Page 52 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 52
4 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4777 ® H5JMINICÍ 17 MAI 1970
In judeţul Hunedoara
Apele bat in r, creşte
România realeasa în Consiliul de
năvalnic frontul muncii de refacere Administraţie al Programului Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
peeerul Augustin Bichea, me A flăm că fncepind din sca
canicii de avion Jianu Pârău ra zilei de 14 mai, fără nici o
Innere din pag. I)
şi Dumitru Costin au dat o clipă de răgaz, ostaşi ai arma In şedinţa Consiliului Eco Consiliului de Adm inistraţie al
bună mină de ajutor în con tei noastre, muncitori, ţărani nomic şi Social al O. N. U. PNUD din 1968.
trolul evoluţiei întregii situa cooperatori, intelectuali, elevi, (CES) din 14 mai a.c., Repu Au mai fost alese ca mem
misiune : de a aduna din vîr- ţii, în realizarea intervenţii activişti de partid şi dc stat blica Sodalislă România a fosl bre in Consiliul de Adm inis
le ju ri b u n u rile m ateriale lor operative şi eficiente aco au luptat pînă la epuizare cu realeasă în Consiliul de A dm i traţie al PNUD : Republica A
smulse de fu ria apelor din lo lo unde a fost necesar. apele dezlănţuite. Localnicii nistraţie al Programului N a ţi
cuinţele inundate si a le adu Semnele îmbucurătoare şi dă povestesc cu stimă, admiraţie unilor Unite pentru Dezvolta frica Centrală. Franţa, Indone
ce pentru inventariere — ope tătoare de speranţe in tr-o qrab- şi recunoştinţă despre m ilitarii ■ re. penlru un nou mandat dc zia. K uw cil. Uganda. Austra
raţie începută chiar în cursul nică revenire la normal, scă conduşi de colonelul Mihai trei ani. pe perioada 1971-1973. lia. Belgia, Libia, Pakistan. Ca
vilei de ieri şi aflată în des derea evidentă a nivelu lu i M u Şerbănescu, despre maiorul M i- Tara noastră este membră a nada. Norvegia şi Brazilia.
făşurare A u fost recuperate reşului şi tendinţele de redu haj Furniă. căpitanul loan Năz-
uşi. cadre de ferestre, d u la cere in continuare a cotelor a- neanu şi plutonierul Dumitru
pu ri şî alte obiecte. liPlor, anunţate de staţiile de Stănculcscu care au dat dova
.. în zona zoologică a par proqnoză, n-au lichidat încă dă de înalt spirit dc sacrifi
cului dendrologie din Simeria. lo ial pericolul şi qravitalea i ciu pentru salvarea v ie ţilo r o- „ZILELE ROMÂNEŞTI“ ÎN ITALIA
trei oameni — Traian Roşea, nundaţiilor in oraşul Deva. meneşli. A lă lu ri de ei. lucră
Nicolae Socaciu şi Ion Voica Ieri spre seară. între orele torii de m iliţie — căpitan A n
— au întrep rins o acţiune de 18,30 şi 20. un reporter al zia drei Teodor, locotenent major
salvare a an im a lelor şi păsă rului nostru a survolat cu eli Ion Mitulescu, plutonierul Do ROMA 16, — Corespon cea populară — arta veche
r ilo r aflate încă aici. La un copterul înlreaqa zonă sinis rin Urieş — s-au angajai în dentul Agcrpres. Nicolae a icoanelor — pînă la arta
m om ent dat. acţiunea era pe trată dintre Deva şi Mia. Deşi misiuni riscante dc salvare. Puicea, transmite : In ca modernă, contemporană, re
punctul să eşueze. datorită la Deva se observă cu uşurin Cu abnegaţie si dăruire dc drul acţiunilor consacrate prezentată printr-o serie de
revă rsării năvalnice a apelor. ţă relraqerea apei de pe unele sine s-au luptat pînă la epui dezvoltării relaţiilor cultu- lucrări de pictură, sculptu
In a ju to ru l lo r a ven it însă străzi şi terenurile din luncă, zare cu puhoiul de ape. mun rale şt de prietenie dintre ră şi grafică.
