Page 50 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 50
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4777 ® DUMINICA 17 MAI 1170
2
Noi si vibrante manifestări
Nicolae *
ale solidarităţii socialiste
în mijlocul cetăţenilor din zonele
Colectivele de muncă din în eretnd disponibilităţi în vede recuperarea pierderilor din zo
treprinderi şi instituţii, din u- rea ajutorării întreprinderilor nele Inundate.
nltăţîle agriculturii socialiste, sinistrate. C olectivul acestei u- Relatăm din ânqâjâmentul
mii şi mii de cetăţeni de toate zlne s-a angajat lotodală să întreprinderii construcţii meta
calamitate de inundaţii vîrstele şi ocupaţiile, pensio zile de repâus. In afară de a- colectivul de muncă va ceda sa
a două
muncească in timpul
lice şi prefabricale-Bucurcşti i
continuă
femei,
nari.
tineri
ccasla. colectivul dc la „R u l
lariul cuvenit pe o zi de lu
să-şi manifeste în chip impre
sionant solidaritatea civică, u mentul" va contribui cu 2 zile cru pe întreaga întreprindere.
mană cu cei lo v iţi de calam i din salariul cuvenit pentru a In sumă de 150 000 lei pentru
fac secretarului general al tori de partid si de slat urări nostru Din mri de piepturi se pedagogic Oradea, care prin tăţile naturale abătute asupra veni şl în acest fel în a ju lo - ajutorarea sinistraţilor t I 000
partidului şi celorlalţi condu de bun venit. scandează : • „Ceauşescu ~ cuvinte calde şi-au manifestat unor judeţe ale ţării. rul fam iliilor greu lovite de de salariaţi vor lucra sup li
cători de partid şi de stat o Se slrăbal apoi arterele p rin F C.R \ A ic i are loc un miting, bucuria şl m ulţum irea de a a Cu înalt simt patriotic şi ce calamitatea naturală". mentar într-un schimb d u m i
caldă primire. Este o atmosfe cipale ale oraşului, mase de la care au participat zeci şi vea In m ijlocul lor. înlr-un a tăţenesc. cei 4 000 de salariaţi La rîndul său, colectivul În nical. iar salariile cuvenite vor
ră entuziastă, caracteristică v i oameni ai muncii, care au ve zeci de m ii de cetăţeni. semenea moment de grea în ai Uzinei de utilaj chimic „G ri- treprinderii „Ehergoreparaţii" ii cedate tn acelaşi scop : vor
le esle înlocuit treptat de pă zitelor secretarului general al nit In tntîmpinarea conducă M itingul a fost deschis de cercare, pe secretarul general vi|a Roşie'* din Bucureşti au din Bucureşti, animal de pro ii formate trei echipe a cîte
duri dense, păşuni, cultu ri ca partidului în toate judeţele tă torilor de partid şi de stat, tovarăşul V ic to r Bolojan, prim- al Partidului Comunist Român, hotărît în unanimitate ca în funde sentimc/ite dc solidarita 5 oameni care să se deplaseze
re de pe acum se arată mănoa rii. Oaspeţilor li se oferă Mori. izbucnesc în urale. In acla secrelar at Com itetului jude tovarăşul Nicolae Ceauşescu. două din zilele de repaus du te umană şi patriotică. înţelege la locurile calamitate pentru a
se. M eleagurile judeţului Bi simbolic semn al pre ţu irii de maţii. ţean de parlid Bihor. V o rb ito rii şi-au exprimat, tot minical ale lunii mai să lu să pârtlcipe dltect, prin echi da ajutor t în secţiile de pro
hor au fost ocolite de calami care se bucură conducerea par In fata sediului C om itetului odată, hotărîrea de a-şi aduce creze cu toate schimburile din pele sale de specialişti, la re ducţie se va lucia Sn afara o-
tăţile pricinu ite de revărsarea tidului şi statului din partea judeţean de partid, tovarăşul Au luat apoi cuvintul Bujor contribuţia lor la efoTlul în plin. acestea fiind declarate punerea în funcţiune a centra rclor de program, penlru recu
apelor. poporului nostru Nicolae Ceauşescu este aştep Bidârăii, maistru la Depoul tregului popor pentru lichida zile de muncă patriotică. Ei lelor termoelectrice avariate, perarea integrală a muncii
Pe aeroportul din Oradea, Tovarăşul V ictor Bolojan. tat de alic zeci de mii de ce- C F.R Oradea, Ecaterlna Cră vor trim ite o echipă care să angajîndu-se totodată să rea prestate de echipele plecate în
unde a aterizai elicopterul, a* prim-secrelar al C om itetului lăteni. Ei poartă pancarte şi ciun. directoarea Liceului nr 4 rea daunelor suferite de eco participe la învingerea greu lizeze tn luna mal o produc judeţele calamitate.
