Page 51 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 51
DRUMUL SOCIALISMULUI & Nr. 4777 & DUMINICA 17 MAI 1970 3
„B.C.R .- 6 0 “ BACALAUREATUL,
f
Aceasta este denumirea pre rienţa a Izbutit. Pompat în re
scurtata a reactorului rapid ex actor cu o viteză de 10 m/sec,
perimental („B islrîi opîlnîi notriul lichid „adună" din ba
re a k to r” ) construit de savanţii rele înquste în care se petrece EDIŢIA 1970
sovietici în localitatea O b reacţia atomică temperatura,
ninsk. HI a adus cu sine în pe care o „depune" la ieşire
Tor aci ic a cncrqetîcii atomice si tn generatorul de abur. Reac
a energeticii in general no ţi torul rapid de la Obninsk a In presă a apărut de curînd narea hcestora s& urmăreşte gătire individuală, le recoman
unea de „plus-combustibil". atins o putere de 10 M W . In o siire cuprinzind principalei© dacă ei $i-âu însuşit în mod dăm totodată participarea la
Rcâctoiii termici, adică cei prezent se lucrează pentru dez dale si reqlcmenlări in legă temeinic cunoştinţele esenţiale consultaţii, prelegeri de sinte
„obişnuiţi" folosesc drept com voltarea lui pînă la puterea tură cu examenul de bacalau predate în liceu, precum şi ma za organizate de către profe
bustibil uraniu-235, care în na proiectata dc GO M W . Tempe reat. ediţia I970. In rîndurilc turitatea de gindirc, capacita sori din licee conform cerin
tură se qăseşte în cantităţi ratura barelor cu combustibil de faţă vom complota această tea de sinteză şi generalizare. ţelor iernatice ale candidaţilor.
foarte mici, ca un adaos de 1 nuclear va atinge atunci. în înştiinţare, conform specificu Profesorii examinatori vor Informînd cu acest prilej
la sulă al uraniului 238. I'en- zona activă, 2 700°. iar natrîul lui si stării de lucru din licee verifica, pe specialităţi, dacă candidaţii că înscrierea se iar©
lichid va „lăsa la Ieşire" 500°,
tru a foita acest izotop (ura le judeţului nosiru. absolvenţii liceului interpre pînă cel mai lirziu cu trei zile
ceea ce va permite for
niul 238) să se „divizeze", eli- Incepind cu ultim ii doi ani. tează in mod ştiinţific fenome înainte de începerea examenu
berind energia nucleară, el tre marea în generatorul de abur) examenul de bacalaureat se nele n a lu rii, evenimentele so- lui. Ie mai amintim că exami
buie transformat in lii in plu d unei presiuni de circa 100 susţine după un sistem nou cial-istorice. operele scriito narea va avea loc numai în
toniu, operaţiune ce se efec de atmosfere ce va fi transmisă fată de trecut, in sensul că nu rilor, principalele concepţii şi plenul comisiei, al cărei preşe
tuează cel mai eficient prin turbinelor. mărul obiectelor la care absol teorii pe care le-au studiat in dinte va fi un profesor univer
bombardarea cu neutroni ra Calculele arată că, pentru a venţii sînt examinaţi s-a redus anii de liceu. sitar s a j conferenţiar, iar ca
pizi. Cindva, fizicienii calcu- fl rentabili, reactorii rapizi tr e la trei, din care unul la alege Tinînd seama dc s c o d u I for- vicepreşedinte — un profesor
buie să fie folosiţi la centralele
lind această reacţie, au aiuns re, iar examinatori sînt p ro maiiv ai scolii noastre, la o de la un alt liceu, că mediilo
electrice de circa 1 000 M W In
la concluzia că din fiecare k i fesorii care au predat obiectul biectele cu profil real se va se calculează in mod aritmetic
logram de j,combustibil ars" prezent, la Bcloiarsk se con respectiv, adică cei caro c u urmări atît puterea dc înţele (fără ro tu n jiri) şi că după fie
trebuie să se obţină aproxima struieşte un bloc reactor de Primăveri la Petrila, Foto : V. AZUGEANU nosc mai bine posibilităţile in gere. cit şi capacitatea de apli care obiect se afişează rezulta
tiv 1,5 kq combustibil. Conclu 600 M W , ¡âr în oraşul Scv- telectuale si dc manifestare care a cunoştinţelor din pro- tele.