0 altă formaţie alcătuită nd- continuă să rămînă sub apă o citorii Eugen Alba şi Ion Jo- Italia şi România, la 10 mai In cadrul „Zilelor româ
hoc din muncitorul Ion Mun parte a cartierelor Cojdu şi san, ţăranii cooperatori Gheor- a acut loc fn oraşul Toii- neşti“ , se vor organiza, dc
tean Zorilă. locotenentul loan Proqresului. a străzilor de d in qhe Negru. Iuliu Nica. Ghera- no festivitatea inaugurării asemenea, o gală de filme
Morarii şj sergentul major colo de sialia şi linia ferată, sim Orşa si Ion Miheţ. profe „Zilelor româneşti“ . Cu a artistice şi documentare, R. F. G. - In foto :
loan Asimioanesi. Au fost ast a V iilo r Noi. sorul Pavel Goţu. numeroşi c- cest prilej, au fost deschise conferinţe despre viaţa ac Standul românesc la Tir- Dezbaterile Consiliului de Securi
fel salvaţi şî oamenii şi o par In aval. întreaqa vale a M u levi. In fruntea tuturor acţiu trei importante expoziţii, tuală a poporului nostru, gul Internaţional de pro
te din animale. reşului este transformată într-o nilor au fosl mereu comuniştii care oferă locuitorilor ora despre dezvoltarea multila duse industriale de la Ha-
Oraşul Deva, asediat de imensitate de apă învolburată, Teodor Vasiu. T ihcriu Valea. şului posibilitatea ctnioaş- terală a României, precum tate pe marginea atacului militar
ape. a fost în tot cursul nopţii cu sute de case din satele r i Bujor Marcu. Sebastian Nistor, terii unor aspecte ale ar şi o „Săptămînd a artei cu novra, mai 1970.
de v in e ri spre sîmbâlă. ca şi verane scufundate pînă sub a Partenie Jurca şi m ulţi alţii. tei româneşti, inceplnd cu linare româneşti".
ieri. teatru) unor intense ac coperişuri. Şoseaua ce duce Gala pentru a decola într-o israelian în Liban
ţiu n i menite să asigure un spre Jlia este aproape în to nouă misiune, echipajul elicop
curs cit mai aproape de nor talitate dispărută sub valuri. terului observă semnele dispe N A Ţ IU N ILE UNITE 16 (A - sau anexiunii". Kosciusko-M o
mal vie |iî lo cuito rilo r săi. ac Pe distanţe apreciabile, calea rate ale unui om. Este ţăranul rizet s-a pronunţat in favoarea
cooperator Nicolae Sonoc din H
ţiu n i in iţia te şî conduse de ferată spre Arad mai poale fi satul Bretea Mureşană. Cu la „Merinţa asiatică cu privire la Cambodgia“ qerpres). — Consiliul de Secu unor noi eforturi consacrate
com itetul m unicipal de partid. bănuită doar după v irfu rile ritate şi-a continuat vineri dez reqlementării conflictului In
baterile în leqătură cu alacul
In cîuda fa p tu lu i că depozite stîlpilor de teleqraf. crim i în ochi povcsteşle cum unor un ilăti militare isracliene spiritul rezoluţiei Consiliului
le din zona de est fuseseră e ín acest peisaj dezolant, co soţia sa se află de 24 dc ore în Liban. Reprezentantul Fran dc Securitate din noiembrie
vacuate. că m ari can tităţi de losul enerqelic de la M intia, în chinurile naşterii, fără a pu In capitala indoneziană s-a nar Provizoriu al Republicii lor indochineze. Ccrlnd înce ţei. Kosciusko-Morizet, pre 1967.
