Page 54 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 54
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4778 f t MARŢI 19 MAI 1970
LUPTA CU FURIA DEZLĂNŢUITĂ A APELOR
FLUXUL NESTINS AL M U N C II Direcţia sanitară a judeţului
aduce la cunoştinţă cetăţenilor:
lelui Simeria nu şi-au în De aceeaşi mobilizare, dăru Pentru o preveni îm bolnăvirile infecto contagioase
cetat activitatea nici o c li ire şi ataşament profund uman ce s-ar putea ivi în urma inundaţiilor, daţi ascultare
(Urmau din' pog. 1) p i în c i din zilele premer- sini s tip în iti Ş> brutarii de la
q ilo a re inundaţiei. Surplusul Jirad. „Pînă nu s-au întrerupt sfaturilor şi indicaţiilor organelor sanitare.
de materie prima cerut de a- câ-ile de comunicaţie cu m uni C a urm are a infectării Datinilor în urma inu n d a
te .’»le uniLciţilor beneiiciorc, a ceaslă amplificare de for|e a cipiul Deva, lucrind fără ră-
le economici naţionale". fost asiqural de judeţele Timiş, qaz, zi şi noapte, colectivul ţiilor :
Succeselor de pină acum Sibiu, Dolj şi altele. Ca u r nostru de muncă a livra t im Nu consumaţi apa din aceste fîntini, consumaţi
cocsarii hunedoreni le-ou adău- mare a acestor eforturi, pe portante cantităţi de pîinc lo numai apă fiartă şi răcită sau apă minerală.
qal incă -14 de tone, iurnaiiş- poarta întreprinderii au plecat calităţilor de peste Mureş — D upă retragerea apelor de inundaţie, treceţi im e
!ii secţiei I 54 de tone, aqlo- zilnic spre locuilorii judeţului ne relata telefonic şeful schim diat la curăţirea şi dezinfectarea fîntînilor cu var
m cratnrişlii 136 de tone, oţela-
nostru im poilante cantităţi de bului nr. 2, Gheorqhc Tudoran.
rii secţiei a ll-a şi electrici, cloros, respectind sfaturile şi indicaţiile organelor
produse loríale proaspete. de la Fabrica dc piine brad. De
laininaloni de la 750 mm, benzi ★ sîmbălă nu mai avem posilvili- sanitare.
5» linia fină au fost şi ei pre Beţi apa doar după confirmarea potabilităţii ei
Am urqul serii se la şi „încet lalea să facem acest lucru,
zenţi tn bilanţul de ansamblu
peste oraşul siderurgişlilor. In insă cu toate acestea, toti sa de către organele sanitare.
al rom bm alului, cu rezullale
alt loc, alţi oameni inimoşi şi la ria ţi din fabrica noastră, cu Nu folosiţi alimente cu aspect alterat şi provenite
poziiive. harnici erau la datorie. In cup qîndul la oamenii care şuieră,
C oleclivul de m u n ci de la toarele de copt pline, alualul depun eforturi de-a dreptul im din apele de inundaţii.
Uzina ..Victoria" din C ila n a p lim id it se rumenea pc vetre presionante pentru a spori pro La primele semne de boală prezentaţi-vă la medic.
lu rra l d u m in ic i cu maximum le încinse. Interlocutorul nostru. ducţia de piine- Momentan a La chemarea organelor sanitare prezentaţi-vă ta
de elorl. La Iurnale, cocscric, S am o ili Dalbii, şef de fabrica provizionăm Cu piine toate lo vaccinările profilactice ce se vor efectua.
linqoliere Şi secţiile de în tre ţi ţie, ne vorbeşte In cuvinte e- calităţile dc pc malul drepl al In întreprinderile judeţului, oamenii muncii depun deosebite eforturi pentru realizarea
nere munca a atins cote de molionante despre munca f i r i Mureşului şi. imediat după re unor producţii suplimentare. Siderurgiştii hunedoreni confirmă şi prin rezultatele obţinute in Echipieri sanitari I Sprijiniţi cadrele medicale in
in a lli intensitate. Siderurqişlii o d ih n i a lucrătorilor de la facerea căilor de comunicaţie aceste zile tradiţia de colectiv harnic şi entuziast. acţiunile antiepidemice ce se întreprind în teritoriu.
din Călan au losl prezenţi, f i aprovizionare, care în timp re cu Deva. vom continua să I r
r i excepţie, acolo unde au fost cord, au transportat în maqa- vrăm şi penlru alte localităţi".