zie confirmata de reactorul cenko o mare centrală atomo* ale candidaţilor. qramă la rezolvarea do exerci Invocînd tradiţia m eritorie
„B.O.R.-60" de la Obninsk. electrică. In scopul evitării supraîn ţii si probleme cu caracter şi Tenumele din trecut ale unor
Pentru „domesticirea" neu cărcării elevilor din clasa a practic-aplicaliv. licee din judeţul nostru, ca
tronilo r rapizi au trebuit înlă XII-a în perioada dc pregă Prezentarea cît mai bine la cele din Orăştie, Deva, Brad,
mondia DIALOG CU CITITORII
turate numeroase piedici, din tire pentru bacalaureat. în examenul de bacalaureat este în ceea co priveşte buna pre
tre care cea mai importantă care reprezintă jucători celebri acest an M inislerul Invăţo- problema de prim ordin a gătire si prezentare a diferite
este cea a purtătorului termic aî compionatelor m in lu lu i a luni măsura dc absolvenţilor de liceu în lor serii de elevi la examenul
reducere a numărului de teze această perioadă a anutui şco de bacalaureat, ne reafirmăm
de la sursa de enerqie calorică le de pină acum (Di Şte
la qeneratorul de abur. Apa fane. Motthews, loşin sl R. Stănilă — Hunedoara. 20 dc ani vechime neîntre pentru ultim ul trimestru la lar. Aceasta de fapt este o do convingerea că avem m ultiplo
folosită la qeneratoril obişnuiţi olţii) şi un timbru spe Sporul de vechime neîntre ruptă in aceeaşi unitate sporul numai trei obiecte, adică la rinţă comună, unanimă nu nu posibilităţi să reedităm aseme
frînează neutronii. Au fost cial cu drapelele de stol ole ruptă în aceeaşi unitate nu va (i de 10 la sută din sala cele prevăzute pentru examen. mai a lor. a candidaţilor, ci si nea exemple şi serii de elevi
înche
acest scop,
Tot în
încercate diferite qaze. vapori celor 16 ţări participante la ac face parte din salariul lorilar. riul tarifar. ierea cursurilor la clasele de a profesorilor si p ă rin ţilor si, care în pragul bacalaureatului
de apă, săruri lichefiate, dar tuala ediţie a „Cupei Jules El face parte din elementele Vecinul dumneavoastră be pulom să afirmăm fără rezervă, să vorbească in mod curent
23
fără nici un rezultat. S-a a Rimet". care intră în calculul salariu neficiază de un spor de 12 la absolvire va avea loc la mai că în judeţul nostru avem limbi străine, să obţină rezulta
mai. cu
săplămîni
trei
pelat la calităţile na lriu lu i care, lui mediu. Legal vi s-a tăiat sulă penlru că esle miner. La repede dccîl la ceilalţi elevi, toate condiţiile de a ne pre te lot mai bune la olim piadele
zenta de la an la an tot mai
în
po obiecte, să Intre chiar
la o temperatură de circa ALARMA FALSA sporul de vechime pe luna a aceaslă calogorie de salariaţi urmind ta, in acest timp, can bine în această privinţă. Toate rîndu rile autorilor sau inventa
100®C devine lichid. Şi expe- CIUDAD DE MEXICO .16 (A- prilie. A veţi 3 absenţe nemo- cofele sini desigur mai mari. didaţii să se pregătească in liceele sini încadrate numai cu torilor încă de pe băncile l i
Horla — Deva.
L.
