Page 55 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 55
DRUMUL SOCIALISMULUI Q Nr. 4778 Q MARTI 19 MAI 1970 3
na
A
AU ÎNVINS e r o is m u l, tenacitatea, s o l id a r it a t e a umana
Secvenţe din efortul colectiv pe şantie
rele înlăturării efectelor inundaţiilor
?
Pe iiUinsul celor aproape 100 vine proprietatea C.AP. Aurel greutatea animalelor. Unde au mii de oameni au muncit cu a-
dc kilom etri cil străbate M ure Vlaicu. fost adăpostite* nu li s-a putut celasi sirq. Seara, ia scurta în
şul lerîloriul judeţului nostru, ...Geimar. La cele două for asigura o furajare raţională. trunire a comandamentului,
s-a desfăşurat si sc desfăşoară me zootehnice ale I.A.S. Orâş- Toţi cei cu care s-a discu conducătorii dc întreprinderi
o muncă în care se îngemă tie, care deţin 17 000 dc porci, tat aici — şeful de fermă, leh- au pulul raporta : de luni di
nează eroismul personal cu cel activitatea este normală. mcicni, în g rijito ri — au arătat mineaţa începe aclivilatea cu
colccliv. in hotărîrea de a face Şeful de fermă, inginerul II;p că vor depune eforturi supli înlrequl electiv in marea ma
toiul pentru ca viata, activita Borza, informează că tofi sa mentaro pentru ca pierderile joritate a unităţilor economire
tea productivă să intre în cel lariaţii sint (a posturi. deşi să se. recupereze si producţia ale municipiului.
mai scurt timp pe făqasul ei m ulli dintre ei nu s-au odih planificată să se realizeze. — Vă rugăm să Iransmileti
normal. nit de 2-3 zile. ...Pricaz, Turdaş. Cele două tuturor salariaţilor m ulţum iri
...Aurel Vlaicu. Poaria estică Intre cei care s-au eviden cooperative agricole de pro pentru felul cum au răspuns şi
a judeţului. Unele case mai e ţiat in acţiunea de evacuare a ducţie ou început să livreze participat aslă/i la lucrările
rau încă înconjurate de ape fermei si apoi dc intrarea ac lapte către fondul centralizai. pentru intrarea în normal a
cirul. la căminul cultural. în tivită ţii în normal se pol cita M unicipiul Deva. Duminică, activilălii — a spus tovarăşul
adunarea generală a coopera zeci de nume : medicul vete toată zona inundată a oraşu Ion Ardeleanu. prim-secrelar
torilor, s-a holărît ca la două rinar Silvestru Bălan, secreta lui a (osl un marc şantier. M ii al comitetului municipal dc
(amilii ale căror qospodării au rul organizaţiei de partid, teh de cetăţeni, mobilizaţi de co partid, primarul municipiului.
(ost cel mai grav afcclatc să nicienii loan Hatcqan. Aurel mandamentul municipal, au în Desiqur. în unele cartiere
li se atribuie noi loturi perso Nicoară. Nicolae Cazan, în g ri ceput să scoată apa din apar- ale Devei — V iile Noi, Progre
nale. Una dintre familii a fost jito rii M ihai Alexe. fosil Ivan. lamenlo sau din locuinţele sul. in zona de dincolo de li
cazată în cămin. S-a form«at o Florca Buzatu. Silvesztcr V e n r- propnetale personală care au
comisie care a trecut la inven zcl, losif Zaharia, Cornel Stoi fost inundate, să recupereze nia ferată — oamenii au încă
mult dc luptat pentru recupe
tarierea tuturor bunurilor, iar ca, Nicolae Moldovan, Dosa bunurile, să curele aleile, tro Pină unde se poale, merge maşina cu piine. Mai departe
echipe din m ilitari si coopera Denes, Bordi Francisc, losif tuarele străzile, zonele verzi. rarea sau refacerea bunurilor. barca. Oamenii trebuie aprovizionaţi cu alimente şi apă.