m ă rfu ri se aflau transportate ferit prin eforturi eroice de fu tea fi ajutată de medici. Pilo- deschis sîmbătă „conferinţa a- Vietnam ului de Sud condamnă, tarea agresiunii americano-sai- şedinte al C onsiliului de Secu Delegatul Columbiei. Joa
în altă Darte. în pofida legă ria apelor, îşi pulsează viqu- lul comandant acţionează ra sialică cu p rivire la Cambod- de asemenea. înlr-o declaraţie gone/e îm potriva poporului ritate pc luna în curs. a sub quin V allcjo Arbelaez. a opi
tu rilo r de transport îngreuia ros milioanele de kilow aţi. De pid şî In numai c ilrv a minute qia". La lucrările ei participă transmisă dc agenţia Eliberarea, cambodgian, retragerea rapidă liniat că problemele conllîctua- nat. în esenţă că O.N.U. tre
te. aprovizionarea populaţiei sus. de la hublourile elicop elicopterul zboară la casa bol reprezentanţi ai regim ului dc aşa-zisa „conferinţă asiatică In şi necondiţionată din Cam Ic din O rientul Apropiat ,.nu buie să-şi intensifice eforturile
n-a suferit. In tr-u n oraş în terului. Termocentrala apare navei. După o jumătate dc la Saiqon, implicat direct în a- problema Cambodgiei". Decla pot avea dccît o soluţie po li în vederea unei reglementări
bună parte inundat, s-au găsit nu numai ca o oază in pustiul ceas. viitoarea mamă se afla qresiunea îm potriva poporului raţia relevă că această con bodgia a trupelor S.U A. şi ale tică" şi a condamnai atacul paşnice a conflictului. Delega
din abundentă, pîine. zahăr, de ape ci. în prim ul rînd, ca la maternitatea din Deva în cambodgian, ai Tailandci. Fiii- ferinţă constituie o Intervenţie administraţiei de la Saigon. israelian asupra teritoriulu i li ţii Spaniei şi Siriei, care au
lapte. ulei. preparate de car un impresionant simbol al in afara oricărui pericol. pinclor, N oii Zeelande, A ustra condamnabilă în afacerile in declaraţia reafirmă dreptul po banez. El a declarat că guver urmat la cuvînt. au condamnat
ne. legume si zarzavaturi. în- v in cib ilită ţii omului )n faţa sti Am relatat, stimali cititori, liei. ale căror trupe iau parte, terne ale poporului cambodgi porului khmer de a-şi rezolva nul francez afirmă dreptul Is acţiunea israeliană din Liban.
Ir-u n cuvîn t tot felul de p ro h iilo r naturii. acest caz elocvent pentru spi alături de cele americane, la an şi urmăreşte s5 permită u raelului la existentă şi frontie Viitoarea şedinţă a Consili
duse ce in tră în consumul cu Elicoplerul aterizează în ritul de întrajutorare şi înalt războiul din Vietnam ul de nor aliaţi ai S.U.A. să pa rti singur problemele interne, fă re sigure ..dar aceste frontie ului de Securitate va avea loc
rent al oam enilor D ar lu crul partea de nord a Iliei. înlr-un umanism ce domneşte între oa sud, precum şi ai altor state cipe mal acliv la agresiunea ră amestec dinafară re nu pot fi cele ale ocupaţiei luni.
loc ferit de ape- Inlreaqă a-
acesta nil este de loc s u rp rin menii angajaţi in luptă cu ca membre ale pactelor m ilitare americană îm potriva popoare- (Agcrpres)
zător. pentru că sute si sute ceaslă zonă. cu satele din ju r lamităţile, pentru a vă povesti din regiunea Pacificului, afla
de oameni şi-au consacrat în- a fost izolată, unica leqătură pe scurt despre echipajul e li te sub egida S.U.A. sau an
Ireaga energie pe zile întregi fiind telefonul sau staţiile lo copterului salvator- Despre e- gajate în alianţe m ilitare di încetarea conflictului dintre
acestui scop. Tată num ai cîte- cale de radio. De aceea, m ul rh ip a ju l format din pilotul co recte cu W ashingtonul;
va exemnle. După cum ne in ţimea de localnici a înlîm pinat mandant. maior Vasilc Cuciu- Intr-o declaraţie a M iniste Honduras şi Salvador
formează m aiorul Cornel Co- elicopterul cu multă bucurie. reanu. pilotul secund, locote rului A facerilor Externe al Demonstraţiile din S. U. A.
