Page 56 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 56
DRUMUL SOCIALISMULUI m Nr. 4778 • MARŢI 19 MAI 1970
Şedinţa Biroului Executiv al Consiliului Pentru redresarea vieţii : /
7
* *
Naţional al Frontului Unităţii Socialiste economice şi sociale
culturale. In acest spirit, Co repararea şi dezinfectarea a-
mitetul judeţean de partid a dăposlurilor, asigurarea surse
Femeilor, consiliile oamenilor consacrat ajutorării zonelor ca încasările fiind cedate pentru şi de către consiliile judeţene
ir# ^ ¡J ¡A! Ş) , dresează minerilor, siderurqiş- lor de apă. repartizarea anima
muncii ale naţionalităţilor con lamitate. ajutorarea zonelor calamitate. ale Frontului, pc plan local.
(Urrrtofo dm pag 1) ' Iilor, energclicienilor. construc lelor pc păşunile necalamilatc.
locuitoare, uniunile de creaţie In acelaşi spirit, Uniunea Uniunea artiştilor plastici să Biroul Executiv al C onsiliu
etc. — şi recomandă : Naţională a Cooperativelor A deschidă în Capilală şi în ţară lui National al Frontului U n i 1C.S.H., energocoiislruclia şi c- torilor. tuturor salariaţilor, o r In atenţia comandamentelor
Toate întreprinderile indus gricole de Producţie să organi expoziţii cu opere dc artă — tăţii Socialiste adresează un ganizaţiilor de parlid, sindical din localităţile care au suferit
bărbăţie şi dăruire de sine la nergomontaj. T.C.M-M, si T.L.C. Si U.T.C.. consiliilor dc admi de t>e urma inundaţiilor, a ce
triale şă depună eforturi spo zeze acţiunea oamenilor mun pictură, sculptura, desen, gra vibrant apel lu lu ro r cetăţeni
lupia cu forţele nalurii, In spe precum şi alte colective munci nistraţie şi comitetelor de d i tăţenilor trebuie să stea eva
rite pentru a da produse peste cii de pe ogoare de a contribui fică, artă decorativă si aplica lor patriei muncitori, ţărani,
cial m ilitarilor forţelor noastre toreşti si-au înzecit eforturile, recţie din industria hunedo- cuarea apelor aluvionale din
plan, astfel înclt să se acopere cu fonduri şi în special cu tă — oferite benevol de ar intelectual), tineri şi virstnici
armate aflaţi în primele rln - pierderile provocate de între produse aqroalimentare la a- tişti, sumele obţinute din vin - bărbaţi şi femei, români, ma realizînd producţii sporite dc rcană. chemarea dc a folosi in subsolurile clădirilor. îndeo
duri ale acestei grele bătălii, cărbune, minereuri, metal e tegral si intensiv ţoale capaci sebi a celor destinate activită
ruperea activităţii întreprinde julorarca populaţiei sinistrate. zări fiind dc asemenea consa ghiari. germani şi de altă na
unităţilor gărzilor patriotice si nergic eloclrică. intensilicind tăţile de producţie, forţa de ţii productive şi social-cultura-
rilo r afectate de calamităţi. în Uniunea Tinerelului Comu crate aceluiaşi scop. ţionalitate, chcmindu-i să Iacă
form aţiilor de pregătire a ti ritmul dc execuţie la obiecti muncă Si timpul de lucru, de le precum şi a locuinţelor, ve
deosebi colectivele din secto nist să mobilizeze tinerii m un Consiliul National pentru E- din acţiunea de ajutorare a zo
nerelului ponlru apărarea pa vele industriale si social-col- a ulili/.a cu spirit gospodăresc rificarea stării clădirilor, reţe
rul producţiei materialelor de citori, ţărani, elevi, studenţi la ducatie Fizică si Sport să or- nelor calamitate o puternică
triei. lu luro r acelor care au lurale. Eforturi deosebite au materiile prime. materialele, lelor de apă. canal. gaz. încăl
construcţii — fabricile de ci loate acţiunile de refacere şi qanizeze manifestaţii sportive mişcare dc solidaritate a între
făcut, din eforturile lor neo ment, cărămizi, geamuri, prefa punere in funcţiune a capaci ale căror încasări să fie desti gii noastre naţiuni socialiste depus lucrătorii din transpor combustibilii, totalitatea fon zire, instalaţiilor electrice, te
