate, posthccale. )
ţă de anul 1969 Preocu­ cu peste trei luni fată
cini mobilizatoare, core reclamă întreprinderea unor acţiuni i Cele mai bune lu crări pre- i
pările în direcţia adop­ de anul trecut. Aceasta
menite sa pună in valoare toote rezervele privind creşterea pro­ tă rii de noi soluţii, va-> 1 zentatc în cadrul etapei ju - i
ductivităţii muncii. îndeosebi, s*o impus necesitatea ca in fiecare se datoreste punerii tn \ deţene vor fi distinse cu d i- /
lo rific ă riî mai judicioase funcţiune a prim ulu i
unitate miniera sa se acţioneze moi convingător pe linia creş­ a m ateriilo r vor fi con­ crup enernettc dp la t plome. In faza finală, ju riu l i
terii indicilor de mecamzore în subteran. tinuate şi in v iito r. Con­ M in tia şl m ăsurilor luate ’ va oferi c iş tig ito rilo r prem ii (k
Datorita activităţii desfăşurate, în aceasta direcţie. în primul struirea de noi caupere. IMPERATIVUL ZILEI IN AGRICULTURA : ) speciale din partea C.C. al i'
trimestru ol acestui on toate unităţile miniere din judeţ şi-au reparaţia fu rn a lu lu i nr. de conducerea I.E. Deva » U.T.C. şi C. C. al U.G.S.R., J
depăşit sarcina de creştere o productivităţii. Cele mai bune re­ 1 vor facilita reducerea pentru atingerea oara- . precum şi Cupa a rtiştilo r fo- \
zultate au fost obţinute de unităţile Centralei cărbunelui Petro­ consum ului de cocs cu m etrifor proiectat! la i tografi. .
numai două Tuni de la
şani. I. M. Hunedoara şi Centralei minereurilor neferoase Deva. 50 kq pe fiecare tonă debutul industrial.
Preocupate de extindereo mecanizării, comitetele de direc­ de metal elaborat. « P R EM IILE
ţie ale exploatărilor ou acordat o mai mare atenţie creşterii TERMINARÍA IN S  M iN f R II ' E X P O Z IŢ IE I B ILA T E R A LE
volumului lucrărilor de încorcore mecanică în abataje şi ga ­ ^ DE M A X IM A F IL IE
^ R O M A N IA — FRANŢA
lerii. La mina Lupeni încărcarea cărbunelui şi sterilului la lucră­
rile miniere cu maşini de încărcat s-a realizot în proporţie de t
J u riu l Expoziţiei bilaterale <
101 la sută. Depăşiri există şi Io I M. Hunedoara, C.M.N. Deva In pagina a ll-a 1 1 de m axim afilic România — i
şi altele. P O R U M B U L U I ! > Franţa, alcătuit din repre- \
In raport cu realizările trimestrului IV ol anului trecut, în
primul trimestru din ocest on. Io unităţile miniere din codrul 1 zentanţii asociaţiilor fila te - i
ţ lice din cele dom ţari, ana- >
Centre*H-i cărbunelui Petroşani, s-a încărcat mecanic un volum JUB ILEU L ZILEI VICTORIEI i lizînd colecţiile prezentate, a \
cu cco 10 000 mc moi nare. gradul de mecanizore ridicîndu-»e Se ştie îndeobşte că semă­ influenţează negativ şi produc­ care dispun în tre p rin d e rile a- 1 acordat şapte m edalii de ver- t
Io 32,4 Io suta fata de 30,3 Io suta. Menţionăm ca pozitiv fa p ­ natul porum bului este una din ţia la c u ltu rile păioase care oricnle de siai — 149 tractoa­ ţ m eii, zece dc argint şi două- :
tul ca indicii de utilizare o maşinilor de încărcat la minele din lu cră rile holărilo.are pentru urmează după porumb, prelun­ re şi 19 maşini de semănat — spre zece de bronz. P rin tre ţ
.Valea Jiului au. crescut. în aceeaşi perioadă, de Io 18,2 la 19.2 In pagina a lil-a obţinerea de recolte sporite la girea' perioadei de vegetaţie este posibil ca zilnic să se in - ! cele mai rem arcabile expo- (
mc pe maşină şi zi. Rezultate promiţătoare s-ou obţinut şi Io hectar- Din practică s-a con­ detcrnv'nînd o pregătire neco­ săniîntcze ccl puţin 300 de hec­ \ note premiate sînt cele apar- /
celelalte unităţi miniere din codrul judeţului. statat că. prin executarea la respunzătoare a patului germ i­ tare, reprezentând 10 procente t ţinînd lu i Ioan A rg h ir (Romă- ţ
Este meritoriu faptul că tăierea şi încărcarea cărbunelui în tim p a acestei lucrări, se rea­ nativ. care. in final, se soldea­ din suprafaţa lo ială planificată. ii in) — „P ictura m odernă", 1
obotaje cu front lunq o înregistrat proqrese însemnate. Lo E M. Fotbal - divizia C, campio­ lizează producţii mai mari cu ză si cu o pierdere de 10-25 Un exemplu demn de urm at ţ şi Raymond A brioux (Fran- i
Lupeni, fata de 51000 tone planificate, s-ou reolizat 122 000 500-1 000 kg la hectar fată de Drocenlfi din recolta cereale­ tn ceea ee priveşte buna o r­ [ (a) — „B on jo ur Paris". *
tone - respectiv 240 la sută. La E.M. Poroşeni. fată de 15 000 cazul cînd se întîrzie însăm în- lo r de toamnă. Deci. în medic ganizare a m uncii si folosirea
tone. s-ou realizat circa 45 000 tone - respectiv 300 lo sută. natul judeţean talu l c u ltu rii pesle lim itele e­ la fiecare hectar neînsam inţat cu randament sporit a u tila ­ \ NOU T IP DE !