jocaru. într-o singură zi u n i Faptul le-a întărit convinqerea nent V ictor Loler şi maistrul R D. Vietnam, dată publicităţii SAN JOSE 16 (Agcrpres) — transformat înlr-un război ne-
că la Comitelui judeţean de
tăţile de pom pieri din lo cali m ilitar Griqore Orboiu. la Hanoi, se arată că în tru n i Reprezentanţii guvernelor H o n dcclaral cu o durată de cinci
parlid. la Comandamentul ju
tate au transportat pentru lo Trei oameni minunaţi şi ma rea do la Djakarta se înscrie NEW YORK 16 (Agerpres). Demonstraţii masive au avut durasului şi Salvadorului ou zile. De atunci, la graniţa din
deţean penlru apărarea împo
c u ito rii cartierelor sinistrate şina lor zburătoare care dc 106 In planurile S.U A. in Asia, ur- — La unsprezece zile după loc şi în localitatea Athens, semnat la San Jose (Cosla Ri tre cc)c două state s-au semna
triva inundaţiilor se depun e-
— Oojdu. Progresului şi V iile ore sînt in misiune de salvare. mînd să servească drept aco moartea celor patru studenţi de unde 2 000 de studenţi au pro ca) un acord prin care se pu lat. în mai multe rinduri, cioc
Noi — nu mai pu ţin de 500 forturj considerabile şi se ve- Au zburat într-una peste zone perire intervenţiei americane la Universitatea din Kent, u testat îm potriva amestecului ne capăt conflictului armat din- niri armate solda te, cu vic ti
kilogram e pîine. 870 litr i de qhea/ă cu neslăbilă qrijă pen le sinistrate ale Dejului pînă in Cambodgia şi să ofere o aşa- cişi de membrii Gărzii N aţio S.U.A. în Indochina, precum şl Ire cele două ţări. Realizarea me de ambele părţi.
lapte. I 740 borcane de iaurt. lru salvarea oamenilor din a- la Salu Mare scoţind din, ghea zisă bază legală administraţiei nale In cursul unei demonstra contra bruta lită ţilor politiei. acestui ' acord a devenit posi
1 200 litr i de apă m inerală si ceaslă zonă qreu lovită dc ca rele apelor ucigătoare peste o Lon Noi — S ir k Malak. ţii de protest îm potriva inter G uvernatorul statului a ordo bilă în urma efo rturilor dc
altele. A lă tu ri de o fiţe rii si lamităţi. mie de vieţi omeneşti. Ieri la Poporul vietnamez şi gu ver venţiei S.U A. în Cambodgia. nat Gărzii N aţionale să in te rvi conciliere depuse de o scrie
ostaşii din aceste form aţii, De altfel, chiar în prim ul sifu prînz au prim it ordin dc zbor nul R D. Vietnam, se spune în altî doi studenţi au 'fost omo- nă pentru a-i dispersa pe de de ţări din America Centrală,
m u lţi oameni au im p ro viza t zbor. elicopterul a ..cules'' de spre Deva. Odihnindu-sc doar document, condamnă conferin monstranţi ai căror reprezentanţi s-au în
plute pe care au făcut aseme pe acoperişurile unor case izo atîl rît era necesar penlru ali ţa de la Djakarta şi declară că rfti de politie la Colegiul dc La Universitatea din M a ry trunit de cîteva săplămini la ATLAS
nea transp orturi late patru persoane. Apoi a mentarea cu carburanţi, s-au toate rezoluţiile şi recoman stat din Jackson în timpul li land, politia şi Garda Naţiona San Jose penlru examinarea Ï
C o n d iţiile vitrege impuse de transportai la fata locului o înălţat din nou şi in două ore dările adoptate dc ea sînt ile nei manifestaţii de protest lă au intervenit penlru dis posibilităţilor de soluţionare a
in un daţie .s-au izbit de inge formaţie de 7 m ilitari. în frun au ajuns la noi. anqajîndu-sc gale. nule şi neavenite. contra trim ite rii în Indochina persarea celor aproxim ativ conflictului.