chemaţi Unii au înfruntat nă zînc aproximativ 250 de tone Dînd q!as încrederii nemăr-
vala apelor, alţii au rim as in de fain i, asiqurind stocul ne qinile pe care o au în partid.
uzină, deservind marile u tila cesar pc mai multe luni. In conducerea sa, oamenii LADATORIE PENTRU
je şi capacităţi de producţie, ».Schimbul nostru, spunea tova muncii din judelui nostru sini — Alo, Deva ? Sinlcm Spi se observa din ceafă absolut
pentru a da economiei naţiona răşul Dalbir, produce zilnic ferm holăriti să adauqe rezul talul Zam. Avem nevoie dc nimic. Nici măcar o ruptură
le cit mai mult mclal şi se- mai mult, asiqurînd pîinen ne tatelor de pînă acum noi suc sînge. O femeie este in peri de nor. Avionul a fost con
micocs. cesari pentru Hunedoara şi cese şî victorii, să participe cu col. Vă rugăm faceţi ceva. dus sus, deasupra norilor.
★ Deva. Aşteptăm s i ne vină lot entuziasmul lor la progra Măcar 2—3 flacoane. Avem Strecurindu-sc printre curen LEGĂTURILOR TELEFONICE
Pentru a satisface pe deplin cîtiva brutari si de la Deva şi mul de rclarorc a obiectivelor nevoie de smge.. Vocea care ţii dc aer care zgilţiiau apa
comenzile de produse lactate, cu forţe unite să putem răs afectate, de dezvoltare in con cerea cu insistenţă ajutor nu ratul a ajuns deasupra loca
muncitorii, Tehnicienii şi inqi- punde tuturor cerinţelor care tinuare a economiei noastre s-a mai auzit. lităţii Zam. Aici a trebuit să
nerii de la Industria lap- se pun în fa(a noastră". naţionale. Telefonista de la Staţia de coboare iarăşi in ceaţă, pen Posibilitatea comunicării te ■ale M ureşului, spre a conso telecomunicaţii — comuniştii
salvare Deva, Tanţa Tranda lru a putea găsi o fereastră lida un stîlp care ameninţa să le-au insullat oamenilor încre
fir, n-a stat pe ginduri. Ştia spre pămint. S-a invirtit o lefonice cu zonele sinistrate nu
s-a pierdut nici un moment —■ cadă şi să întrerupă legătura derea in ei, i-au mobilizat şi
cu
ne spune tovarăşul M iliai Cim telefonică llia. comandamen le-au fost exemplu. Tim p de 4d
LUMINA DIN FORŢA DĂRUIRII mmm a fosj Icconiunicatii-Deva. S-a muncit Spre a asiqura comunicaţiile trenuri din staţia Deva. dar zia
de ore n ou sosii şi n-au Plecat
izolat.
total
din
bru, directorul adjunct al Di
tul
recţiei judeţene de poştă şi le-
telefonice interurbane au fost
rele, corespondenţa au venit şi
au plecat din şi spre tară cu
24 de orc în şir Ia datorie te
fără odihnă penlru asiqurared
Şl ABNEGAŢIEI leqălurilor telefonice cu zone lefonistele din tura Anei Rodie aceeaşi reqularilale. Penlru ca
să se ducă la timp telcqianie
de la oficiul poştal Deva. fn
le izolate sau ameninţate cu
faci orti
sau
avize
telefon icc.
tensiunea impusă de o sumă
izolarea. Telefoanele au repre^
de momente maxime, tehnicie
distribu itori do leleqrame C or
zentat ore la rind sinqurul m ij
im m m n loc de comunicare a comanda nii C.T.A. Rubin Mo(u, Nico coborît in apă pină la briu in
nelia Sav şi (oan Opreau au
Se
lae Poqan. Silviu Jacob.
mentelor cu cei izolaţi- .Şi. spro
cinstea lucrătorilor noştri, a- bastian Iqret au asigurat buna cartierul Gojdu al Devei.