Pentru a putea ajunge în
Activitatea pe care o desfă
tori. dotate cu bărci, au înce Joca, Teodor Kadar. Florian La toate întreprinderile şi şoară, hotăilrea, disciplina şi locurile de unde se solicita
put recuperarea bunurilor şi Liscă şi alţii. instituţiile afectate dc inunda calmul dau Insă certitudinea ajutor oamenii au folosit, pe
ţii — Regionala do căi
curăţirea terenurilor inundate. — S-au înregistrat pierderi ? că, in tr-u n timp scurt, viata lingă bărci şi plute improvi
ferate si pînă în zona noi
Cooperatorii din Bcrin au — Numai la tineret, la pur lor depozite din Cojdu, in economică şl socială a m uni zate. Aşa arăta o stradă de Aprovizionare continuă şi
prim it pc păşunea tor 120 bo- ceii sugari şl, bineînţeles, la tranzitolo gării, pe lin ii — alte cipiului se va normaliza. lingă baia sărată din Deva.
îndestulătoare cu alimente a
Salvarea de la degradare a
populaţiei din zonele calamitate
fondului locativ, repunerea in de suferit dc pc urma năvă sic 120 camioane de marfă in plus, pesie 8 tone do carne,
Pentru populaţia care a avut
preparate din came.
G tone
care au fost dcpozilale in un i
lirii apelor, asigurarea cu pro tăţile ncafectalc de inundaţii. 7 000 litri de laplc. peste 30 000
duse alimentare a fosl o pro Credem că nu vom inregislra sticle cu apă minerală. însem
blemă în permanentă alenlic. pagube materiale deosebite, iar nate 'canlildti dc conserve Şi
funcţiune a serviciilor vitale ra ’ ive lualc de Comandamentul oamenilor li sc vor asigura si mulle altele. Piine s-a prim ii
Ca urmare a măsurilor ope-
Hunedoara — 14 lone
de la
în continuare alimentele tre
> judeţean penlru apărare îm po buitoare. zilnic şi de la Craiova cîte
triva inundaţiilor în condiţii v i Conducerea T.A.P.L. Deva o 10 lone. Aprovizionarea canli-
trege, in fn in lîn d mari qrcu- luat măsuri eficiente pentru a lalivă a losl du blai¿1 la loate
Poale e paradoxal să v o r Comanrlamentul judeţean pen tăli, şoferi, piloţi, vîslaşi. c o n sigurarea populaţiei Devei cu produsele alimentare.
beşti despre neccsitalea apei tru apărare împotriva inunda ducători de autoamfibii, m ili cele necesare In cursul nopţii In acelaşi timp, s-au trans
atunci cind cîteva mii dc a ţiilor, sînt înregistrate repara tari şi luptători al qărzilor pa de vineri spre sîmbăt.ă şi apoi portat produse alimentare po
partamente din cartierele Goj- ţiile necesare la fondul locativ, triotice, lucrători din comerţ dc simbătă spre duminică — pulaţiei din Foii, care a fost
dului şi Progresul ale Devei se spre a se trece la efectuarea au pornit ncconienît spre lo deşi fără lumină electrică “ sinistrată. Ţoale acţiunile de
allao înlr-o marc de ape. Şi, lor, se face deblocarea canale curile sinistrate, au dus oame orincipaîcle localuri au fost aprovizionare sc vor Intensi
cu toate acestea, cei izolali a lor colectoare, a început o nilor izolaţi alimentele de caic deschise în permanentă, ofe fica în continuare pentru ca
veau nevoie de apă, apă pen campanie acerbă, susţinută şi avrau trebuinţă. rind oamenilor mîncare caldă, oamenii să nu sufere din cauza
tru băut. penlru spălat, penlru de celâleni, penlru înlăturarea Toate unităţile alimentare apă minerală si alte produse. alimentaţiei.
gătit. Şi au avul-o la robinete a luviu nilor dc pe străzi. din llia au (ost evacuate, dar La un ilăfilc lovite de inundaţie In zilele de sîmbălă şi dum i
in toi momentul, bună dc lolo- Este şi aici. ca în toate în au continuat să funcţioneze nică. cînd, datorită inundaţiei,
sit. Aveau nevoie dc gaz iu treprinderile judeţului, o emu la Sîrbi. Barca şi Golhalea. a — ..Retezatul", „C c la lc ” şi populaţia din cartierele Cojdu
bucătării şi l-au avut. Lucră- laţie binecunoscută atunci colo unde se află si populaţia birtul de la Autoqară — s-a SÎ Progresul ale Devei a fost
lorii întreprinderii de gospodă cîntl e vorba do marile acţiuni Ilieî. Ele au pus in permanentă muncit cu toată răspunderea în mare parte izolată în
rie comunală şi locativă le-au la dispoziţia sinistraţilor pro penlru redarea lor circu itulu i blocuri. lucrători ai O.C L.