In urma
gerpres). — Momente de pani livate. Pierdeati sporul res verificărilor făcute de redacţia mod individual- cadre didactice cu studii supe ceului. să îmbunătăţim preda
că ou trăit vineri oospeţii ho pectiv chiar dacă aveaţi o ab Pentru sesiunea dc vară, rioare dc specialitate, cele mai rea anumitor obiecte de in vă-
JOC DE VERIFICARE telului Angel de Meson din o- sentă ncmolivată. A veţi qrijă ziarului nostru a reieşit că 18— 22 junic, lnspecloralul şco multe cu o bogată experienţă ţăm înl venind si pe această ca
dumneavoastră aii fost înca
VREMEA AL ECHIPEI SOVIETICE roşul mexican Pueblo, unde in viitor 1 drai coreei. Vă informăm că lar judeţean a stabilit şi pro în munca didactică ; dispunem le în preîntâmpinarea organi
de o bază
bună,
materială
BOGOTA 16 (Agerpres) — sînt găzduiţi jucătorii reprezen I. Vigariu — Hunedoara. noii angajaţi sînt încadraţi la pus spre aprobare M inisterului laboratoare bine înzestrate cu zării viitoare a liceelor pe
Invătam intului centrele si
co
PENTRU 24 ORE Continuîndu-ji pregătirile în tative/ Belgiei, participantă la renl.ru angajaţii care au avut nivelul de bază corespunzător misiile penlru examenul de materia! didactic. biblioteci patru secţii : real, uman, cla
vedereo turneului final ol cam campionatul mondial de fotbal, la dala aplicării noului sistem calcqoriei sau funcţiei pe care bacalaureat- P olrivit propune ele. Urmează ca timpul cc nc-a sic, chimie-bioloqie.
Vr«me telotlv câldurooso, dor li* pionatului mondial de fotbol, otunci cînd pe coridoare şi-a do salarizare o vechime neîn o ocupă. rilo r făcute, toţi candidaţii din mai rămas pină la examen să In această direcţie se impune
ţe r irita b ila . Vor cădea aversa selecţionata U.R S.S. o sus făcut apariţia un... tigru. Clien treruptă în aceeaşi unitate, cu Dumneavoastră afirmaţi că adîncirea pregătirii umaniste
slobe de ploaie însoţite de des* ţii hotelului, inclusiv fotbaliş judeţul nostru îşi vor susţine fie cit mai judicios folosit tradiţionale a unor clase de
tfirc o fl electrice. Vint potrivit cu ţinut un nou joc de verificare prinsă în ir© 5— 10 ani, li s-a v-a(i angajat in acelaşi bmp cu examenul la liceul pe care pentru o pregătire cît mai te
intensificări locale din nord-vest. ,la Medellin (Columbia), cu tii belgieni, s-au baricadat în acordat un spor de 3 la suta S. V'. si cu toate astea el are ţ-au urmat, toate cele 17 licee meinică a fiecărui candidat. In elevi ale liceelor din valea
Temperatura m oiim o va ti cuprin» formaţio locală „Deportivo". camerele lor. în timp ce ani din salariul tarifar ; intre 10 si un salariu mai mare. De acord Mureşului, folosirea mai din
Sâ intre 18 fi 21 grade iar mini» malul îşi continua liniştit plim de cultură generală cît si licee majoritatea liceelor noastre au plin a posibilităţilor de pregă
ma intre 9 fi 13 grade. Fotbal işti! sovietici ou term i barea prin hotel. 15 ani vechime neîntreruptă in cu dumneavoastră, numai că le de specialitate car© au loc consultaţii sub formă dc
nat învingători cu scorul de aceeaşi unitate sporul este de nu cunoaşteţi un lucru esen absolvenţi. îndeplinind condi sinteze asupra materiei din tire reală, tehnico — practică
Totul s-o dovedit însă o fi o in cele din Valea Jiului şi H u
[ PENTRU URMĂTOARELE 1-0 (0-0). 5 la sută din salariul tarifar : ţial, si anume : S. V. a venit ţiile (după numărul candida anii precedenţi, consultaţii care