bosite o stavilă vie în calea bricate ele. — sini chemate să tăţilor de producţie, la norma nate ajutorării sinistraţilor. turi şi telecomunicaţii. din sis durilor materiale şi financiare lefonice si căilor ric acces,
apelor revărsate. Datoria lu luro r este de a-şi în temul dc distribuţie a energici in vederea suplimentării pro participarea largă a tuturor ce
intensifice producţia pentru a lizarea transporturilor şi m ij Sumele ohtinutc prin cedarea zeci eforturile pentru depăşi
Totodată, Biroul Execujiv al acoperi marile nevoi ale eco loacelor dc comunicaţie, la re de către oamenii muncii a unei rea planurilor de producţie în electrice. Ţăranii cooperatori ducţiei dc cărbune, minereuri, tăţenilor la acţiunile de refa
Consiliului National al Frontu nomiei naţionale şi ale popu glementarea vieţii economice părţi din salariu sau reprezen- induslrie. în agricultură. în ce din părfilc Haţegului şi H une metal, energie, creşterii mai cere a fizionomiei urbanistice
lui Unităţii Socialiste dă o înal laţiei din zonele calamitate. şi sociale din zonele calami tind contravaloarea muncii lelalte ramuri, pentru compen doarei si din ailc locuri ne accentuate a productivităţii 5Î edililar-gospodărcşli a loca
tă apreciere amplei initiative Intrucît culturile de pc mari tate, precum şi la acţiuni de prestate voluntar vor fi depu sarea prin noi realizări a dau afectate dc calamităţi, s-au muncii, reducerii cheltuielilor lităţilor.
de masă. pornită In ultimele străduit să qrubească ¡nsîimîn- materiale dc producţie. îm bu Aprovizionarea corespunză
suprafeţe de teren au fost muncă palriolică şi slrînqere se prin virament de către în nelor oe care le-am suferit. In
zile din fabrici si uzine, de pe compromise şi au pierit mii de de fonduri în celelalte judele treprinderi. instituţii, organiza felul acesta, fiecare cetăţean larea porumbului, lucrările in nătăţirii calităţii produselor, toare a populaţiei cu produse
şantiere de construcţii. între animale, întreprinderile agri ale tării, în beneficiul judeţe ţiile de masă şi obşteşti. in va contribui la depăşirea greu grădinile de legume. întreţine sporirii eficientei întregii acti alimentare, cu bunuri de larg
prinderi agricole de stat şi co cole de stat, cooperalivele a lor inundate. cont. la Banca Naţională a Re tăţilor provocate do inundaţii, rea culturilor si îng rijire a ani vităţi economice. Consiliile de consum, cu tot ce csle necesar
operative agricole de produc gricole de producţie, întrep rin CENTROCOOP să mobilize publicii Socialiste România sau ajul.înd economia naţională şi malelor. administraţie ale centralelor in traiului, ocupă un loc deosebii
ţie. din instituţii, orqaniv.aţii de derile pentru mecanizarea agri ze toate resursele pentru a a- la filialele acesteia. pe fierare cctătcan să ştearqă Cehi cinci zile Şi cinci nopţi dustriale şi comitatele de d i în programul de măsuri elabo
masă şi obşteşti, de a sprijini siqura ca pină la finele acestui dc luptă acerbă cu inundaţiile recţie din întreprinderi au da rai penlru înlăturarea efectelor
culturii trebuie să depună toa Intrucît in aceste zile. nume cît mai lepede urmele catastro
prin muncă Si donaţii judeţele te eforturile pentru ca planul an să se acopere integral ne- roşi cetăţeni — pensionari, oa fei naturale care s-a produs au pus în evidentă cu deose toria să organizeze activitatea inundaţiilor, constituie în con
calamitate, populaţia sinistra reali/ările unităţilor din zonele bită pregnanţă, la scară si în productivă in aşa fel îneît sar tinuare o preocupare de prim
de stat să fie realizat şi de * meni de artă. cultură si alte in tara noastră.