asigurat în permanentă, după care privesc Viata unei comu dusele alimentare de care a comercial. Lucrătorii dc la ce Alimentara, avind în iată c-
cum an asigurat şi transportul n iş ti, emulaţie ai cărei gene Dupâ ce pericolul apelor revărsate a trecut, la ferma Geimar a I.A.S. Orâştie activitatea veau nevoie. îndeosebi piine. lelalte unilăti s-ou oferit v o xemplui comuniştilor, s-au îm
cu autobuzele, deşi garajul a ratori sînt comuniştii. şi-a reluat cursul normal. apă minerală, preparate din luntar să muncească pentru barcat în bărci şi autoamfibii
fost inundat. Pentru aceasta au carne şi altele. Secţia do pani curăţirea acestora, ca ele să penlru a duce oamenilor pline,
fost. multe ore la datone me ficaţie din Dobra a expediat in fie deschise cît mai urgent. In lapte, iaurt, luminări, ch ib ri
canicii dc la uzina de apă. Ro mai multe rînduri maşini în prezent, sc face reaproviziona- turi. M erceologul Draqomir
man Drăqoi. Dumitru Urcan, cărcate cu pîinc penlru locui rca unităţilor cu ţoale produ- Bodca, rcccptioncra Corola
Nicolae Mircca. mecanicii de Viata si sănătatea oamenilor, torii Miei. se'e necesare populaţiei, sc ac Muntean. contabila Sofia
la captarea Batiz — Mihaî Şte ţionează prompt penlru ca a Ccambaşu. vînzătoarelo Bdico
fani, Alfretl Konert, Alexandru — M ărfurile periclitate de ceste unilăti să funclioneze
# * Luca, Ica Graure, Aurica Ursa,
GrundeL A u fosl gata să in distrugeri din unităţile comer din plin. Ioana Ciscón. Rozalia Braşo-
ciale ale Iliei au fost evacúale
tervină dacă in lr-un aparta — In aceslc zile — ne spu veanu au lucrat orc în sir dc
ment se spărgea vreo con- ocolo unde se află şi oamenii nea tovarăşul Dumitru Boqdan. apă, pentru a osiqura oameni
duclă instalatorii de Io ,,ur în afara primejdiilor — ne spunea tovarăşul N ico director adjunct la Direcţia . lor izolaţi alimentele trebu i
gente". Gheorqhe Crişan şi Va- lae Şipoi. de la U.J.C.C. Toate comercială a judeţului — con toare.
sile Cocán. inginerul Vasilc au avut create stocuri dc pro form indicaţiilor Comandamen
Prodea. şeful secţiei apă-qaz duse alimenlarc care au fosl tului judeţean, ţoale unităţile Sint doar cîteva dinlre p il
care, duminică dimineaţa, pier In aceste zile grele pentru dău, Corneliu Maixner. Aurel vacuat şi acţionează în per tît eforturile şi timpul pentru puse tn permanentă la dispo alimenlarc din Deva au fost a- dele de solidaritate. În tra ju to
oamenii lo viţi de dezlănţuirea Ailoneanu, Voicu Drăqan şi manentă în satele unde se a ziţia populaţiei. Acelaşi lucru rare si umanitate manifestate
duse noţiunea timpului. a veni în ajutorul oamenilor provîzîonale cu un surplus de
naturii, medicii, surorile şi a Nicolae Ghencioiu. flă populaţia sinistrată. in lr-u n timp cît mai scurt şi «-a făcut şi la Foii şi Colmar. de aceşti oameni pentru a-l
M inat dc sentimentul răs
sistentele. alle cadre medicale M aterialele dezinfectante, vac La Slatia de salvare şi A v ia - cu urmări cit mai eficiente. In Dc la depozitele fCOMCOOP produse. Inlr-o sinqură zi s-au sprijin i şi imhărbăla pe cei a
punderii pentru bunurile pe ca au fosl şi sint In permanentă cinuri, aparatura şi inslrumen- san Deva a fost in slituilă sta toate cazurile semnalate s-a Deva au fosl transpórtale pc- introdus zeci de tone de piine junşi la grea încercare.