niozitatea. c u ra ju l şi s p iritu l te cu căpitanul loan C.herdan. pînă la lăsarea întunericului in M inisterul Afacerilor Exter a absolvenţilor acestui insti J
de în tra ju to ra re umană. Pen dotată cu barcă pneumatică si 5 misiuni de salvare. ne al G uvernului Revoluţio 5 000 de studenţi care. în semn După cum sc ştie, în luna Iu
tru a aproviziona cu alim e n alte echipamente speciale. Cu La ora cînd c iliti aceste r in tut de Invătămînt. de protes» contra intervenţiei lie a anului trecut, intre tru \ FITOTERAPIE IN
te pe cei care în fru n tă fu ria acelaşi transport, din dispozi duri. zborurile aviatorilor sal In cursul incidentelor, alţi 15 fn Cambodgia. au barat circu pele honduriene Şi salvadorie- i PÀDUREA
apelor la locurile de muncă ţia prim ului secretar al Comi vatori au început dc mull. Să-i studenţi au fost rănlli. laţia pe o şosea naţională. ne au izbucnit lupte care s-au TROPICALĂ
de pe şantierul T erm oce ntra tetului judeţean dc partid a căutăm cu privirea pc funda
lei M in tia , tem porar izolală fost adus un mare număr de lul cerului şi să Ic trimitem un s Medicina primitiva nu l
de oraş. a fost folosită cu suc pachete cu alimente consisten gind bun. Celor trei oameni Inundaţii catas s este doar şorlotonie. A- ,
ces galeria ..Decebal“ a E x te penlru elevii aflaţi la eta din maşina lor zburătoare... ceasta este concluzia lo \
ploatării m iniere Deva. jul superior ol şcolii, jar pen Punem punct reportajului \ care o ajuns medicul Pa- ^
In cartierele sinistrate au tru comandamentul local de in noştru ta ura ’ noaptea In trofale în mm \ trik Brown in timpul calo- .
fosl organizate servicii specia tervenţie un mesaj penlru a acest moment se înrcqiştrea/u tonilor sale prin bazinul ’
le de asistentă medicală, care informa populaţia sinistrată de continuarea scăderii apelor. In fluviului Amazoanelor, \
au venit în s p rijin u l popu spre măsurile energice între faţa noii situaţii create, la Co Ungaria unde o cunoscut în omo- •
laţiei prinse penlru a scoate în afa m itelui judeţean de partid se nunt practico „colegilor“ ’
Pentru poarta aeriană a o ră de orice pericol oamenii, elaborează măsurile ce se im \ soi - vracii triburilor in- \
raşului — aeroportul — bătă penlru a le asiqura adăpost si pun pentru diminuarea efecte BUDAPESTA 16 (Aqerpres). \ diene. i
lia a căpătat tensiunile ce hrană îndestulătoare. lor distrugătoare ale inunda In aceste zile. in partea dc Un asemenea vraci ?