De asemeneo la susţinerea metalică o obatajelor, Io unităţile pocii optim e recomandate. In la tim p cu porumb se înregis­ je lo r ne este o fe rit de coope­ \ M A Ş IN A U N IV E R S A LA \
din Valea Jiului s-ou înregistrat depăşiri faţa de cifrele planifi- plus, îniîrzierea sem ănatului trează pierderi ce echivalează ra to rii din Băieşti — prim a u­
cote. ceea ce este un lucru bun. cu peste 1 200 kq cereale la nitate din judeţ care a term i­ | Specialiştii dc la In tre p rin - \
Pe linia introducerii unor metode de explootore cu pro­ hectar. nat semănatul porum bului pe \ derea mecanică din Roman ţ
i au realizat, după proiecte ţ
ductivităţi sporite, rezultate pozitive au fost obţinute şi la minele A vin d în vedere datele res­ întreaga suprafaţă prevăzută,
Muncel, Borza şi Zloşti, unde productivităţile reolizote depăşesc pective, apare firesc si nece­ încadrarea acţiu nii am intite în ? pro prii, un nou tip dc ma- '
substonţiol medio reolizănlor lo abatajele „clasice". sar ca toate e fo rtu rile lu cră­ perioada optim ă se datoreste ,* şină universală pentru pre- ţ
Cu toate realizările şi eforturile depuse, trebuie sa arătam to rilo r ogoarelor — coopera­ con ştiin ciozită ţii şi interesului ) lucrarea lem nului, a cărei 1
că moi exista multe rezerve interne slab valorificote. La unită­ tori. m ecanizatori şi cadre teh­ manifestai, de m ecanizatorii \ tehnicitate îi perm ite să e- }
ţile din Valea Jiului, încărcarea cărbunelui şi sterilului cu maşini nice — să fie concentrate si perm anentizaţi în cadrul co­ [ fcctuezc sim ultan tre i opera- 1
ţiu n i suplim entare, pe lingă i
de încărcat la înaintarea în galerii se prezintă nesotisfocătoore. folosite cu randam ent maxim operativei pentru a nu pierde \ cele patru dc bază. Maşina <
Nu se poate admite faptul ca la Dîlja procentul de realizare Ja term inarea grabnică a se­ nici o zi favorabila executării l dispune de cinci posturi dc ?