vlnd la bord pe conducătorii judeţean Bihor al P C.R . adre lozinci pe care se pol citi Oradea, îosif Erdely, membru nomia naţională. tăţilor pricinuite de inundaţii ţie suplimentară corespunză Trăsătură caracteristică po
de partid şi de stat. se aflau sează secrelarului general al urări călduroase la adresa con de partid din ilegalitate. Ion A luat apoi cuvintul tovară şi la refacerea capacităţilor de toare unei zile, în care se va porului român, cultivată cu
mii de oameni ai muncii. Ei partidului şi celorlalţi conducă ducerii partidului şi statului Pălraşcu. student la Institutul şul NICO LAE CEAUŞESCU. producţie ale Combinatului do lucrâ cu întreaga capacilalc a stăruinţă de partid în rîndul
îngrăşăminte azoloase Tg. M u întreprinderii. maselor largi de oameni ai
reş Cei 2 300 de salariaţi ai în muncii, solidaritatea, unitatea,
„A m hotărît să lucrăm două treprinderii de distribuţie a e pun în mişcare energia între
zile. în timpul noslru liber, iar nergiei olectnce-Bucuroşli au gii noastre naţiuni. Oamenii
fondurile de salarii aferente a~ holuri! unanim să subscrie su muncii, români, maghiari, ger
reslora. în valoare de 1700 000 ma de 100 000 Iei. reprezen- mani şi de alte naţionalităţi,
Ici. să fie donalo populaţiei si- lînd salariul pe o zi al între dau o vibrantă expresie unită
nisiraie, anunlă m uncitorii, in gului colectiv. Totodată, sala ţii în ju ru l partidului, o Comi
Stimaţi tovarăşi, ghiart, germani şi de altă na ternică manifestare de solida lizării noului sistem de sala rile pe care le avem cu condu ginerii, tehnicienii şi funcţio riaţii întreprinderii nu-şi vor tetului său Cenlral, h o lă ririi
ţionalitate care. acţionînd Strîns ritate este o expresie a u n i rizare, s-au luat noi măsuri cătorii diferitelor state, vizitele narii din Uzina ..Tractorul” din precupeţi eforturile penlru a
Doresc să încep prin a vă uniţi, au reuşii să realizeze a- tăţii întregului nostru popor, penlru mărirea salariilor mai pe care reprezentanţii gu ve r Rraşov. O allâ maro uzină bra- ferme de a înfăptui neabătut
transmite dumneavoastră, tu tu devăralc minuni, să salveze o- care ştie că în orice îm preju mici Ca urmare. în acest an nului şi partidului nostru le ajuta la refacerea relelelor e- politica m arxist-leninistă a
ror locuitorilor m unicipiului raşc Şt întreprinderi, vieţile a rare, cînd apar g rcu lă li.e le pot salariaţii vor primi în plus pe fac in diferite ţări ne conving şoveană — „R ulm entul'' — se lectrire afectate dc calamitate, Partidului Comunist Român,
Oradea şi judeţului Bihor, un mii şi mii de oameni, li felicit fi învinse dacă vom acţiona cu ste 12 miliarde lei. ceea ce, lot mai m ult că cercuri din ce angajează să dea economiei na aducindu-şî contribuţia prin
salut călduros din partea Co din toată inima pentru abne fermitate, strîns uniţi in jurul fără îndoială, va contribui la în ce mai largi, toate popoa ţionale produse peste plan, depăşirea sarcinilor de plan la (Agerpres)
m itetului Central al partidului, gaţia şi eroismul cu care şi-au Com itetului Central al partidu îmbunătăţirea condiţiilor de rele militează cu hotărîre pen
a Consiliului de Stal şi a gu îndeplinit datoria. (Aplauze pu lui, al guvernului. (Aplauze pu viaţă ale poporului. Şi în v i lru colaborare, pentru pace,
vernului Republicii Social is !*> ternice. urale). ternice, prelungite). itor întreaga politică a p a rti îm potriva po liticii imperialiste
România. (Aplauze puternice, Doresc, de asemenea, să In întîlnirîle cu oamenii m un dului va fi închinată rid icării de dominaţie. Iată de ce sîn
prelungite). menţionez, contribuţia deosebit cii din judeţele calamitate am bunăstării poporului ; tot coca lem convinşi că forlele anti-
Totodată, doresc să m ulţu de importantă adusă de u n ită fost deosebit de impresionat ce facem, tot ceea ce vom face imperialiste, care sînt tot mai Acţiuni preventive
mesc tovarăşilor care au v o r ţile militare, care. la chemarea de încrederea puternică, ne în continuare este destinat să puternice, vor reuşi să îm pie
bit mai înainte şi care, în nu partidului, au ajutai zi şi noap clintită pe care au manifesta asigure o viaţă demnă, liberă dice cercurile reacţionare, im
mele dumneavoastră, al lo c u i-' te populaţia, folosind toate t-o în partid. în politica sa, şi fericită întregului noslru perialiste să arunce omenirea
lorilor din acest judeţ al tă mijloacele de care dispun î da de faptul că trecînd prin mo popor. (Aplauze, urale puterni înlr-u n nou război mondial. Potrivit dalelor centralizate cea. creşterea apelor va con ti In zona Brăilei, deşi perico
rii, au dat glas încrederii ne- torită intervenţiei lor. muncii mente grele au ţinu» să-şi e x ce: se scandează „Ceauşescu"). (Aplauze puternice). la Comisia centrală de apărare nua să oscileze uşor. lul nu esle încă iminenl. con