stau bine unui colectiv în ac Intrucit din aceaslă zonă ţiei. pentru reluarea în cel nord-est a Ungariei s-au pro \ este un adevărat botanist. 1
ţiune. Com andantul său — Pe complet izolală n-am avut po mai scurt timp a activităţii dus inundaţii cu urmări ca \ El tratează frecventele ^
tru Diaeonu, precum şi p rin c i sibilitatea să relatăm în repor normale în localităţile de unde tastrofale. N ivelul apelor de muşcături de şerpi ve- t
palele sale ajutoare, mecani tajele anterioare, reporterul apele s-au relras, de . mobiliza păşeşte cea mai marc cotă a \ ninoşi cu un preparat ob
cul g ru pu lui electrogen — A u prezent ieri scară la faţa lo re a noi forte umane şi ma tinsă din anul 1888 Se apre \ ţinut din frunzele şi radă- \
gustin Totoian. radiotehnicia- cului* îşi face modcsla datorie teriale la acţiunea fie rcgle- ciază că inundaţii de amploa \ cinile plantei „moipoon" ; i
nul pentru protecţia na viga dc a consemna ladipar rxîmpe- menlare loială a vieţii lu tu ror rea celor actuale sc pot repe contra durerilor de cop
ţiei aeriene — Petru Rodea, ca ie din impresionanta epopee a aşezărilor hunedorene afectate ta la intervale de 500-1 000 de \ recomandă un medica- i
şi p ilo tu l loan Lehocz.ki. dis- bătăliei cu apele dezlănţuite. de calamitate. ani. \ ment extras dintr-o pion- *
Pentru salvarea populaţiei şi j ta care ore mirosul \
a bunurilor materiale, in zo \ aspirinei. Dacă vine la i
nele sinistrate au fost luate dc insecte, vraciul freacă 1
el un pacient înţepat de
urgentă măsuri complexe,
la
Lucrătorii ogoarelor dove- îndeplinirea cărora participă u- s s de „metokulu'', ior daco ţ »
locul inflamat cu frunze
elicoptere
nităti militare,
şi
maşini amfibii. ( cineva este rănit în timpul ţ '
unei vînâtori, el îi freacă
Deşi la 16 mai s-a constatat t rona cu planta medici- i
dese prin munca o înalta o oarecare ameliorare a situa nală „taîo".
ţiei. hidrologii prevăd m enţi
nerea îndelungată a unor cote ţ FRESCE SALVATE
DIN ANTICHITATE
mari ale nivelului apelor în In timp ce armata americană ocupă noi zone pe teritoriul cambodgian, artileria Fron s 1
răspundere patriotică nele respective au început să se ' tului de Eliberare Naţională din Laos urmăreşte cu atenţie operaţiile aviaţiei americane din \ din Pestum (la sud de 1 1
rîuri. m otiv pentru care în zo
Anticele temple greceşti
apropiere de graniţa cu laos uf.
Ir. fotografie : O baterie de artilerie antiaeriană la graniţa Laosului, gata de ripostă
Neopole) sînt inconjurote
construiască diguri de protec
ţie. in caz de nevoie. de o pădurice de brazi si \
\ onghinore In iulie 1969, fiul \
Lucrătorii ogoarelor din un i zile pe ogoare, reuşind să fn- mizeqelusa. Vaidei. Şcrel. Bă- \ lui Luigi Franco, în timp \
tăţile agricole socialiste situa sămîntezc aproape toate cele cia. Pişchinti, Tîmpa. Beriu şi \ ce ora, o lovit cu plugul
te în zonele ncaiectate dc i- 190 ha cu porumb planificate, multe alic unităţi, unde se în Goma de produse o fost mol Austriei, Franz Jonas, vo face un obiect tare. „Obiectul*1 (
nundatil. fn frunte cu com u să plivească 340 ha cu qrîu din registrează zi de zi rezultate largă faţă de ediţiile onterioo- o vizita oficială în R.P. Unga \ s-a dovedit o fi acoperişul
niştii. muncesc in aceste zile 370. să prăşească o mare su bune. re. Lo tîrg au fost prezentote ră, în cursul lunii iunie a.c. \ unui mormint ontic. Spre
cu tenacilale şi dăruire pen prafaţă din cele 60 ha cultiva Participarea lot mai nume bunuri din toate provinciile, deosebire de alte mor
tru a nu rămîne nici o parce te cu cartofi. De asemenea, la roasă a lucrătorilor din agri municipiile si regiunile auto ♦ O # \ minte găsite pînă acum
lă de pămfnt nelucrată, penlru grădina de legume s-au plan cultură la muncă, pentru exe nome ale ţarii. \ în sudul Italiei, acesta t
a smulge păm înlului roade c il tat 2*ha cu vorză. 1 ha cu cea cutarea în ritm alert a lucră La Panmunjon, anunţă A* Apropiat şi războiul din Indo Comitetul O.N.U. pentru de ovea pereţii acoperiţi cu \
mai bogate- Sînt eforturi care pă. 6 ha cu castraveţi. 10 ha rilo r agricole de sezon, este genţia Centrală Telegrafică china.. Fâcîndu-se ecoul insis colonizare a început vineri o \ Mesce de origine greacă.