a ocestui indicator să fie numai 37,5 lo sută. De altfel, trebuie m ănatului porum bului. De a lt­ lu c ră rilo r agricole în cîmp. Se I frczarc, găuriro, rindeluire. \
să precizam ca. în ofară de E. M. Lupeni, nici una din unităţile fel, este lesne de înţeles că a- detaşează, de asemenea, re a li­ / îndreptare, ascuţire, şlefuire i
Centralei cărbunelui Petroşani nu o realizat pe periooda a n a li­ ceaslă acţiune care poate asi­ zările cooperativei agricole din \ şi tăie ri in circular. înaltele |
zata acest îndicotor. Conducerile exploatărilor şi unii factori de gura sporuri substanţiale de T ole şti unde. pînă ie ri, s-a tn- L calităţi tehnice ale noului \
răspundere din centrală justifică aceste nerealizări De seama producţie şi ve n itu ri pentru sămînţat porum bul pe 120 de • produs dau posibilitate în tre- L
„nelivrorii celor 26 maşini de încărcat solicitate în trimestrul I" fiecare unitate, fără che ltuieli hectare din cele 190 repartiza­ I p rin d e rilo r dc industrializare
(oină la jumătatea lunii aprilie intraseră door 7). Ciudată o p ti­ suplim entare, este o măsură te c u ltu rii respective. M al ţ a lem nului să utilizeze m ult \
că I După ce nu se folosesc în mod raţional maşinile aflate în d o ­ agrotehnică al cărei succes de­ m ult de jum ătate din supra­ i mai raţional spaţiile dc pro- 1
feţele stabilite au semănat si
tare, se cer şi iar se cer noi dotări. Trebuie sa fie clar pentru pinde n e m ijlo cit de m odul de » ducţie, în tru c it acesta in lo - J
organizare a m uncii. coo peratorii din SîntSm ăria-
loţi ca nu putem să cerem noi maşini decit atunci cînd ceea O rlea. Vetel, Turdas, Pricaz j cuicşle cu succes 7 tip u ri dc \
ce avem este folosit cum trebuie, In loc să aducă asemenea Analiza stadiului însăm înţă- etc. U n ită ţile am intite nu au ţ maşini simple. ^
„arqum ente", comitetele de direcţie moi bine s-ar gindi ce mă­ rîi porum bului evidenţiază în ­
să faptul că s-au creat mari beneficiat de co n d iţii clim a ti­
suri concrete să întreprindă imediat pentru a do de lucru ma­ ce mai favorabile decît cele­ \ R IG LA DE CALCUL, \
şinilor din dotare. Numai un asemenea mod de o gîndi si acţiona decalaje in tre rea liză rile u n i­ lalte cooperative agricole din \ IN V E N ŢIE RO M ANEASCA ţ
va conduce în final lo obţinerea unor rezultate pe măsura po­ tă ţilo r, diferenţele datorindu-se ju de ţ. însă organizarea tem ei­
sibilităţilor. De oltfel, această situaţie este perfect valabilă pen­ nu a tît c o n d iţiilo r clim atice, nică a m uncii, aportul deose­ \ Inginerul Ion Tănăsescu, \
c it mai ales de ficie ntelo r de
tru toate unităţile miniere care au în dotare asemenea utilaje. ordin organizatoric, fată de ce b it al m ecanizatorilor si ca­ ( dc la In s titu tu l dc cercetări ^
In scopul creşterii gradului de mecanizore şi folosire mai se im pune ca, in cursul acestei drelor tehnice la lucrările a­ i şi proiectări instalaţii pentru i
buna a utilajelor din dotare, a organizării superioare o pro­ săptăm ini. să se intensifice r it ­ gricole de sezon au lăsat am­ î extracţia ţiţe iu lu i şi a gaze- *
ducţiei lo locurile de muncă trebuie încă depuse eforturi susţinute. mul de lucru în toate coope­ prente vizib ile asupra rezulta­ ^ lor din Cimpina, este auto- \
Avem forţe necesore pentru acest lucru, neajunsurile se cu­ ra tive le agricole si fermele de telor in muncă. ţ ru l unei rigle dc calcul — I
nosc. Trebuie întreprinse măsuri concrete pentru co minerii stat, realîzind zilnic vitezele Contrastează puternic cu as­ ' brevetată ca invenţie ro m i-
sâ se prezinte cu un bilanţ bogat de realizări şi in domeniul plan ificate pe fiecare tractor pectele pozitive evidenţiate \ ncască. Folosită în cadrul \
creşterii productivităţii muncii, pe seomo extinderii mecanizării Si maşină, în vederea term ină­ re a liză rile m inim e, sub lim ita { în tre p rin d e rilo r dc fo ra j din (
în subteran. rii grabnice a sem ănatului. o ricăror p o sib ilită ţi, în re g istra ­ .' Ploieşti şi Bucureşti, noua }
fng. NICOLAE ZAVOIANU R eferitor Ia modul de desfă­ te Ia C.A.P. Roscanî, Răduleştl. ) riglă a dat rezultate din cele i
activist al Comitetului judeţean de partid şurare a însăm înţârii porum ­ Bretea S treiu lu i. V îlcele, V a i- t mai bune p rivind precizia şi ţ
viteza în calcul,
reducerea ;
bului în în tre p rin d e rile ag ri­ dei, A ure l V laicu, Birsău şi al­ i tim pului in alcătuirea pro- \
cole de stat din ju de ţ, tova ră­ tele, unde însăm înţatul porum ­
^ gram elor fo ra ju lu i cu jet, ţ
şul îng. M arin Constantinescu. b u lu i ridică serioase semne de i procedeu modern dc săpare t
de la Inspectoratul judeţean al întrebare, lucrarea fiind abia
I.A.S., ne-a relatat că „există în faza de pregătire (?). In ­ a sondelor adinei.