mărginiie. pe care o aveţi în eroice desfăşurate, s-au pulul prime sentimentele de profund Desigur, tovarăşi, prcocupîn- Avem deplina convingere că îm polriva inundaţiilor. în du- Prelulindeni. in zonele Spre tinuă să se desfăşoare ample
partid. în conducerea sa, în înlătura multe din distrugerile alaşamcnt faţă de politica par du-ne de edificarea socialismu relaţiile dinlre state vor ii a pă-amiaza zilei de 16 maî, a care se deplasează v iitu rile dc acţiuni preventive. Diqul care
guvernul nostru, exprimînd so pe care le-ar fi puiuţ provoca tidului nostru. In loale aces lui. de ridicarea bunăstării po şezate pe baze «tot mai sănă pele Someşului, după culmina- apă. se desfăşoară febril ac împrejmuieşte Insula M are a
lidaritatea dumneavoastră cu apele. Felicit pe m ilitarii For tea. noi vedem, tovarăşi, o ex porului noslru, noi ne aducem, toase. că dezvoltarea colaboră I)a atinsă in sectorul Salu M a ţiuni menite să preînlim pine şi Brăilei se înalţă continuu în
locuitorii din judeţele care în ţelor noastre Armate pentru presie a identificării depline a în acelaşi timp, contribuţia la rii multilaterale dintre naţiuni re. se menţineau încă la n i so limiteze efectele calamităţii, fata apelor, iar lâ conlaclu! lo
aceste zile trec prin grele În modul exemplar in care şi-au poporului nostru cu politica creşterea prestigiului şi forţei va contribui la făurirea unei veluri ridicate. In următoarele să asigure apărarea îm polriva calităţilor cu albia rîu rilo r si
cercări. Consider aceste cu făcut datoria. (Aplauze puter partidului, a faptului că por socialismului In lume. Ştim că, vieţi mai bune pentru popoa 24 de ore. ele vor încene să inundaţiei, a oamenilor şi a a Dunării, se ridică stăvilare.
nice. prelungite). porul noslru înlelego că alîl cu cîl fiecare ţară socialistă
vinte. manifestările dumnea rele din toate ţările şi. in p r i scadă şi să se retragă treptat bunurilor materiale. Răspun La podul de la Bărboşi sînt
voastră pline de căldură o ex- Ţin să menţionez, totodată, la hine cit şi la rău poale găsi este mai puternică, obţinind mul rînd. din ţările care tnai în albie. Pe rlu l Mureş, culm i zând apelurilor comandamen instalate echipe de observaţie
oresle a adeziunii depline fală contribuţia mare adusă de găr sprijin numai în parlid, în co rczullale mai bune în dezvol au încă mulle de făcut penlru naţia v iitu rii a trecut de Alba telor locale de apărare Imno- dotate cu materiale speciale de
de politica m arxisl-leninistă a zile patriotice şi de unităţile munişti : întregul noslru popor tarea sa economică, culturală, a lichida rămincrea în urmă. lulia, Deva şl Brflnişca şi se Iriva inuhdallilor, sub condu intervenţie Penlru siguranţă,
Partidului Comunist Român, a de pregătire penlru apărarea ştie că nrmînd politica parti ştiinţifică, cu alîl sistemul so Poporul român este hotărît îndreaptă spre Arad, unde va cerea organelor dc partid si unele (amilii au fost evacuate.
devotamentului fată de pa rti patriei ale tinerelului ; îm pre dului comunist nu vor exîsla cialist, in ansamblu, devine să-şi aducă întreaga con tribu ajunge în a doua jumătate a de slat. numeroşi localnici, In judelui Galaţi — după ce
dul nostru, care călăuzeşte cu ună cu armata, cu populaţia, greutăţi pe care să nu le pu- mal puternic, cu atît mai mult ţie la progresul general al tu zilei de 17 maî. Se apreciază sp rijin iţi de ostaşi oi forlelor în ziua precedentă prin con
mină sigură întregul popor pe acestea au muncit fără preget lem învinge. (Aplauze şi urale creste prestigiul socialismului turor popoarelor, să dezvolte că aici ea va atinge cota ma armate şi dc membri ai qâr- struirea rapidă a unui dig. a
cslca socialismului şi com u zi şi noapte. In acesle acţiuni puternice). în lume. Noi sînlem hotărîli să colaborarea frăţească cu oa ximă de 700—720 cm. apropia zilor patrioliee. de puternice fost eliminat pericolul Inundă
nismului. (Aplauze puternice nu pu|ini au fost aceia care Desigur, penlru a învinge facem totul pentru a ne adu menii muncii de prelulindeni. tă de garda digurilor de apă mijloace tehnice primite în a rii Şoselei naţionale înl.re loca
Se scandează ..Ceauşescu“ , au arăta! că nu sînt cu nimic greutăţile pricinuite de in un ce contribuţia la fnlărirea so (Aplauze puternice, prelungite î rare Pe Prul, cotele maxime cest scop. acţionează zi şl lităţile Traian si Branîşloâ —
„Ceauşescu"). mai prejos decît ostaşii, dove- daţii vor fi necesare eforturi cialismului. la creşterea in flu se scandează „P.C R.-P.C R.H). ale v iitu rii au depăşit zona noapte, cu ra!m si hotărîre. continuă inlcns acţiunea de
enţei sale pe plan mondial, vă-