olormă falsă. Tigrul, numit Ra între 15 şi 20 de ani vechime prin transfer tn interesul ser nedoara şi din celelalte oraşo
I 2 ZILE jo, în vîrstă de 5 luni, ero noua ţilor — minimum 25) pot să vor trebui extinse pesle lot si si cenlre muncitoreşti, educa
EMISIUNI FILATELICE neîntreruptă în aceeaşi un i viciului (nu este nou angajat). organizeze examen. cît mai bine organizate, du
mascotă a echipei belgiene o* tate se acordă un spor de 7 la rea elevilor în spiritul îndră
Vreme In Incâlitre, dat ufor In Poşta din Guatemola a e ferită in dar de un amotor me Cum ero s¡ normal, el a fost Examenul se va desfăşura pe minica. sau în după-amiaza
stabilă Vor cădea avene de p lo a sută din salariul tarifar ; pesle încadrat pe baza aceloraşi secţii, la cea reală susţinin- zilelor cu program mai uşor gim muncii productive în asa
ie insoţite de descărcări eleelrlce. mis o serie de mărci filatelice xican de fotbal. principii după care s-a făcut du-se probe scrise si orale la pentru elevi. Pentru obişnuin fel in cit şi absolvenţii ce nu
Vint potrivit din nord-vest. Tem- Încadrarea salariaţilor între vor intra în învătăm ţntul su
paratura In creştere Ufoarâ. literatura română $i matemati ţă se pot face sl examinări cu perior, prin Integrarea socială,
prinderii la data începerii ex că si numai oral. la alegere, probe scrise de lipul celor de
perimentării- penlru unul din obiectele fizi la bacalaureat. să-si găsească ulterior satis
Ion A rg h lr — Hunedoara Tn că. chimie, bioloqic. iar la sec Lâsînd la latitudinea fiecă facţia datoriei calitativ îm pli
Mica publicitate legea 27/1966, republicată in ţia umanistă — scris si oral. rui absolvent alegerea si folo nite faţă de societate.
1969. se menţionează,
printre
Prof. fLIE AVRAM
o
la literatura română si la
altele, că pensionarii cu pen limbă modernă (studiată Ince- sirea sistemului celui mai efi inspector general al
po trivit
personalităţii
cient,
sii integrale pentru limită de
pînd din clasa a V-a a scolii sale, pentru perioada de pre Inspectoratului şcolar judeţean
V ÎN D plan vlenez, lu n g i vîrstă, încadraţi în muncă în generale), sau la limba latina
mea 1,70 m, Hunedoara, xfr. funcţii admise la cumul, au si numai oral, la alegere,
Severln. nr. 25. dreptul pe timpul cit lucrează la istoria României, biologi©
să primească salariul integral
sau filozofie.
si 50 la sută din pensie. In si
V ÎN D casă, Călan, str. 23 tuaţia cînd pensionarul se află Candidaţii proveniţi din
August, 22. secţiile cu predare tn lim bile
în concediu fără plată. ore natio^ialitâlil^r conlocuitoare,
dreptul sfi-si primească pensia
PIERDUT A U T O R IZA Ţ IA integrală. Conducerea între susţin examenul scris si oral
Nr. 103/964, pe numele Pir- prinderii, precum si oficiul de si la limba si literatura m a
\a Nistor, penlru meseria de pensii are datoria să facă rec ternă
cărăuş. tificările ce se cuvin, în sen Materia de examinare este
O declar nulă. sul ca dumneavoastră să vi se cea prevăzută în programa ela
acorde pe luna martie (lună in borată de M inisterul Invălă-
m intului si publicată in
V ÎN D Fia! 850 — Gherghel care aţi fost în concediu fără zeta Invâtăm întului“ încă „G a
în
Llviu, Hunedoara, str. A. plată], pensia integrală- Se luna octombrie 1969.