p o sib ilită ţi ca în m axim um 5 tr-o asemenea situaţie desigur I ţ i
^ „CURSA M U N ŢILO R "
La început de sezon prin cabane şi hanuri turistice zile bune de lu cru toate u n ită ­ că nu se poate aştepta ca re­
colta să fie cît de cît m ulţu­
ţile să încheie acţiunea res­
p e ctivă ". A firm a ţia are deplin m itoare, ieşirea din impas ne- \ Astăzi, la Sinaia, se va da \
l startul in cca dc-a ll- a edi- t
tem ei dacă avem în vedere că cesîtind o concentrare masivă / ţie a tradiţionalei compctî- ^
încă 30-40 de mişcări de ro­ jum ătate. Şanţul pentru con­ — li voi trage la răspunde­ măsuţe sub um brele parasol. culinare. De-ar deveni re a li­ şi în prim ele trei zile ale lu ­ de forţe şl m ijloace din par­ ' ţii cicliste „Cursa m u n ţilo r", 1
taţie si ne vom rostogoli mai ducta care va lega cabana de re — ne spunea prim arul — Spaţiul dc deservire şî de ca­ tate în acest sezon căci ce n ii mai, la I.A.S. Bircea s-a tea tu tu ro r fa cto rilo r răspun­ ^ La întrecere şi-au anunţai ^
aproape de soare. Asta se fîntînă s-a um plut de apă. De pentru această lipsă de in te­ zare e cel pe care Irebuie să-l spune cabanierul sînt lu cru ri pregătit patul ge rm ina tiv pe zători de soarta recoltei — o r­ , participarea 66 dc alergători <
cheamă că am aruncat de pe altfel aici totul arăla a pustiu res. folosim cît mai bine. Ce am perfect posibile- Să ne vedem 300 de hectare, iar 205 hecta­ ganizaţii de partid, consilii » din cinci ţă ri : Cehoslovacia, 1
noi tot ce ţinea de iarnă sau şi a lipsă de tragere dc inim ă­ E bine şi mai tirziu decît n i­ putea face noi ca să realizăm la „C e rb u l" la v irş li şi Ia pes­ re au fost insăm înţate cu po­ populare, conduceri de C.A.P,, ( R.D. Germană, Ita lia . U.R.S.S. ţ
de prim ăvara capricioasă, in ­ — Cum vă pregătiţi pentru ciodată I mai m ulte beneficii ? Am pu- te.......direct de la producător". rum b. Realizări m e rito rii s-au cadre tehnice, cooperatori şi I şi România. t
clusiv nervii şi astenia de se­ obţinut si la I.A.S. Sîntăm ăria- m ecanizatori — la term inarea 1 Prima etapă, al cărei start >
zon V or incepe să vuiască SE AŞTEAPTA... O rlea. unde în această perioa­ grabnică a principalei acţiuni 1 se va da la ora 14,30, sc va \
m unţii duminica, se va ridica REVELIONUL I dă s-au însăm inţat 120 de hec­ aflate pe agenda lu c ră to rilo r desfăşura pe urm ătorul tra- 1
cu clieva zeci de grade setea tare şi s-a pregătit terenul pe ogoarelor — însăm înţatul po­ seu : Sinaia — Braşov — /
de mişcare, de soare şi ozon. V E N IT 44... Gura A pel : E cam devreme 220 de hectare. Cu u tila je le de rum bului. Chiehiş — Sinaia (125 km). )
Ce bine e la cabană ! „ B U N să ne gindîm de pe acum la...