V izilînd această porte a ţă dindu-sc la înălţimea unor g re serioase Avem însă convinge zînd în aecasla una din SnaIle In încheiere, doresc să-ml Rădăutului si au ajuns în pentru evacuarea populaţiei preînMmpinare si lim itare n e
rea fermă că greutăţile vor fi
rii lovită de marea cataslrolă le misiuni. De aceea, doresc ca depâşile înlr-u n timp scurt, că le noastre îndalonTi naţionale exprim încă o dată convinge cursul zilei în amonte de Un- din localităţile ameninlale. pen fectelor inundaţiei. Acum, p rin
pricinuită de inundaţii, — de la accsl m iling să adresez cal rea că oamenii muncii de pe qheni. unde nivelul va atinge tru a pune la adăpost bunurile cipalele forte de intervenţie
de felicitări unităţilor gărzilor nu numai oamenii muncii din şi internaţionale. (Aplauze pu plaiurile bihorene nu vor pre
proporţii cum nu au mai cu ternice. urale). G00— 630 cm în noaptea de întreprinderilor industriale si sînt concentrate nenlru suma-
muncitoreşti şi de pregătire ale acesle judele, dar —• aşa rum cupeţi nici un efort în înde
noscut în decurs de sute de ani 17— 18 mai. V iitu ra se va de ole unităţilor agricole, nenlru înălţarea digu rilo r si evacuarea
tinerelului. (Aplauze puterni* au spus unii tovarăşi aici — Nu intenţionez să mă ocup, plinirea sarcinilor ce le revin,
aceste locuri, de fapt nimeni si dumneavoastră, ca şi toţi plasa dc-a lungul albiei pînă a aslqura. acolo unde esle po populaţiei si a im nurilor ma-
nu-şi mai aminteşte să li exis ce, prelungite. Se scandează locuitorii patriei noastre veţi în acesl cadru, de problemele , că alăluri de toţi cei ce m un lâ vărsare. N ive lu rile vor creş sibil. condiţiile desfăşurării • en'ale din zona f6?Sli făli lor
tat ce.va asemănător — am a- „Ceauşescu-Ceauşescu I**). vieţii internaţionale , Dc altfel, cesc din tara noastră — ro te. de asemenea, pe Şireiul si unei o c livjlă li normale. Tudor V)adimîrescu.«firnhi$ten,
Distrugerile provocate sînt contribui la înlăturarea cit în ultimele săptămini, cu dife mâni, maghiari, germani şi de
vul prilejul să trec prin aproa Bîrladuj inferior Sî pe Olt. de Din localîlălile judeţului A Fundenl. unde. potrivii, prog
mari ) dar am constalal cu sa mai grabnică a greutăţilor, asi rite prilejuri, am expus poziţi
pe ţoale judeţele — Alba. M u gurînd ca planul pe acest an oile naţionalităţi — lucrînd în la Rm. Vîlcea spre vărsare, rad. expuse inundaţiei au fost nozei, se prevede o cresiere
reş Cluj, Maramureş. Salu M a tisfacţie că acolo unde a fost să fie îndeplini» in bune con- ile (ării noastre, felul în care frăţiţi. sub conducerea partidu fără o înregistra mari fluctua ^vacuale pnpulMia si stocu n’e n apelor Şiretului cu 50—70
re. Trebuie să spun, tovarăşi, posibil, chiar tn condiţiile cînd cliţiuni ca palria noastră să partidul şi guvernul noslru a- lui. vor face să înflorească lot tn. Pe cursurile m ijlocii ale de bunuri materinle. Pesle 700 cm.
eă ceea ce am văzut cu acest utilajele se aflau încă In apă. progreseze continuu. (Aplauze preriază situaţia internaţională. mai mult viaţa întregului po apelor din Maramureş si n o r de atiloramioane transportă
prilej inlrece tot ceea ce se oamenii muncii au trecut la p u ternice: se s c a n d e a z ă Desigur, poporul român, pa rti por, vor ridica toi mai sus pa dul M oldovei se vor produce, neîntrerupt materiale penlru în (oale zonele spre care se
poate imagina. Distrugerile muncă, reluţnd foarle repede „Ceauşcst u-P.C.R,“ ). dul şi guvernul sînt preocupa tria noastră — România socia de asemenea, eresleri uşoare. supraînălţaren digu rilo r exis tndreaplă v iilu rile de npe con
provorale de furia apelor sînt activitatea în întreprinderi, eu- te dc (aptul că se extinde a listă. (Aplauze p u te rn ic e : se In rest. nivelurile apelor vor tente în anrnnîerea resedinleî tinuă să sosească din aho in
foarte mari Zeci de mii de lo rălind maşinile şi asigurînd M i-a făcut plăcere să ascult gresiunea într-un şir de zone scandează „Ceauşescu-P.C.R.“ |. fi în scădere. De asemenea. de judeţ. Pe diguri s» în nllo doto. autocamioane. frac»eare,
premisele desfăşurării normale că pe primele patru luni în- ale lumii, eă se recurge la to r remorci sî diferile mijloace Irh -
cuinţe au fost iruindaie, nu Vă urez mult succes în ac Dunărea va li în scădere, in locuri, unde există primejdia
a lucrului. Chiar la Salu M a trcpiind erile din judeţul Rihor tă în rola|ii!e dinlre slaic; sîn- nire necesare evacuărilor s( lu
meroase întreprinderi şi coo tivitatea dumneavoastră, multă
re. unde distrugerile sînt mai şi din municipiul Oradea au tem hotăriţi să acţionăm cu primele zile ale perioadei 16-25 ca apele să pătrundă în locâli- crărilor de proteclîe a aşezări
perative agricole, mii şl mii sănătate şi fericire. (Aplauze
mari decît In oricare oraş prin îndeplinit şi depăşit sarcinile ţoală fermitatea penlru a con tă|i, echipe speciale veghează lor.