lancu, nr. 8, ap. 11. bucură de aceste drepturi si
pensionarii pentru limită de Examenul dc bacalaureat, ca
vîrstă încadraţi in muncă in examen de încheiere a ciclu
Vind trăsură mare, tn
funcţii noadmise la cumul si lui mediu dc pregătire a tine
stare perfectă. Deva, Zamll- retului şcolar, trebuie să con
rescii, nr. 1, Munteanu la care în baza arf. 53 din le stituie un însemnat mijloc dc
Gheorghe. gea 27/1065. li se suspendă
plata pensiei pe timpul cit lu verilicare a nivelului qeneral
crează. de pregătire teoretică si prac
N. PANAITEŞCU tică a candidaţilor. La exami-
spoUiv; 22,30 Seoră de romonţe cu
Exploatareo minieră Paroşeni este o unitate nouă şi modernă din bazinul carbonifer ol RADIO loono Rodu ; 22,50 Momeni poetic ;
23.00 Revlila Şlagărelor ; 0,03 - 5.00
Văii Jiului, fn fotografiei Clădirea administrativă şi puţul de extracţie, Estrade nocturno.
PROGRAMUL II : 6.00 Molineu du
Foto : N. GHENA 8,20 Deschiderea em isiunii. Micro- minical ; 8.00 Dansuri inşlrumentale : Oraşul nou Câfan. La parterul blocurilor din centrul ora
avanprem ieră ;
8,30 M olineu dum lnicol penlru co PROGRAMUL I: 7.00 Radiojurnal. Bu 8,15 Teolru radiofonic penlru copii ; şului, funcţionează diverse unităţi comerciale, care asigură
p.*! fl şcolari ; letin meieo-ruiier; 7,15 Oro salului ; 9.00 Avanpremieră cotidionâ ; 9.12
10.00 O ra satului ; 7,4b Melodii populare . 8,00 Sumarul Caleidoscop muxlcol ; 9,50 Cintcce populaţiei o gamă variată de produse industriale şi alimen
11,13 Concert simfonie { presei ; 8.10 Husl'Qie muxicolo ; 9,00 pentru pionieri şl ţcolO'l ; 10.00 Opeia tare.
ce în trei continente, ar© ca 12.00 De strojă pairi«! ; Raaiomogonnul femeilor; 9.30 Avon- artă ; 11,00 Tronsmisiunea concertu
şi cele cinci necunoscute ; 10,30 A 7-a
premeră coiidiono |
9,42 Covolcado
12,35 Emisiune in lim ba m aghiară;
scop principal sprijinirea c-
Cinemeridîane forturilor desfăşurate în ţări 16.30 Deschiderea om isiunii de du- ritmurilor : 11,05 Poşlo rodia ; 11,15 lui Orchcşiei simlonice o filormonioi
Iniilnlre cu melodio populoro şi inter
po-omloxă
M lcroavanpram le-
Bonatul din Timişoara; 13.00 Moiaic
le lum ii a treia în vederea
pretul preferai ; 12.00 De tooie pen
ro. C am pionatul m ondial de
muticot; 14,05 Albumul vocilor celebre
cinematograf
realizării unui
boschet masculin U.R S S. —
13.13 Mclodi'lo săptomrnii - mui'co
Cehoslevocia. Transmisiune tru loţl ; 13,00 Radiojurnal. Spori ', - Leoniyno Price şi Nicoloo Herlea ;
original. 14.30 Dm cele moi indrăgile melodii
de la Ljubljono ; uşoară ; 13.30 Undo vesela 1 14.00 de dragosic ; 15.00 Io horă-n sol —.