re le minuieşle, instalatorul Si- la dalorie. O datorie mai pre tarn 1, mijloacele de transport rea de urgentă. Personalul. me intervenit cu ţoală răspunde
mion Cicioc a salvat de la i- sus de orice : salvarea vieţii sint asigurate din plin, cu dical, piloţii, şoferii, telefonis rea pentru a pune in afara
nundatîe toate motoarele elec şi sănătăţii oamenilor. Spitalu promptitudine. Se execută lu tele au acţionai fără răgaz pericolului bolnavii — bătrinl.
trice din it a l i a dc epurare a lui din Deva i s-a repartizat te crări de dezinfectie a tuturor pentru salvarea vieţii celor a- femei şi copii.
apelor reziduale. LUCRĂTORII OGOARELOR
rito riu l dinlre Turdaş şi Sâcă- surselor de apă potabilă, se meninla|i. Elena Negru, din
Retras in condiţii deslul de maş. celui din Orăştie, terito iau măsuri iqienico-sanilaro ZamJ cu fractură de femur Tovarăşul Tiberiu Valea, se
prerare cu toi parcul auto pe riu l de la holarul cu judeţul privind alimentaţia populaţiei, stînq, traumatism abdominal $1 cretarul C om itetului comunal
dc pariul (lîa. sublinia In mod
Dealul Paiului, şeful secţiei de Alba pînă la Turdaş, iar celui vor li instituite vaccinări anli- secţiune medulară a fost trans deosebit munca plină de stră MUNCESC CU HOTÂRÎRE
Iransport. Ion Gavrilă, îm preu din Hunedoara, de la Săcămaş tifoidice unde este necesar, ca portată cu elicopterul de la danie şi abnegaţie a medicilor,
nă cu lot colectivul secţiei — pină la holarul cu judeţul A zurile suspecte de boli inleclo- ¿am la Deva, apoi cu salvarea surorilor si asistentelor de la
mulli dintre ei fiind izolaţi de rad. Principalele îndatoriri: sal contagioase vor fi depistate şi pînă la spiial. Sora medicală spitalul din localitate, care. în In limp ce in unităhle aqri- a.c., să termine semănatul cultu rilo r şi apariţia buruieni
familii — au asigurat transpor varea tuluror celor ameninţaţi, tratate operativ. Se acţionează M ana Panica a fost cea care condiţii vilreqe de lucru, eva cole situate in lunca M ureşu porumbului pe cele MO hectare lor. cooperatorii au declanşat
întreprinderea celor mai cores de asemenea. în privinţa salu i-a acordat prim ul ajutor pînă lui se desfăşoară acţiuni sus- planificate. In prezent, efo rtu lucrările do întreţinere a Dă-
tul în municipiu. cuaţi în satele Sîrbi şi Bacea.
punzătoare măsuri sanitaro-an- brităţii şi a igienei colective. la internarea in spiial. linule pentru ca munca să re rile cooperatorilor sînt orie n ioaselor, legum elor şi plan te
Duminică după-amiază, to|i muncesc cu toată dăruirea pen
tîepidemice pentru prevenirea Zilele grele caro s-au scurs Nici unul dinlre lucrătorii intre în normal pe măsură ce tate Iâ întreţinerea culturilor, lor prăsitoare. Cîte 130-150
factorii rlc răspundere din sec oricăror îmbolnăviri. au fost pline de fapte demne Slaliei dc salvare şi Aviasan tru a pune în afara pericolu apele se retrag, cooperatorii, respectiv la plivitul păîoaselor cooperatori din cele 5 brigăzi
lui viata celor ajunşi la sufe
toarele de activitate ale I.G.C.L. Toate cele trei zone au losl de laudă la adresa activităţii — printre care îrebu ir eviden rinţă. mecanizatorii şi lucrătorii din şi la aplicarea praşilelor. La iau parte zilnic la p liv ilu l qrîu-
concepeau organizarea activi asigurate cu personal medical, medicilor şi personalului sani ţiaţi şoferii Aurel Mihai. Pe — A lă tu ri de personalul me fermele de slal din zonele ne- C.A.P. Bretea Sireiului s-a pre Iiii de pe cele 350 hectare. De