inginerul Traian Coşa, şeful linienlare a minei, a avui lo ncrqie — reţeaua minei. Dar ceaslă legătură n-a fosl între funcţionaro a instalaţiilor. In O veste nc-a parvenit de la
secţiei distribuţie din întrep rin tuşi lumină, cu excepţia car avaria a fost relăcută cu fapi- ruptă. Linio ril Roman Vraciu, tre centrele de comandă si cel comandantul aeroportului De
derea de relele electrice De tierelor inundate. diLaie deosebită. Oamenii de la Gheorqhc Ronian (penlru sec ne care zonele inúndale ¡-au va. Petru Diaconq. Deşi aero
va. se afla după multe orc de Treizeci de ore de muncă în centrul din Deva fiind epuizaţi torul IIia ), Ervin Dascălu şi izolat de aceslca ou fost men portul a losl declarat oficial în
nesomn i cordată şi continuă a depus şo de multele ore dc nesomn şi că şoseaua pină la Zam era vreme deasupra localităţii. Auquslin C.luuro (penlru legă- ţinute în permanenţă loqături chis. el a continuat să primeas
— Am fost printre ultim ii ca ferul Ion Florea de pe maşina încordare, am solicitat o echi impracticabilă din cauza i Dupq.. nenumărate rotiri, a I n ri le cu Cerlcjul). Franosc de comunicaţii si aproviziona* că avioane. Inlreq personalul
re am părăsit sediul întrep rin cu slatia mobilă de radio e- pă de la centrul Hunedoara. La nundaţiilor Singura soluţie văzul pe cineva agitind un S clim it (pentru reţelele de te re. Oamenii erau dornici de aeroporlului era qala dc p ri
derii inundate. Dar bătălia misie-reccptie, prin care se ora 20 oraşul avea lumină, iar — avionul A ridicat recep cearşaf alb. încă un viraj lecomunicaţii urbanei au mun ştiri şi ştirile au ajuns la timp mire şi plecare, la dispoziţia
torul şi a format un număr.
noastră cu apele începuse de menţinea leqălura. ca şi şofe la ora 2 noaptea avaria era în scurt şi din avion a plecat cii pină la epuizare şi au slat la ei. La timp au ajuns ziare comandamentului judeţeah
la intrarea lor pe teritoriul ju rul loan Hei ta dc pe aulote- lăturată in intrcqime. Electri La ora 4 şi cinci, minute, te lin, Spre pămint, o paraşută. de veqlie qata să intervină le. corespondenţa, teleqraniele. penlru apărarea şi tcilălnioica
deţului. Curentul electric or fi lescopul cu care am efectuat, cienii M ihni Heneric şi N ico lefonul de la locuinţa pilo A căzut exact in miinile pentru înlăturarea oricăror de avizele telefonice. Au ajuns la efectelor inundaţiei. La nr» m o
prezentat pentru vieţile oame prin apa care ajunqea p in i la lae Cibu au lucrat cu abneqa- tului Lchoszky suna insis unui om Pilotul s-a mai în- ranjamente înlim plate sau po dcslina|ic si au plecat spre ment dat. in timpul fu rlu n ii
nilor un pericol tot alit dc ma cabină, zeci de separări dc re tie, calm şi rapiditate. tent. v irtît ' o dată deasupra loca sibile. destinaţie, ca şi cum nu s-ar din după-amiaza zilei de 16
re ca al apelor revărsate, dacă ţele. Personalul nostru a răs Cînrl l-am părăsit pe şeful — Să încercăm — a spus lităţii. in semn de „la reve In acele momente. de un fi înlim plat nimic- Aceasla pen mai, o avarie la in sta la ţii de
cuprindeau instalaţiile de trans puns ca un sinqur om la che reţelei de distribuţie, forţele se acesta dere“ , apoi şi-a continuat dramatism qrcu de redat în ru - lru că. în sectorul difuzare a radiole!ecomuni( alii a inlve-
port sub tensiune. Pe de altă marea orqanizatiei de partid şi repliau pentru o nouă acţiu Meteorologul de serviciu drumul spre Deva. vinle, o veste dc la „celalalt“ , presei, tovarăşii Iun fhscaru, rup» orice posibilitate de co
parte noi nu trebuia să creăm o com itetului de direcţie al ne : zona 11ia începea să iasă dc la Aeroport semnaliza Nimănui nu-i venea să caprd al firului putea să în Gheorqhc Lascu. Gheorqhe municare a aeroportului cu re
o stare de spirit defavorabilă Întreprinderii. A u răspuns cu de sub apă ploaie in zona localităţii Zam creadă cum de-a fost posibil semne curaj şi speranţă în ini Talu au făcut apel la toate ţeaua de transporturi aeriene.