★ 17.30 C ălătorie In lumea desenului interpreţi oi muxlcil populare. Irlno ceriul in Lo minor penlru pion $■ or iim mecanica cm
ciniece şi jocuri populore; 15.20 Con-
onim at j
„240 ORE INTR-O 7.1 $1 O 18.00 Film setlol. OUver Twlst Loghln şl Nicoloe Sabiu : 14.30 Cine
vieţii alături
E ECRANELE japoneze
ştie. cişrtgo. Tema : lUneror ecuatori
de popor,
as
P tulează cu succes „Bă construi baraje alături de el. N O A P TE “ este titlul film ului (IX) ; al ; 15.00 Corovana lonlei'«! ; 15.55 chestră de Edvard Grleg (Valentin
Gheorghiu) ; 15.50 Agenda folclorică ;
Estrodo duminicală : 18.30 Dexbaiert
iatul". ultim ul lilirt cre canale. M-as bucura do tine creat de regizorul japonez 18.30 N outăţi cinem atografice ; culturale Tmerelul şi cultura : 18.30 16.30 Interpreţi şi amintiri ; Nicoloo
19.00 Telejurnalul de seară ;
ai dc regizorul Naghisa Osi reţea altora, as iubi tinerii si Hirosi Tesiqahar pentru a fi 19,20 Rnpsodfo română - menta] Melodii interpretate dc Roy Black ; Secărcanu ; 17.00 Almanah muiicof ; ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ
16.00
Revisfo literaro radio ¡ >8.30
ma. in care acnsla înfăţişea copiii lor frumoşi, telurile lor proiectat în cadrul „Expo- folcloric ; 19.00 Goxeio rodio ; 19.20 Cinio Gigi Romanţe interpretóte de lueta Chir-
ză drama unui copil a cărui măreţe, m-aş contopi cu for 70" la cele trei cinematogra 19,50 Moisel - un sol monumenf. Morga : 19.30 Soplomino unul melo- culeseu şi George Nlcolescu; 19.50 9 ŞEF MANEVRA C.F.R.
mon ; 20,05 Toblelo de seară de A-
R epoiloj re alizai In Judeţul
familie este nevoita să cutre ţele oamenilor muncind după fe ale expoziţiei cu uriaşe e Motamureş ; !e*ondru Andriţoiu. : 20,10 - 365 do Varietăţi muticele; 20,00 Vedete ole Cei interesaţi se vor prezenta pentru angajare
muxicii
uşoare; 20.30 O Iştorie o
iere drum urile Japoniei. puterile melc. alături de ei". crane semicirculare. 20,10 Film artistic ,,C an a ru l" ; clntece. Emisiune da Io»K Herţea : murlcii în copodope/e; 21,17 lnvltoţfe cu toate actele necesare.
★ Cuvintele lui Aleksandr Dov- ★ 22,05 M utică }i dans în lu n ci şi 20 20 Arghei'ana. Poxnicul. Rectiâ Ion Io dans; 22,30 Studioul de poexie;
spectacol
Besolu : 20.25 Zece melodii prcferaio ;
lumină - concert
M E D A LIA de argint Ia jcnko răsună de pe ecran REGIZORUL iugoslav Sto susţinui de orcheslro de mu 21.00 Muilcă de ealâ-concert ; 21.15 22.50 Ciñió Hinco Cerbocev, 23,05 Informaţii suplimentare se primesc fa sediul uni
Festivalul film ului turcesc, rar, cu acelaşi timbru al gla le lankovici turnează în pre ncă uşoară a R ad io le lcfixi- Teafru icuri. Negustorul do ochelari, Conioto „Da, ridicó-ia I" de Chhlslo- tăţii, telefon 3, interior 131 - serviciul personal.
bold Holfterl 23.45 Adoglo cu vario-
care a avut loc la Antalia, a sului său deosebit. Dar este zent „A l '11-lea" film cu su unii ; Interpretări Io deptomonle de Tudor ţiuni de OtlorJno Respighl; 24,00
fost decernată, anul trecut, o iluzie. Glasul nu este al biect din ccl de-at doilea 23.00 Telejum oluf de noapte ; Argheil ; 21.45 Solito serii — Dol do ; 1,00 Concerf de murlcó romóneotco.
23,15 Inchiderco em isiunii.
film ului „Un drum de 1 000 autorului ci al lui Serghei război mondial. Filmul - pre
de ani“ , film care se bucură Bondarciuk. actorul car© ii zintă un episod din rezisten 22.00 Radiojurnal ; 22,'0 Panoramic
de o largă apreciere din par dă viaţă pe ecran ţa partizanilor iuqoslavi in
tea publicului. „Porţile de aur" — filmul perioada anului 1941.