de gospodării ţărăneşti au a prelungite : urale şl ovaţii : se mai, pe sectorul Bazîas— H ir- permanent, pregălîte să in te r
vut de sulerit. Sînt dislrugcrl care am trecui pînă acum, i-am de plan. De allicl. in întreaga tribui la eliminarea forţei din scandează îndelung „Ceauşescu- şova, jar dc la Brăila la Tul- vină penlru stăvilirea lor. (Agerpres!
care au piovocal pierderi mari văzut pe toţi oamenii muncii tară pe primele palm luni pla relaţiile intre state, penlru a- P.C.R.-'I.
populaţiei din accsle judeţe. acţionînd energic penlru ca nul a fost (ndcplinit şi depăşii, şezarca aceslor relaţii pe baza
Guvernul şi partidul au luat viaţa să intre cit mai repede realizindu-se o creştere de 13.1 princip iilor suveranilălii şi in In încheierea m itingului, lu-
in normal. Astfel înţeleg cetă la sută fală de perioada cores dependenţei, pc o adevărată e-
pe parcurs o serie de măsuri înd c u vin lu l tovarăşul V icto r
ţenii din aceste judeţe să ac punzătoare a anului trecut, galîlale în drepturi între po
preventive pentru a putea re Bolojan a mulţumit, în nu
ţioneze pentru a lichida urm ă deci o depăşire destul de în poare. Este şliut că nu poate
duce la minim um efectele de mele tu lu ro r cetăţenilor din
rile grele ale catastrofei naln- semnată. Avem toate condiţiile fi liber un popor care asupreş
zastruoase ale inundaţiilor, judeţul Bihor. tovarăşului
Tale care s-n abâlul asupra lor. ca pină la sfirşitul anului să te alt popor ; numai egalilalcn
penlru a veni în ajutorul popu Ceauşescu penlru vizila pe care
laţiei din aceste judeţe T re Desigur, tovarăşi, penlru a pu asigurăm în continuare nu nu deplină intre nalîuni poale a o face în Judeţ, pentru felicită
buie să spun că măsurile lua- ne în stare de luncţionare loa- mai realizarea, dar şi depăşi sigura pacea şi fericirea tu rile şi pentru cuvinlele calde,
le au dat roade, an avut efec le întreprinderile, penlru a rea planului, asigurînd prin a- turor oamenilor, o lume mai mobilizatoare pe care le-a adre
te pozitive t au fost salvaţi de crea condiţii de viaţă normale ceasia îndeplinirea întregului bună Noi vom lupla cu hotă- sai. exprimînd tolodală hotă- Deparlamentele căilor ferale ioni, Razboieni-Călărâşi-Turda, Direcţia generală a drum uri
la moarle nuilli oameni, s-a lo cuitorilor din aceste judele, plan cincinal care se încheie rire penlru realizarea acestei rîrea oamenilor muncii, români, şi Iransporluriior auto, navale Cluj-Apahida-D ej, Jibou-U)-
este nevoie de ajutorul sloiu în acesl an ; vom pune asIici lumi mai bune. (Aplauze pu lor a dispus reluarea circula
împiedicat ca inundaţiile să ternice, urale : se scandează maghiari, germani şi de alte şi aeriene, precum şi M iniste moni (se realizeazit o legătură ţiei pc traseele Dn. I C Baia
provoace distrugeri şi mai mari. lui, al guvernului. In acesl o bâză temeinică urm ătorului „Ceauşescu-Ceauşescu“ ), naţionalităţi de a depăşi anga ru l Poşlelor şi Telecomunicaţi directă cu Oradea prin Zal3u Mare-Livada, Dn. 13 Braşov-.Si-
Ceea ce m-a impresionat în scop. Comitetul Central a si cincinal, care va crea noi con jamentele luate, de a face ca ilor anunţă următoarea stare a
slabiiil o serie de măsuri pen da m ni pentru ridicarea con ti şi Careî) şi Copşa M ic3-M e- ghişoara, Dn. 14 Copşa M ică-
mod deosebii — şi ţin să re Vom acţiona pentru dezvol aportul Bihorului să fie cîl mai com unicaţiilor din zonele ţării dia$-Daneş. Esle oprita circula Mediaş, Dn. 18 Sighelul M ar-
marc aceasta — este ferm ita lru a veni în a|ulorul popu nuă a bunăstării materiale şi tarea relaţiilor cu ţoale ţările mare la înflorirea scumpei care au suferii dalorită cala ţia lu tu io r trenurilor de călă maţiei-Vişeu, Dn. 15 Turdâ^Tg.