iar laboratoarele epidemiologi- tar. In spilalelc din Deva si tru I lent, Gheorqhe Axcnle. afectaie de inundaţii depun gătit întreaga suprafaţă desli- asemenea, s-a început prăşilul
tăţii în noua etapă — salvarea dical — ne spunea el — c u
ce înzestrate cu tot ce era ne Orăştie au fost eliberate zeci C.lioorqhc Cărăuş, Kaster Gcva. e fo rtu ri deosebite menite să nală cultu rii porumbului. ră- la sfeclă şi cartofi. In primele
de la degradare a fondului lo cesar din puncl de vedere ma de paturi pentru a fi la dispo Vasile Munleanu. surorile me vinte de laudă se cuvin pluto contracareze cfeclul stihiilor minînd de însăniîntat II hec zile. prăşilul s-a efectuat pe
cativ inundat, repunerea în terial, lehnic şi operativ. Din ziţia celor atinşi dc vitregia a dicale Maria M ihali, Ana Sloi- nierului Dumitru Sl.ănculean, n a tu rii. tare, acţiune care se va realiza 14 hectare ocupate cu aceste
caporalului Vasile Ungureanu,
parlea Direcţiei sanitare a ju pelor, au fosl asigurate medi cescu. Ana Runean. Reqhina Sub conducerea comitetelor înlr-o sinqură zi bună de culturi, Incepînd din această
funcţiune în condiţii normale soldatului fruntaş Marcel Bu
deţului se asigură coordonarea camentele necesare. Personalul Munleanu. Florica Mirea. tele comunale de partid, consiliile lucru în cimp. Paralel cu ter săptâmînâ, se va trece la prâ-
a serviciilor vilale. In momen acţiunilor pc zone. In fruntea spitalului din II i a — medici, fonistele Ioana Lă/.ăroiu Şi Go- taş, so ld a ţilo r" Ştefan Rădules- populare, conducerile u n ită ţi minarea însămînlărilor. In u- şilu l mecanic al po ru m b u lu i
tul de fată, asa cum a stabilit lor sc află medicii Theodor Bă- asistente, surori — a fosl e- briela Cantcmir n-au prccupc- ru. Nicolae Munleanu. loan lor aqricole şi cadrele tehnice nelc briqăzi, unde terenul a pe suprafeţele însămînţate
Dorn. Ion Riciciac, care şi-ou mobilizează loate forţele si permis, la C.A.P. Ruşi şi Bre mai din vreme.
adus o con lrib ulie deosebită la mijloacele existente la urqen- tea Română, s-a trecut la exe
evacuarea oamenilor amenin larea însămîn|ărilor şi întreţi cutarea primei praşile la cultu Dc ta LA S. „A vico la " M in
ţai! de apă şi prăbuşiri. nerea culturilor, la crearea ra s foc i ei. tia am fost informaţi că dato
rită măsurilor luate din timp
B raţ de nădejde — g ă r ii le p a trio tic e vor urma, comuniştii. înlrequl condiţiilor necesare obţinerii prim it de la tovarăşul Pompiliu procesul de producţie s-a des
In aceste zile, in cele care
asemănătoare
V cşli
am
fie
unor sporuri suplimentare
personal medico-sanilar, cei producţie în sectoarele zoo- Tăşală, prim arul comunei făşurat normal, neînregislrin-
du-se pierderi la electivul
de
lalţi lucrălori din reţeaua mo- iclinice. Din convorbirea avută Unirea. La accaslă unitate
A u fost printre prim ii care. qheG avril, loan Cerqo, Vasile 30 000 de animale supuse pe slrăbătul adîncurilc Devei pen dicolă. aclionind potrivit mă cu tovarăşul A nlon Bran. pre s-au însămintat 160 de hectare păsări din cauza inundaţiilor
la chemarea Comandamentului Potcovel, Vasile Diaconescu, ricolului. Comandantul lusii lru a putea ajunge la desti surilor luate de Comandamen şedintele C o nsiliu lui popular cu porumb. Pentru a qrăbi care au afectat ferma unde
ludctean penlru apărare îm Ion Moldovan. Auqustin Curcă, Rusu a dat cea mai înaltă do naţie. tul judeţean penlru apărarea comunal Bretea Română. am ritm ul acţiunii, duminică. 17 producţia se realizează în sis