închinat vieţii marelui regi
★ ★
V ITTO R IO DE SICA va in zor sovietic Aleksandr Dov- ŞTIAŢI CĂ... COOPERATIVA DE INVALIZI
terpreta rolul unui director jenko, este transpunerea pe „I GISAROLI“ este titlul u
de teatru ambulant care pre ecran a unei intreqi epoci ar nui nou Iiim realizat de V i i
tistice sovietice. Realizat re lor io de Sica. Interpreţii prin
zintă spectacole clasice in
Far-West. El a fost distribuit cent in studiourile „M osfilm " cipali sînt Sophia Loren şi PENTRU a verifica starea rul axei sale nu este con „PR06RESUL“ DEVA
dc Iulia Solnţcva. soţia sa, Marcello Maslroiani.
in acest film dc Richard Bal- «ănăiătii pacienţilor lor, me stantă. Ea variază în lim i
film ul este o redare a tutu
ducci. dicii veterinari din grădini tele a 28,8 si 32,63 zii© te Str. Dr. Petru Groza nr. 8,
Intitulat „Nebunul din San ror qîndurilor şi frămîntări- le zoologice din Anqlia fo- restre.
A n g e lo “ , film ul a început să lor artistice ale marelui re lbsesc termoelemente u tili RECRUTEAZĂ
gizor.
fio turnai din luna martie în CINEMA zai.© d© astronomi Ia stabili VEN IN U L m ajorităţii spe pentru anul şcolar 1970-1971
Spania. Din distribuţia film u ★ rea temperaturii aştrilor. Ei ciilor de şerpi (viperă, nă- tineri absolvenţi ai şcolilor generale de 8 ani, care
lui — o nouă versiune a cla CUNOSCUTUL actor fran DEVA : Bănulolo (Cmcmclogro- determină temperatura ani pircă) provoacă coagularea
sicului Harnici — mai iac cez. Fernandel. va fi noul Iul („Patria"); Tatăl meu, căpi malului in numai 2 secun sîngelui, transformind fibri- au împlinit virsta de 16 ani şi care locuiesc pe raza
parte Dan Bcretta. Karin M e Don Camillo în ccl de-al c in tanul („Arta") : SIMERIA : Iubi de şi de la o distănlă de noqenul in librină şl pro- municipiului Deva - IN VEDEREA CALIFICĂRII PRIN
ier, Folco Lulli. Julian Ma cilea film. consacrat acestui rea »Inel oprită („Mureşul") : HU 30 m. Irombina în trombină. O tra PRACTICA LA LOCUL DE MUNCA, PRECUM Şl PRIN
NEDOARA ; Mai perieuloose decit
teos si Maria Schell. personaj, care se va intitula bărbaţii („Constructorul") ; Mirea va cobrelor si a altor şerpi CURSURI DE SCURTA DURATA, în următoarele me
„Don Camillo si tinerii". Du sa era în negru („Siderurgicul") ;
★ CALAN : Operaţiunea „Lody Cha C A R IILE sfinte hinduse tropicali acţionează în mod serii :
ACTORUL francez Michel pă Jnlien D uvivicr. Carmino plin“ (,,11 Iunie") ; TEL1UC : Un cbnfin indirafii referitoare la contrar, ea are proprietăţi
Gallon© Si Luiqi Comencini. 0 zidari
Pîccoli a petrecut patru orc glonte pentru general („Minorul*); vaccinul antivariolic. Brah anticoaqulante şi cei muş
Christiane Jacques a holărit GHELAR : Aleiandru cel (aricit • zugravi
Sntr-o cadă do baie pentru manii hinduşi efectuau ase caţi rie asemenea s^rpi sin*
să readucă pe ecran persona (..Mnerul*) ; P E T R O Ş A N I :
turnarea unei scene din „In Moli Elander» („7 Noiembrie') ; menea vaccinuri cu 4 000 de amenmleli de hemoragii- O bijutieri
jele pitoreşti inventate de