tea. energia şi eroismul cu ca laţiei. al oamenilor muncii din spirituale a oamenilor muncii, socialiste — atît cu ţările so noastre pairii. Republica So m ităţilor nalurale. tori şi marfa pc liniile V inţul Mureş. Pe alic drumuri naţio
re oamenii muncii, toii cetă judeţele calomilate. pentru a face lot mai bogată cialiste vecine cit şi cu cele cialistă România. A u fost redeschise liniile D r- de Jos-Deva-Ilia. în afara do
ţenii au răspuns chemării p a r- Doresc să exprim aici vii palria noastră, iar poporul nos mai îndepărtate — văzind în După vizita făcută la O ra da-Tg. M ureş-Cuci Iprin term i scclnarele anunţate ullerior tn nale continuă să lîe intor/is
lidului In frunte cu organiza m ulţum iri acelor coleclivc de lru toi mai fericit. ^Aplauze colaborarea şi unitatea statelor dea. conc^călorii partidului şi narea în cursul zilei dc dum i presâ. In marile complexe fe accesul lu tu ror calegoriilor de
ţiile de parlid, ci au muncit vi muncilori. intelectuali, ţărani puternice, urate). socialiste forţa hotărîloare pen stalului s-au îndreptat în cursul nică a ultim ulu i sector de pe roviare în funcţiune sini for vehicule şi autovehicule. Dm
şi noapte, necontenit. pentru a care, din proprie iniţiativă, ci- Cunoaşteţi preocupările par lru asigurarea păcii, a progre după amiezii, pe calea aerului, această linie avariată — Lu male numeroase garnituri de ullim ele situaţii operative re
iese că nu se poale circula pe
diminua cleclelc revărsării a* lind tn presă sau auzind de tidului şi guvernului noslru sului social în întreaga lume. spre Bucureşti. duş — se va reda în circulaţie trenuri cu materiale de con ’ Dn, I C Dcj-llennda. Dn. I
pelor. Si au reuşit acest lucru. spre qrcu iă lile prin care Irec penlru ridicarea nivelului de (Aplauze puternice, urale). De întreaga magistrală Ierovîară strucţii şi utilaje penlru refa ScbeS'Alba lulia-Turda. Dn. .5 C
Doresc să menţionez solida oamenii muncii din acesle ju viată al oamenilor muncii, mă asemenea, vom dezvolla eolo- MIRCEA S. IONESCU cerea grabnică a sectoarelor de
ritatea deplină, manifestată şi dele au luai. iniţiativa de a surile re s-au luat şi se iau în borarca cu ţoale ţările, de pe care uneşte municipiul Cluj cu cale feraia din zona s ta ţiilo r: Gîurgiu-Zim nicca lla trecerea
în aceste împrejurări, a oa veni în ajutor sinistraţilor cu acest scop : cunoasicll că. re toate continentele. Trebuie să PAUL DIACONESCU Bucurcşliul prin Rraşov şi Ci- Sighişoara. Apahida. Dej, Sa peste rînl Vedea so poate cir
menilor muncii români, mn- mijloace proprii. Accasiă pu cent. după încheierea genera vă spun. tovarăşi, că Înlîln i- PETRU UllACAN ceu), Deda-Şieu, Luduş-Războ- lu Mare, Beclean. Deva. cula pe varianta ocolitoare Pe-
Iroşani-Ru joru-Smiirdioasa*£im-
nicea). Dn. 7 Sehcş-Orăşlie si
Dcva-1)ia, Dn. II oraşul C.hoor-
A A ghe G heorghiu-D ej-narăii. Dn.
Realizarea cu succes a obiec gu râ n i unor organizaţii puter zale sistematic şt de fiecare da exem plar sarcinile co-î revin. 13 Sigliişoara-Bălăuşeri, Dn. H
tivelor de vastă com plexitate nice în întrep rind erile de mare tă să se stabilească astfel de Este bine ca. o dată cu în m l- Merliaş-Sighişoara. Dn. M A
cuprinse tn program ul fă u ririi im portanţă pentru economia întărirea continua a măsuri care să sporească răs narea carnetelor de partid, co M ediaş-lcrnul. Dn. 14 B Teius-
societăţii socialiste m ultilate ra l naţională In prezent după ocu punderea colectivă a organiza m itetele municipale şl orăşe Blaj, Dn. 15 Topliţa-liorsov -
dezvoliaie, elaborai de Congre- paţia aciuată — peste 57 |a su ţiilo r de partid pentru creşte neşti să organizeze expuneri Bislricioara (sc circulă pe rula
vut al X-)ea al V C R., a sarci lă din efectivul organizaţiei rea lor numerică şi calitativă. despre însemnătatea ca lităţii de ocolitoare Ditrău-Tulghcş). Dn.