potriva inundaţiilor au în fru n loan Cric, Francisc Furca. a vadă dc conducător. Cînd au observat eroziunea împotriva inundaţiilor, sint pre- reţinui faplul că în cele cinci mai a.c., 6 mecanizatori au tem qospodăresc. Stocul de
tat nebănuitelc forte ale M u re întregului pluton, nu are echi In luria dezlănţuită a M u re de la podul C.F.R. din comună, gălifi să acţioneze cu toată furaje constituit a permis hră-
şului. Şi-ou îmbrăcat uniform e valent în cuvinle. A u fost in şului, ce ameninţa satele Uroi. şi şi-au dat seama de pericol, prom ptiludinea pentru ca viata cooperative aqricole de pe raza lucrat la pregătirea terenului. nirea păsărilor In condiţii op ti
Se remarcă în mod deosebit
le de luptători ai qărzilor pa qineri, tehnicieni, maiştri şi Rapoll, Boiu. Bobilna. s-au a- in sprijinul cetăţenilor din Si sănătatea oamenilor să fie comunei s-a intensificat ritm ul contribuţia mecanizatorilor me, iar apa a fost asiqurată
de lucru la insămintărj şi în-
triotice si s-au prezentat la funcţionari care au intrat în vintat form aţiunile patriotice Krămşca au venit lot ei — lu p puse în afara prim ejdiilor, iar Irelinerea cultu rilo r. Ca u r Manasc Dăbucean. Ion Enu- de unitatea m ilitară de pom
posturi. M ii de oameni — un ape. s-au luptat cu ele. pentru din oraşul Simeria. C ili sinis tătorii. Cu 5 vagoane de pia cei care au avui de suferit să mare. cooperatorii din G in- lescu, losif Ilîan si a altora, ca pieri din Deva. Ca urmare,
sinqur qînd : să fie bra ţu l*d e a salva femei, bălrîni. copii, traţi nu Ic datorează viata ! tră an înlăturat pericolul. fio redai» muncii şi fam iliilor taga. cu sprijinul mecanizato re au fost prezenţi zi de zi. tn livrarea ouălor pentru consum
nădejde al celor care îi chea bunuri malerialo, animale. Spri C i|i n-ar don să i cunoască, tor, penlru ca înlreaqa viată rilor din secţia condusă dc schimburi prelunqite. la efec nu a cunoscut scăderi ci, dini-
mă. S-au alăturat miilor dc ce jinul lor a dat speranţe, curaj, să ştie cum se numesc salva M ii de copii, femei şi hă- să reintre pe făgaşul ei obiş Puiu Ştefoni. au reuşit ca. în polrivă, a crescut.
tăţeni — tineri şi virslnici care. i-a îmbărbătai pe cei t c se a torii lor şi să le mulţumească ! trin i din llia au simţii, de a nuit. cursul zilei de sinibălă. 16 mai tuarea lucrărilor agricole de Munca pe ogoare nu a con
sezon. O dată cu dezvoltarea
menea, in clipele aceslea ore
stăpîniti de un profund senti flau izolaţi. fnqinerii Viorel Nu e uşor să transporli. să le. braful de nădejde al gărzilor te n it în aceste zile nici în
ment patriotic, ’e în tra ju to Doda, Teodor Dărăinuş. Florin descarci, in numai cîteva ore. cooperativele agricole din co
rare. au pornit să-şi sprijine Bochiş, Ion Albu, A. Leonhard, 16 vagoane de qrîu. să eva palrioliee. alături de cel al os munele Băcia, Boşorod, Baia
tovarăşii aflaţi în primejdie. Halas. Olary. Mărgincanu, cuezi o fabrică dc pline şi să taşilor. A ici Mureşul n-a nulul de Criş, S m tăm ăria-O rlea, în
Au scos în afara furiei apelor, Crîstoiu, Moldovan. Totir. P3- transporli liiina in altă locali- fi stăvilii. Dar şi aici oamenii
bunurile materiale, au evacuat rău, Curelaru. Zamfirache au talc, pentru ca oamenii să nu au învins. Au fost ore de efor secţiile I.M.A., unde condiţiile
turi. de nesomn. Despre aces
obiective economice si sociale, uimit, prin spiritul de sacrifi ducă lipsă de pîine. Nu c uşor climatice au fost favorabile
au încărcai şi iransporlat can ciu, prin dăruirea cu care au nici să încarci şi să adăpos tea ar putea vorbi Rafila Roa desfăşurării lucrărilor aqricole