prin decuplarea mai repede de- toată dăruirea electricienii — P in i rin d puhoiul de ape şi vizibilitate redusă pe tot un asemenea zbor. Dar cfte mile a zeri sau sule dc oameni. mijloacele la care se putea a- Plin ploaie, prin noroi, in pe
cît era nevoie a curentului e Constantin Dobromîr. Ion şi E părăseşte teritoriul judeţului traseul Destul de riscant de fapte apreciate ca imposibile Răspunsul de la ..celălalt" ca pcla în aceste condiţii, pentru ricol permanen! din ca i/a
lectric. Şi apoi. trebuia lumină mil loica, Nicolae Badisu, nostru vom fi mereu la post. mers, mai ales că dc această n-au fost evidenţiate in aces păt al (irului nu s-a lăsat ni ca legătura cu (ara prin ziare descărcărilor atmosferice, teh
penlru luarea măsurilor de u l maiştrii Teodor Murcşan şi Ion După aceea va continua bătă dată pilotul nu , ? putea ori te zile de grea cumpănă, căieri aşlcplal Comunicaţiile!" să, fie ,,mcrUipqlă* ca .oamenii,, nicianul Polrn Dedea‘ s! elec
tim moment. Oamenii noştri Slerca, Vasile Pastrama. La lia pentru . repunerea în jslare enta după albia Mureşului. tpîcfonice urbane şi interurba să afle măsurile enerqice şi trom ecanicii . do ’ râdiblbraţie.
au fost mereu în calea apelor staţia de transformare ..Dece- de funcţionare a instalaţiilor de Peste tot era numai apă. citc vieţi omeneşti şi Imnuri ne n-au suferii. Au trudit zile operative luale de conducerea N icolae"Kbrşefu. Nicolae Jen.i
hal" maisirut Petru Goia si o- $i totuşi, a încercat. materiale n-au fost salvate !
şi au separat tronsoanele inun transformare Şi transport n c~ şî nopţi la rind penlru aceasla partidului şi stalului penlru în şi Ion Marian au leuşil ca pî
lcctriria n u l Fion Almăşan s-an
date. înlălurind pericolul elec norqiei electrice avariate qrav La ora 5 şi 5 minute, avi Spiritul de sacrificiu al ce vingerea slihiilor naturii, să a nă la ora 23,30 să rcslabileas-
aflai neîntrerupt la post. din echipele de sub conducerea
trocutării. M unicipiul Deva tre de inundaţii onul şi-a luat zborul. Ală - lor care au acţionat a fost f Io că ţara întreaga este ală că legătura.
momentul inundării şi pînă la maiştrilor loan Rodea şi N ico
buia să fie osiqurat prin tre Va coniinua cu aceeaşi te lae Oarqă pe zona Orăşlie. turi de ei. In acele momente Sini, ario dc muncă, acîe de
cerea statici de transformare relraqerea apelor. turi de pilot se găsea şi dis enorm.. Pe Imnă dreptate, la ca şi acum. (oria morală şi o r sacrificiu, dovada înaltei con
O lovitură qrca ne-a Hat na nacitate. cu aceeaşi răspunde pecerul staţiei de salvare, marpa epopee a umanismu Penlru accasla. şeful de sector
„D e rrb a l" spre staţia Simeria. re. cu aceeaşi dăruire, de care gan :za lorică cea mai de nă- ştiinţe a datoriei. a nens-niui-
tura şi atunci cînd s-a pornit Augustin liichea. îoan floboc. cu o echipă do li-
Nu ne-a folosit această mane sînt 1n stare oamenii cărora lui merită să se înscrie cu deido. din sectorul de poştă şi Iei solidarităţi tovărăşeşli.
furtuno din după-amiaza zilei niovi si însoţii dc lorm aţiuni
vră căci o parte din leqăturile de sînibătă 16 mai a avariat comuniştii le servesc mereu ca In dreptul Termocentralei majuscule şi acest act dc
subterane au fost inundate. Si ultima posibilitate de a a îndemn şi exemplu, in aceste Mintia cerul era inclus. Nu curaj. ale qărzilor patriotice, au în
întreprinderea de reţele
M unicipiul, prin reţeaua de a- limenta m unicipiul Deva cu e~ zile pline de încercări. fruntai pieptiş apele furioase
electrice Deva anunţă:
Minimii pompier Cetâteni !