nilor u ltim u lu i an al cincinalu judeţene îl formează rm incilo- RÎNDURILOR PARTIDULUI - O biectivul principal in întă membru de partid, drepturile 15 A Reghin-Sărălcl. Dn. IG A-
lui. solicită din pai tea organe rii ; în m unicipiile Hunedoara, rirea rîn d u rilo r pa rtidu lui tre şi înd atoririle ce le revin a- pahida-Reghin, Dn. 17 Dej-Bis-
lor şi organizaţiilor de p a rlid o Petroşani, oraşele Brad. O râşti- buie să-l constituie şi în con cestoro, precum şl despre Irita-V atra Dornei, Dn. 17 B
activitate ideologică, politică şi e şl alte centre acest procent tinuare prim irea in parlid n n- păstrarea carnetului şl secre Vatra Dornel-Broştenî. Dn 18
organizatorică stăruitoare pen ridicîm lu-<c la G7~74 la sută. cclor oameni ai m uncii care tulu i de partid M em brii de Vişeu-Borşa. Dn. 19 Salu Ma-
lru mobilizarea energiilor şi i- O asemenea compoziţie oglindeş preocupare permanentă întrunesc calităţile politice, mo partid p rim iţi tn u ltim ii ani să rc-Livada, Dn. 22 Rm. Săral-
m ţia livci maselor de oameni at te specificul industrial al ju rale şi profesionale cc se cer fie convocaţi periodic la com i Brăila, Dn. 24 C Şleiăneşti-Ma-
m uncii, necesită prezenţa acti deţului Preponderenţa elemen unui comunist — m uncitori, ţă tetele de partid unde să se noleasa Prut, Dn. 25 Tecuci-
vă a com uniştilor peste toi aco tulu i muncitoresc conferă orga lu i muncitoresc, refjeclă to t muncii la înfăptuirea progra rică şl calitativă a rîn d u rilo r rani. intelectuali, indiferent dc discute cu el despre sarcinile Şendrei, Dn. 28 Săbăooni-Tq.
lo unde se transpun în viată nizaţiilor de partid com bativi odată, m utaţiile care ou avut mului partidului de făurire a organizaţiilor de partid: în tre nnţinnalitnlc — care m ilitează ce stau tn faţa organizaţiilor Frumos, Dn. 54 Corabia-Tr. M ă
ho târtrile p o rtidu lui şl statului. tate revoluţionară, forţă de a loc în ridicarea nivelului de societăţii socialiste multilateral prinderile, secţiile şi agregate neobosit pentru îndeplinirea bn- de porţiei şt contribuţia lor la gurele (podul de vase de pe
Capacitatea organizatorică a influenţa şi mobiliza masele, cultură al populaţiei, unitatea dezvoltate. Deşi s-au obţi le intrate în funcţiune în u lti tâ ririlo r de partid şi «le stat, au înfăptuirea acestora. ste O lt de la Izlaz a fost de
fic-căiei organizaţii de parlid, perseverenţă in ducerea pînă la o temeinică pregătire profesio
de Interese, de voinţă şl acţiu nut rezultate bune în în m ii ani; secţiile şi sectoarele O rganizaţiile dc ba2â trebuie montat în mod preventiv. Se
activitatea fiecărui comunist de capăt a a cţiu nilor. ne a claselor şi categoriilor so tărirea rîndurilor partidu unor întrep rind eri care au un nală. politică şi culturală, duu să manifeste grijă pentru a în circulă pe ruta ocolitoare )z-
term ină, în ultim ă instanţa, în In mediul rural îşi desfăşoară ciale. Din rîndul m em brilor de lui |)e ansamblu) judeţului, efectiv mic de com unişti; şan dovadă de o înaltă conduită cadra In Invăţăm intu) de par laz-Izbiceni-Rîioasa-Tr- M ăgu
tărirea continuă a poz.iţiei con activitatea peste 18 000 de co parlid fac parte numeroşi in mal sînt unele sectoare unde tierele de construcţii, exploa morală în societate şi fam ilie, rele). Dn. 67 C Sebeş-Şugaq şî
ducătoare a partidului In socie m unişti, din care 8 000 în coo- este necesar ca organizaţiile dc tările forestiere, C A P ., I.A.S., care prin întreaga lor activi- lid pe toţi m em brii de partid
pe ia livclc agricole de produc telectuali. cu o înaltă jiregătire Dn. 76 Deva-Brad.
tate profesională, Astfel, 55 la sută partid să-şi sporească preocu I.M.A., un ităţile bancarc-finan- laic şi comportare dovedesc cu nou p rim iţi, să Io repartizeze
D atorită pieocupâril organelor ţie O rganizaţiile de partid de din num ărul Inginerilor, 49 la parea pentru creşterea lor nu ciare, D S A P C , Institutul de m erită înaltul titlu dc membru sarcini concrete corespunzător In zonele unde există posi
şi organizaţiilor de parlid au la sate constituie o forţă p o li sută din cel al m edicilor. 4rt la merică şi calitativă In con mine Petroşani, unităţile din u| P artidului Comunist Român. capacităţii şl p o sib ilită ţii fiecă bilităţi. se lucrează la recon
crescut Si s-au în tă rit continuu tică si organizatorică capabilă sută din ccl al cadrelor didac strucţii, de pildă, ponderea co domeniul ocro tim sănătăţii şi Tinînd seamă de problemele struirea şoselelor, podurilor şi
rin d u rile organizaţiei judeţene să sntreneze cu succes ţărăni tice, jsrecum şl marea m ajorita muniştilor este de numai 17 la asistenţei medicale, comerţ şi complexe care stau tn faţa o r ruia, sâ-t ajute îndeaproape în podeţelor. Totodată se fac pre-
de partid In prezent, la fiecare mea hunedorcană la înfăptui te a doctorilor în ştiinţă şl a sulă din totalul salariaţilor, iar cooperaţia meşteşugărească. îm ganizaţiilor de partid pentru rezolvarea lor. qă liri intense pentru a in te r
al 5-lea cetăţean m ajor din ca* rea m ăsurilor stabilite de con cercetătorilor sînt m em bri de la unele meserii Drincina bunătăţirea m uncii de prim ire realizarea sarcinilor ce le re Pe baza sarcinilor desprinse veni pe sectoarele întrerupte,
(Irul judeţului unul este mem ducerea pa rtidu lui şl statutul partid Existenţa a numeroase le din acest sector (fierari-be- in parlid in sectoarele enume vin din program ul elaborat de din documentele Congresului al imediat ce se relrag apele.