tităţi imense de mărfuri si. acţionai. Inginerul Gheorqhe teşti C00 tone dc ingrăşăminle tă şi Melania Micleo, care au de sezon
în primul rind, ou salvat vieţi Lazăr spunea că a fost o zi rle chimice. Dar luptătorii din m u iaciil dovada celui mai înall
omeneşti luptă grea. cu forte inonale. de nicipiul Deva au lăcul-o. Seara, devotament, celei mai pro fu n
E greu să consemnezi, chiar unde, pînă la urmă plutonul cind şuvoiul apelor butea in de responsabilităli civice şi
şi cu aproximaţie. eforturile o ieşit invinqător. zidurile blocului I de pe slro- umane. Din dimineaţa zilei de ÎNTREPRINDEREA DE GOS
14 mai ele n-au părăsit o c li
depuse. Au fost imense. Pe mă Cîle asemenea fapte nu pot da Lemn, amenintînd magazia pă cenlrala telefonică. Sliau că
sura dezlănţuirii apelor. Oame Ii consem nate! Abneqatia lor. Alimentarei nr. 23, aflată la trebuie să asiqure legăturile, PODĂRIE C O M U N A L A Şl
nii aceştia n-au ştiut ce în puterea dc muncă, dorinţa de parter, cînd familia qeslionarei
deamnă odihna. Zi şi noapte. a fi utili acolo unde ern Sofia Dumitra — sot. copii — să trim ită şi să primească in L O C A T IV A DEVA A N U N Ţ A
De la Hunedoara au pornit spre nevoie do cit mai mulle a ju depunea eforturi dcosebile. formaţii vilale penlru soarta
Deva in ajutor, mai mult de toare, ii îndemna să se ofere, au sosit ajutoare poale nespe oamenilor aflaţi in primejdie.
I 000 de membri ai form aţiunilor fără a ii chemaţi rate : oameni in uniformă. Sub A ju to ru l lor a fost imens. Sint C ătre to ţi consum a
5 zile de cînd nu şi-au pără
patriotice. Abia ieşiseră din Anunţam 400 de oameni comanda lui Ocl.avian A lic s-a
schimb. Au fosl obosiţi ? De — ne spunea locotcnent-colo- acţionai prompt, cu curaj. Au sit postul. Poate şi la această to rii de gaz m etan
sigur. N-au spus-o însă. Şi au netul Leonid M aici — $i se aflai luptătorii din qărzile pa- oră. tn receptoarele centralei
muncii in continuare. Au losl prezentau 500. li mobilizam Irioiicc că lovarăşii lor de dîn llia. Se aud vocile celor
ore eroice, de maximă încor penlru ora 7. dar ei erau pre- muncă de la Termocentrala două lucrăloare. Fie sint acolo Anunţăm că din motive
dare. Inlr-un limp loarte scurl. ■/onli la ora 6. Ce altă dovadă M intia au rămas fără pline şi, la datorie. A lţii. sule. fac paza tehnice, gazul metan nu mai
coloanelor de maşini încărcate
aetîonînd rapid si orqanîzal. mai mare dc patriotism, de deşi ştiau că pe alocuri d ru cu bunuri materiale, a obiec este odorizat (deci lără m i
pluionnl de intervenţii condus umnnistn ? ! mul spre ci . nu-i va lăsa să tivelor izolale a caselor pără ros). Din acest moliv, se Im
de Vasile N. Oăman n evacu Cum s-ar putea anreria efor- treacă din pricina apelor, n-an pune o supraveghere şl e x
al 240 000 kg de alimente. lu rile depuse de cei 370 de ezilal să-i ajulc. Comandantul site, salvează incă vieţi ome ploatare a punctelor dc con
260 000 kq azotat de amoniu, luplăiori. care s-au alătp'at Marin Scbescu a qăsit solu neşti si materiale. Au fost si sum de gaz metan foarle a-
a ajutat ce'.ătenii sn se re ostaşilor si salariaţilor de la ţia : drumul spre M in lia va sînt prezenţi acolo unde e ne Oamenii muncii, ostaşii şi luptătorii din gărzile patriotice evacuează cu ajutorul bărci tcnlă, penlru a cvila orice
tragă din calea apelor. Stră fermele din Geimar şi Or<iş- trece prin mină. O tonă de pîi- voie de sprijinul, de braţul lor lor buteliile din depozitul „Competrol" Deva. Foto : N. GHENA pericol.
dania lui loan Butnaru. Gheor- tie, penlru a salva cele peste ne. încărcată în vaqoncte. a puternic