N oi sîntem ceva mai proza­ revelion ! încă n-am uitat ECH IPA SECUNDA DE )
ici. Ne-a interesai mai m ult gustul sarm alelor ce luilalt. FO TB A L A R O M Â N IE I SE \
„partea m aterială a proble­ Şi curent electric era a- j A F L A DIN NOU IN M E X IC \
neavoastră şi am pornit Intr-o D A R Ş I 55 B U N G Ă S IT 44 ţunci la cabana Gura Apei. De Omagiu înaintaşilor
m ei“ . Ne-am făcut solii dum ­
la grupul electrogen. Şi a ve­
vizită de sondaj pe la cîteva nit ghinionul. S-a defectat ce­ \ Selecţionata secundă dc t
l fotbal a României s-a inapo-
cabane, să vedem dacă urarea va la num itul grup. S-au a­ i iat dc la San Salvador in ]
de „bun ve n it" pe care ne-o prins feştilele lăm pilor cu pe­ La Castelul C o rvln e stilo r din Hunedoara s-a des­ ) Mexic, susţinînd un nou joc (^
vor adresa cabanierii va fi de prim irea tu riş tilo r? — l-am O M UL CU IDEI... CARE tea amenaja şi popula cu peş­ trol. De atunci au trecui a­ făşurat etapa m unicipală a concursului gen „C ine ştie ^ în oraşul Vcra Cruz, în eom- <
pe v îrfu l buzelor sau din adîn- întrebat pe prim arul comunei. AŞTEAPTĂ M ATER IALIZAR EA te pentru consum la comandă cîştlqă", pe tema „D in trecutul de luptă al clasei m un­ i pania echipei mexicane „Red '
cul Inim ii. — Am făcut o fîntînă la oglinda de apă din faţa caba­ proape patru luni. M ai sînt citoare". Reprezentanţii liceelor, clasaţi pe prim ele lo ­ ! Sharhs". Fotbaliştii m exicani ^
Pe şoseaua Bradului se află de două ori atîlea si vine iar curi Ia fazele pe clase $1 şcoli, au făcut dovada unei
han, am slrîns frunzele de nei; ar fi ceva ce nu găseşti ţ au obţinut victoria cu scorul ţ
LA „P O A R TA " CU 1 ACATE prin curte... hanul tu ristic „C e rbul", toi a) oriunde si de altfel lacui în a­ reve lio nu l Dar curentul elec­ tem einice pregătiri, susţinindu-şf răspunsurile cu nume­ t dc 1— 0. Unicul punct a fost •
PE... UŞA Şî cam atît, L-ain întrebai cooperaţiei de consum. Arată ceste scopuri a fost conceput. tric n-a mai dat pe la cabană. roase $1 frumoase exemple. Prim ele trei lo curi au fost ' marcat in m inutul 76 dc Da- ţ
Comuna Zain înseamnă gra­ despre acest lucru pe prim ar bine pe dinăuntru. Şi cabana şi Am putea întări Iraditia c u li­ ocupate de M aria Florea (liceul nr. 2), Iustina Urdea ţ mian. Cel mai bun jucător dc ţ
niţa de vest a ju d e ţu lu i, o deoarece preşedintele coopera­ căsuţele camping. S-a făcut cu­ nară a Bradului : v irs lii. C ile Raid realizat de : (liceul nr. 1) st V alentina Mătuşa (liceul nr. 2). far lut t pe teren a fost portarul ro- .’
poartă de in lrare în el-. Toc­ tive i Zam, Irim ie Sima, care răţenie. s-a zugrăvit. Cabanie­ 500 de perechi pe zi am putea ION CIOCLEI V io re l Fuqaru (liceul industrial) i s-a acordat m enţiune. .' mân Gornea. care a apărat \
mai dc aceea, la această ..poar­ trebuia să se ocupe electiv de rul Ghoorghe Balsa e de pă­ vinde şi nu ne-ar trebui decit GH. f. NEGREA Concursul de la Castelul C o rvine ştilo r din H une­ ţ excepţional. Corespondenţii 1
tă'*. cooperaţia de consum a aceste treburi, era dus la in­ rere că beneficiile pe care le un carm anqiu. o cămăruţă m i­ N. PANAITESCU doara se înscrie în ampla întrecere, organizată în scoli, t agenţiilor internaţionale dc î
con slru il hanul tu ristic „Parc" ventar. în tim p ce contabilul aduce hanul ar putea fi m ult că şi un frigider. Am mai pu­ de către C om itelui judeţean U T.C., pentru cunoaşterea i presă subliniază, în cronicile )
şi cîteva căsuţe camping. şef al cooperativei însoţea pe mai mari. de către elevi a tre cu tu lu i de luptă a) clasei noastre i lor, că Gornea este unul din- ţ
tea...
Hanul n-are încă apă curen­ rineva. neindentificat, ven it în — Pentru sezonul acesta m uncitoare. \ tre cc» moi spcctaculoşi por- ^
tă. S-a săpat o fîntînă sî-a fost control. De treburi organizato­ vom mări num ărul băncilor din Drept să spunem, nc-a cam (Continuare in pay- i 2*9) MOISE PETRESCU 1 ta ri care au evoluat in Me- i
tubată, dar treaba a rămas la rice cine să se mai ocupe ? ju ru l cabanei şi vom amenaja uim it cabanierul cu proiectele activist al Comitetului municipal Hunedoara al U.T.C. < «ic. \