atestă conştiinţa lor civică şi cu fasole pentru păstăi. urmarea firească a măsurilor Coreeană, a avut loc o nouă tenţelor delegoţilor tronului, i ......................... ....... nouă dezbatere asupra ansam In decurs de 5 luni
patriotică, responsabilitatea de Pe ogoarele C.A.P, din Bă- luate de organele comunale de şedinţă a Comisiei militare de Turciei şi Pakistanului, comu blului problemei coloniale in s-au scos Id iveală 109 j
care dau dovadă toţi lucrăto icşli. unde insămîntatul porum partid şl de stat. conducerile armistiţiu în Coreeo, Io care nicatul relevă că s-0 ocordot o ; Ziorul „Akabata” anun- j Africa, abordind situaţia din s morminte cu 212 plăci
rii ogoarelor. bului s-au terminat încă de cooperativelor şi specialişti reprezentantul R.P.D. Coreene atenţie considerabilă proble ) ţo că, intre 12 si 14 mai, j Angola, Mozambic, Rhodesia s pictate. După părerea ex 1
Zecile şi sulele dc coopera săplămîna trecută, sc munceşte penlru folosirea din plin a tim o protestat „împotriva ocţiu- melor economice $¡ sociale ole : a avut loc la Tokio cea j şi Namibia. \ perţilor, frescele dateozo t
din anii 340-320 i.e.n. Ele
tori şi mecanizatori se strădu acum intens la întreţinerea pului de muncă, a capacităţii nilor provocatoare întreprinse ţărilor membre. Această sub : de-a 13-a plenară a Co- i Deschizînd dezbaterile, re
iesc ca, prin eforturi comune, culturilor. Cooperatorii din Ba- maşinilor si tractoarelor, a for; de partea omericano în zona liniere confirmă opiniile empri ; miletului Central al Par- i prezentantul Sierreî Leone. reprezintă compoziţii in i
p rintr-o muncă organizată şi tiz însămintează ultimele su Ici de muncă de care dispune demilitarizată". El o menţio móte de numeroşi observatori, j tidului Comunist din Ja- I Charles Wyse, o subliniat că stil clasic din perioado V
disciplinată, să obţină producţii fiecare unitate. noi între altele că un avion potrivit cărora unii membri oi j ponia, care o discutat ■ timpurie - episoade din
prafeţe cu porumb şi plivesc ! masurile pregătitoare în ; in ciuda unor rezoluţii ale vioţo, ritualuri funebre etc.