bru al P artidului Comunist cu p rivire la perfecţionarea, cadre de specialitate în organi tonişti, dulgheri, zidari, insta rate presupune conducerea n- Congresul al X-)ea al pa rtid u Legăturile telelonice In te ru r
Român com uniştii reprezen- organizarea, normarea şi re tri- zaţiile de partid contribuie la latori etc.) acesl raport este cestei activită ţi deosebit de im lui, esie necesară îm bunătăţi X-lea al pa rtidu lui, ale plenarei bane s-au restabilit în m ajori-
tind peste un sfert din totalul Innrea m uncii în C A P., mal creşterea competenţei acestora încă nesntisfâcălor. ceea ce do portante, cunoaşterea oameni rea continuă a a c tiv ită ţii poli- CC. al P C R din 17— 19 m artie latea localităţilor principale,
populaţiei ocupate in sfera pro buna valorificare a terenurilor în rezolvarea problem elor cu vedeşte că munca de prim ire tn lor, jireocupare permanentă tico-ideologice de creştere şi e- a.c., organele şi organizaţiile de cu excepţia oraşului Salu M a
agricole în vederea sp o ririi con rc. unde sînt asigurate com u
ducţiei m ateriale si a activită rente şi de perspectivă ce se r i partid a fost condusă in unele pentru pregătirea şl creşterea docare permanenta a m em bri partid au datoria sâ-şl perfec
ţii social-culiurale Io industria trib u ţie i acestui sector în pro dică in economie, învăţăm înt locui i la genera) şi nu după ne celor care solicită prim irea în lor de partid şi a celorla lţi oa nicaţii telefonice şl telegrafice
republicană şi locala 37 la sulă ducţia de bunuri m ateriale n ştiinţă, cultură şi viaţa socială cesitatea întăririi ui gnni/uţulor rîndul com uniştilor Esle nece meni ai m uncii. Munca fie în ţioneze permanent stilu l şi me numai cu organele locale de
rlin totalul salariaţilor sînt ju deţului Sarcini deosebite re a judeţului. dc partid pe şantiere, loturi, sar ca organele şi organizaţi tă rite u rîn d u rilo r pa rtidului todele de muncă în conducerea parlid şi dc stal. A lle locali
membri de paitid. In transpor vin organizaţiilor de partid din A ctivitatea pentru întărirea echipe si meserii ile de partid de aici să aibă nu se consideră încheiată o m uncii de întărire n rţn d u rilo r tăţi sînt deservite de călre c ir
tu ri şi lelccom unicaţli — 28 la agricultură in cadrul m ăsurilor rţn d u rilo r pa rtidu lui s-a desfă Concluziile desprinse din n- in vedert că întărirea r Indii i i dală cu prim irea solicitanţilor partidului. în vederea asigură cuitele învecinate. La Tq. M u
sută. in agricultură - 2f> la sută, ce s-au preconizat tn judeţ pen şurat şi sc desfăşoară pornind nali/.a efectivului. compoziţiei lor partidului, conducerea şi o- de câlre adunările generale. O r reş şi Dej, cea mai mare pnrte
în in stitu ţiile de lnvăţăm int. lru transpunerea în viaţă. în de la necesitatea creării în ţoa >i stm c lu m organizaţiei jude ricntareu acestei munci sîni ganizaţiile de partid trebuie să rii în loale sectoarele de acti a posturilor telefonice ale abo
ştiinţă şi cultură - 4f> la sulă perioada următoare, a progra le sectoarele şi locurile mai im ţene de parlid al rug alenţia a- sarcini colet live ale com itete manifeste în continuare o grija vitate a unor organizaţii de naţilor ale căror Imobile nu au
Com itetul judeţean de partid melor naţionale aprobate de portante de muncă a unor or >upru cerinţei de a îmbunătăţi lor sau b iro u rilo r organizaţi fleo>et)ilă pentru dezvoltarea parlid puternice, capabile să suferii degradări serioase, au
a acordat şl acordă o atenţie plenara C C. al P.C R din »7-111 ganizaţii dc partid puternice, In continuare activilatca de p ri ilor de ha/.ă ale n iiu io r comu ealilăţllor loi politice, pentru fost reinstalate.
deosebită, constantă, conducerii m artie a e capabile să-şi exercite rolul do mire în pailirl Îndeosebi din n- niştilor. nu numai ale secreta eduim ca >i rălirea partinică a rezolve cu competenţă m arile Sini închise temporar aero
muncit de prim ire In partid, Compoziţia socială a organi conducător politic, să m obilize cele sectoaie unde se impune rilo r De aceea, problemele p ri celor nou p rim iţi astfel ca fie sarcini trasate de p a rlid în eta porturile Sibiu şi Deva.
îm bunătăţiri) compoziţiei socia zaţiei judeţene. în care rolul ze colectivele de oameni al cu necesitate întărirea nume m irii in partid trebuie anali- care sâ-şl îndeplinească In mod pa actuală. (Agerpres)
le a organizaţiei judeţene, asl- preponderent revine elementu