vazia", film pe care Yves A l Cind ie arata cucuvoauo („Re ani înainlea europenilor. • croitori pentru croitoriile de femei
Giovanni Guareschi. Turnă ri publica") ; L U P E N I : Vre
legret îl realizează în pre IN STEPELE din Kazabsta-
le vor avea loc la Roma. muri minunate Io Spesiort © croitori pentru haine de piele
zent la Cinecitta. Potrivit de („Muncitoreic") ; Adio Teio» IN FIECARE an pe qlohul niil central se construieşte
claraţiilor producătorului, „a ★ („Cultural") ; LONEA : Sherloek păminlesc se înregistrează un canal rie irigaţie lung d© O vulcanîzatori
cest lilni urmăreşte să dis REGIZORUL Edouard Luntz, Holme» („Minerul") ; ANINOASA ; cile I50 rie cutremure d© 450 km care va aduce apel© • vopsitori textile
trugă alibiurile generaţiei a- al cărui film „U ltim ul salt“ Oralul magic („Muncitoresc") ; pSmînl. catastrofale. In ca Irt.isului pînă Io oraşul Ka- 0 lucratori pentru curăţătoria chimică
PAROŞENI ; Pipele
(„Energlo') ;
dulle care încearcă să se a va apare în curînd pe ecra PETRILA : Păcatul dragostei drul acestora îşi pierd via raqanda. El va iriga 1 200 000 0 cioplitori în piatră şi marmură,
daptez© transformărilor tine ne. şi-a anuntat proiectul ţi („Muncitoresc"); VULCAN: Căl ta circa 14 000 de oameni. ha si va alimenta cu apă
reţii si Ideilor noi, dar care nui alt film „Un linăr pentru dura („Muncitoresc") ; URICANI : citeva centre industriale. htformaţii suplimentare şi înscrierile se fac la ser
Stelele din Eger, seriile I-TI („7
nu face acest lucru decîl teo iarnăil, avind ca protagonist Noiembrie”) ; ORAŞTIE : Bătălie O FIRMA elveţiană a pus viciul personal-învâţâmint din cadrul cooperativei.
retic. în fapt rămînind agăţa pe Michel Bouquet. penlru Roma, seriile, I I I („Pa în vinzarc ceasuri dc mină LA ÎNCEPUTUL secolului La telefon 13387 se pot obţine şi alte informaţii
tă vechilor poziţii“ . tria") ; Riscurile meseriei (., Flo- destinate scafandrilor. Ele nosiru oamenii îşi închipu
coro')| GEOAGlU-BAl : Omul cu referitoare la recrutările de ucenici, zilnic intre ore
★ LA CASAB LAN C A a apă ordm de repartiţie ; HAfCG : O sînt pe rfed impermeabile şi iau că în anul 2 000 patine le 7 şi 15.
„CE BINE este aici printre rut recent primul număr al nuntă cum n-a moi fost („Popu rezistă în apa la o adinciin© le cu rotile vor avea o for
lar") ; BRAD : O ţenio
dmtr-o
oamenii simpli, muncitori şi revistei „Cinema 3“ . editată mie („Sleauo roşie") ; GURA- do 1 000 m. mă aerodinamică, propulsa TINERI Şl TINEREI UNITATEA NOASTRĂ VA O-
pescari. Aici. pe malurile ma- de Federaţia marocană a d - BARZA : Apoi s-a născut legenda te de mici motoare. Mai ră- FERA POSIBILITĂŢI MULTIPLE PENTRU A VA CALI
tcIuI Nipru, printre nisipuri necluburilor. Publicaţia. al („Minerul"); I H A : Crima din pă S-A STABILIT că viteza mîn. den'. 30 de ani penlru FICA IN CELE MAI FRUMOASE Şl UTILE MESERII !
Si vii. As munci aici, pn flu cărei titlu sugerează ilustra dure („Lumina"). de rpfatie a soarelui in ju realizarea acestei idei.
viu l natal, pină la slirsitul rea activităţii cinemaloqrafi-