Dînd dovadă de un \e din acţiunile la De asemenea, in gerea apei revărsate,
deosebii ataşament caro au particip at operaţiunea de sal In com andam entul Inundaţiile au provocat deteriorări importante ale
faţa de cauzn popo m ilita r ii C ru p u lu i de vare a oam enilor In G ru p u lu i judeţean instalaţiilor electrice. Pentru evitarea accidentelor
ru lu i nostru, m ilita pom pieri l)evo. l ’ricaz şi Kolt, din lo de pom pieri, s-nu o r prin electrocutare, respoctaţi cu stricteţe urm ătoa
rii pom pieri — ne O echipa de m ili cuinţele împresurate ganizat şi coordonat
informează m aiorul tari. sub comanda (Ic ape, s-a sim ţit din echipele de salvare, rele :
Corneli u Cojocaru It. col. Eugen Clhra, plin ap ortul m ilita r i d irijin d u -le acolo - Nu atingeţi stîlpii şi firele reţelelor electrice,
— s-nu evidenţiat a în d e p lin it m isiuni lor pom pieri Itemus unde situaţia era chior d acă sînt căzute la păm int I
In mod excep la depozitul de p ro Ciobolea, Eugen Co grava. — Nu încercaţi să remediaţi deranjamente la in
ţional în op eraţiunile duse petroliere şi a vaci, T ib e riu Soeaci. Şi în continuare,
desfăşurate pentru e p a rticip a t la evacua Roman Prodan, loan m ilila r ilo r pom pieri stalaţiile electrice proprii, decît prin unităţi so cialis
vacuaren, salvarea, rea cetăţenilor din Hoţiei, Vasile Stan- le revin sarcini deo te autorizate (IRED — Centrele de distribuţie şi uni
aprovizionarea sinis slr. Ifo ria şi străzile ciu, Nicolae Ileneiuc. sebit de im p ortante tăţile specializate ale cooperativelor m eşteşugăreşti
tra ţilo r şi cele de re laterale. A u fost ast loan Monduca. - in evacuarea apelor, din zonă) !
fel evacuaţi o sulă
facere de pe urm a In toate aceste zile pentru ştergerea cit ANUNJAJI ORICE DERANJAMENT în instalaţiile
de cetăţeni, între ca
in u n d a ţiilo r Lapidar, de grea încercare. în niai grabnică a u rm ă electrice la centrele de distribuţie IRED din Deva,
re zece bolnavi şi 17
expunem doar o par- copii. bătălia pe ntru în v in rilo r in u n d a ţiilo r. O răştie sau llia.
Ilia cuprinsă de apele învolburate ale Mureşului
IN CONTUL C.E.C. 2 000
expresia Înaltului spirit DE SOLIDARITATE Aceloşi zid omenesc de sume in numerar. A fost destul
gronit, care o reuşit să stă să se afle de oceostă nouă în aceste momente ? Se citea
feţele
pe
sinceră
lor :
o
vilească puhoiul, acum, cind posibilitate de a venî în spri afecţiune. Era, în acelaşi timp,
O in form aţie, transmisă de la nundatie parţială, ale cărei Ieri, coleclivul secţiei de Veştile despre ajutorul efec clocotul apelor învolburate s-a jinul celor greu incercaţi de întipărită şi hotârîrea acestor
Orăşlie, de către directorul electe au fost înlăturate în mase plastice a fabricii a lio- tiv pc care colectivităţile dc mai potolit, a trecut Io acţiu calamităţi, pentru ca nu cetăţeni de a - şî ajuta semenii,
[Ùimafo din pag. 1) fabricii chimice din localilate, scurt limp prin eforturi deose lu rît ca şi în următoarele muncă din judeţ înţeleg. In cel nea de recuperare a bunurilor meroşi cetăţeni, din primele Cuvintele pensionarului Traian
tovarăşul inginer Gheorqhc bite din partea muncitorilor dc două duminici să lucreze nor nlai profund sens al cuvîntu- materiale sau la ajutorul d i ore ale dimineţii, să se pre Cricoveanu primeau aprobarea
Vaier, şi complotată de tova aici. Duminică, toate secţiile mal în contul fondului de a ju lui, să-l acorde altor colectivi rect ol familiilor sinistrate. zinte în faţa ghişeelor C.E.C., tocită a celor de faţă : „Vâ-
11a turnătorie L de exemplu, răşa Ana lierlea. secretara fabricii s-au anqaial şi au torare a sinistraţilor. tăţi sau cetăţenilor care au ... Contul simbolic ol sufle donînd importante sume de zînd la televizor şi la noi în