cît mai mari de pe fiecare su A cţiun ile ce se întreprind, e- militar a pătruns de trei ori C E N T O. manifestă rezerve t
prafaţă de teren, care să supli semănaturile de loamnă. Tot fo rtu rilc cc se depun penlru în spaţiul oerion ol R P.D, C o faţă de ospectele militare ale : vederea celui de-al XI- ; O.N.U., Portugalia si R.S.A. Se pare că preţioasele
nească în bună măsură pierde aici, la grădina de legume, s-au executarea in timpul cel mai reene, iar unităţi armate ame activităţii poetului, insîstînd o- ; leo Congres ol partidului, j menţin popoarele din Angola, relicve s-ou conservot da
rile cauzate de inundaţii. O ac plantat 2 ha cu roşii, 1.20 ha scurt şi fn conditiuni agroteh ricane ou deschis de 120 de supro colaborării economice. ; core va ovea loc lo 1 iu- Mozambic şi Namibia sub do \ torită anghinorclor r nul ţ
tivitate susţinută, plină de res nice superioare a tuturor lu ori focul asupra teritoriului | lie 1970. minaţie colonială, refuzînd să s care curge prin Pestum,
ponsabilitate. se depune pen cu varză şi se lucrează cu for crărilor agricole demonstrează nord-coreean. ♦ O # plin de mîl, o transformat S
tru însămîntarea ultim elor su te sporite la prăşitul celor 5 în mod pregnant hotărîrea ce Ediţia de primăvară a Tirgu- Ic acorde dreptul la autode s regiunea în -mlaştini, fo t
prafeţe de porumb, la p livîtu l ha cultivate cu morcovi şi lor ce muncesc pc ogoare de ♦ 0 * lui de bunuri pentru export terminare. fn asemenea con \ care de malarie Veocuri
de-o rîndul, umezeala pâ- \
semănăturilor de toamnă, la păsltrnac. La C.A.P. din Cris- a nu precupeţi nici un efort, Vineri s*au încheiat la Wos de la Canton şi-a inchis por Agenţia MTI anunţă că lo diţii, a afirmat el, pentru aces \ trunzînd din mlaştini in
de a face tot ce le stă în pu
plantatul şl prăşitul legumelor. tur s-a plivit întreaga supra tinţă pentru înfăptuirea sarci hington lucrările conferinţe; ţile. Timp de o lună, tirgul o invitaţia preşedintelui Consiliu te popoare nu există olt mijloc morminte nu o permis \
De asemenea, din grădinile de faţă de 150 ha cultivată cu nilor puse de partid în fata a ministeriale a ţârilor membre fost vizitat de peste 10 000 de lui Prezidenţial al R.P. Unga decît lupta armotâ pentru ob vopselelor să se usuce si \
legume se recoltează şî se tri griu şi orz şi s-au prăşit 13 gricultu rii noastre socialiste, ale organizaţiei Tratatului Cen persoane, între care oameni re. Pal Losonczi, preşedintele ţinerea independentei. să se jupoaie de pe pe \
tral (C.E.N.T.O.). In comunica de afaceri din numeroase ţări. reţi. Cînd în 1944 mloşti
mit spre pletele oraşelor can ha cu sfeclă dc zahăr. de a spori necontenit producţia tul comun dat publicităţii sc Lo actuóla ediţie. întreprinde nile au fost desecole, »
tităţi tot mai mari de produse. Asemenea eforturi susţinute agricolă vegetală şi animală, arată că ţările membre ale rile chineze de comerţ exte \ umezeala din morminte a
Ţăranii cooperatori din To- se depun şi de către comuniş de a contribui din plin la mai C.E.N.TO. ou onalîzot o serie rior ou semnat un mare număr fost întreţinută de rodoc:-
de problema internaţionale în de contracte de import şi ex s
teşti în frunte cu comuniştii tii, ţăranii cooperatori şi me buna aprovizionare a oraşelor tre core situoţio din Orientul port cu diferite firme străine nile onghinarelor. (
dau dovadă de multă hărnicie canizatorii din C.A.P. Romos, cu produse agroalimenlare si \
in munca ce o depun în aceste Densuş, Pui, Riu Bărbat, Sar- a industriei cu materie primă.
Redacţia (I administraţia tio tuful i Deva, tir. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoono i 12317 )l 1.127S. Tiparul : Intre ?reo poligrafică Deva.