au hotărlt să doneze salariul eo m ile lu lui de partid, arc o lucrai normal (deşi era zi de ★ avut şi au prejudicii materiale tului omenesc, al oamenilor zi bani. La Deva, primii care oraş nenorocirile care s-ou
pe o zi din luna mai si au sem nificaţie de o profunzim e repaus), toti salariaţii re- M in erii au dat dovadă în sosesc din toate colţurile ju lelor noastre. Aşa or putea fi s-ou prezentat să doneze su abătut asupra oamenilor, om
chemai toate colectivele sec mai aparte privind spiritul nunţînd la dreptul de recupe totdeauna de un spirit de so deţului. Cadrele didactice de numită noua iniţiativă de a- me de bani în sprijinul celor rămas profund îndurerat. Am
sinistraţi au fost căpitanul de
jutorore directa a celor sinis
ţiilo r şi serviciilor din uzină muncitoresc de solidaritate Se rare pentru odihnă, iar cîsliqu- lidaritate remarcabil. In cursul la Institutul de mine Petroşani traţi. In cadrul filialelor C.E.C. miliţie Nicolae Popa, de la simţit nevoia ca, din pensia
?ilei de ieri, minerii, inqineni au h n lă iît să dea salariul pc
ca. )a rîndul lor, să acorde un ştie că această întreprindere a »iIc băneşti vor fi donate fon 4 zile ( 2 tn luna mai si 2 în de pe întreg cuprinsul judeţu miliţia municipiului Hune
şi tehnicienii de la E.M. Lu- mea, sa contribui, in măsura
asemenea ajutor material. v sufe ril în ziua de 13 mai o i- dului de ajutorare. peni, E.M. Vulcan, I.M. H une luna iunie) pentru fondul dc lui, ca de altfel în întreaga doara, Veturia Roşea, secre posibilităţilor, la ajutorul pe
ajutorare, salariaţii Centralei ţara, s-a deschis un cont cu tară la UJ.C.C., pensionarii
doara au hotărît ca, pe lingă o
cărbunelui Petroşani (institu rent colectiv - 2 000 — în core Traian Cricoveanu şi loan care-1 acordă cetăţenii ţarii
angajare totală În sporirea
producţiei de cărbune şi m i ţiei) salariul pe 2 zile, iar cei cetăţenii vor putea depune Lăzărescu Ce simţea fiecore noastre celor sinistraţi".
nereu, să cedeze benevol de la ..Viscova" şî Preparata
eonii avgloarea unei zile din cărbunelui Lupeni, Industria
laptelui Simeria salariul ne o
(îşlig u l pe această luna la
londul dc ajutorare. M inerii din ■zi. Dc asemenea, lo cu iIo iii co
Poiana Ruscoi au mai holăril. munei Hoşorod nu hotărît să
să aloce acestui fond ceî 70 000 vina în a ju to ru l sin istraţilo r
dc Ici acordaţi pentru excursii cu i f'00 bucăţi ouă. i r»nn kg
cartofi. HO kg slănina. 100 kg
ca urmare a decernării Drape
fnsole.
lului şi Diplomei dc întrep rin
dere Inmlasă pc ramură, pre ★
cum şi ajutorarea in mod
gratuit a color sinistraţi cu Fală bolărîri. cifre, faple ca
10 lone do ciment, 5 tone de re dau valoare materială celor
oţel beton, 300 mc lemn de mai umane lenăluri afective
ruşinoase. 50 mc cherestea, care există în societatea noas
piatră do construcţii şi să tră socialistă : solidarii alea.
presteze 10 000 ore muncă pa întraju torare a pînă la sacri
triotică pentru refacerea d ru ficiu. sprijinul neprecupeţit,
murilor, curăţirea lerenurilor moral şi material. Asemenea
şi reconstrucţia unităţilor caic legături in cadrul comunităţii
au avui dc suferit în urma noastre de oameni, o aseme
calamităţilor. nea înlcloqero a imperativelor
A ju to r în materiale. în a- momentului sini rezultatul
lară de contrjnvaloaren salariu vastei munci do educare des
lui pe o zi de muncă, va a făşurate de P a rtid u l Com unist
corda şi colectivul I.C.S. H u
Se transportă alimente pentru locuitorii sinistraţi din llia. Singurele mijloace de transport nedoara : 40 mc cherestea. 30 Romăn, al preocupărilor co Primii cetăţeni care s-au prezentat in orele dimineţii in faţa ghişeelor C.E.C. din muni
care pot pătrunde sini amfibiile. tone de ciment, 15 tone de fier mune — de a ne ajuta dezin cipiul Deva.
beton, plus obiecte de cazare. teresat, şi la bine, şi la rău.