tă, văzînd în aceasta o expre sinistrate. proporţii impresionante, înalte cinile de plan să fie îndeplini ordin p Comitetului judeţean
păşit p rin lr-o muncă exempla cateqorîi sociale — si-au ex Biroul Executiv al Consiliu
sie a profundei solidarităţi so UCECOM să asiqure realiza le v irtu ţi ale oamenilor — fer te si depăşite la toii indicatorii- de parlid. In acesl scop, s-a
ră a lu lu ro r ţăranilor, mecani primat. prin telegrame si scri lui National al Frontului U ni
cialiste a oamenilor muncii, a rea şi depăşirea planului de mitatea. energia şi eroismul cu In unităţile cu rămineri în ur stabilit si reluarea activităţii,
zatorilor, cadrelor de specia sori adresale C.C. al P.C.R. sau tăţii Socialiste işi exprimă de
coeziunii moral-polilice a în producţie, pentru a-şi aduce n- care colectivităţile au răspuns mă este necesar să se întoc înccptnd dc azi, a depozitelor
lişti din zonele in care lucră organelor de presă dorinţa dc plina convingere că toii oame
tregului nostru popor. porlul la acoperirea nevoilor chemării partidului. muncind mească grafice de recuperare dc mărfuri, reintrarea în
rile agricole se pot desfăşura a dona sume importante dc nii muncii, slrjns uniţi în ju necontenit penlru a diminua a restanţelor, de prestare dc
idcnlific.îndu-sc ¡
Analizînd activitatea desfă in mod normal, astfel in cit a- economiei naţionale, oferind bani. din veniturile lor. în fo rul partidului, al Comitetului schimburi suplimentare penlru normal a activităţii reţe
şurată pentru redresarea cit provizionarca populaţiei cu totodată o parte din beneficii losul sinistraţilor, penlru a fa său Central. efectele revărsării apelor. A- ca nici o întreprindere h u n r- lei desfacerii cu amănun
mal grabnică a zonelor lovite produse aqroalimentare. a in penlru redresarea economică a cilita aceste depuneri, s-a con deplin cu polîlica Partidului ccstc momente de neuitat au dorcană să nu rămînă daloorc tul în majoritatea localită
de calamităţi, in lumina pre dustriei cu materii prime şi judeţelor calamitate- stituit contul C.E.C, nr. 2 000, Comunist Român. îşi vor do constituit o vie si puternică ţilor si amenajarea de puncte
ţioaselor indicaţii date de to celelalte necesităţi ale econo Consiliul National al Femei deschis la toaje agenţiile din vedi încă o dală capacitatea manifestare a spiritului de sa economici naţionale. votante de aprovizionare si
varăşul Nicolae Ceauşescu cu miei naţionale să fie asigurate lor să iniţieze, cu sprijinul co (ară ale Casei de Economii si de a face faţă oricăror situaţii crificiu si solidarităţii umane, Dc maximă urgentă pentru desfacere continuă astfel ca
prilejul vizitelor in judeţele in bune conditiuni. mitetelor de femei, largi ac Conscmnaţiuni şi qrcutăli. de a înlătura cil. o nouă şi grăitoare expresie a redresarea si buna desfăşura populaţia să nu ducă lipsă de
respective si a măsurilor sta ţiuni pentru slrînqcrea de la Periodic se va da publicită mai grabnic urm ările inunda unităţii oamenilor muncii de re a vieţii economice si socia nimic- S-a intervenit sî sc in
în spiritul ho lărîrilor adop- toate categoriile in jurul parti
bilite în şedinţa Comitetului E- populaţie a unor obiecte do ţii bilanţul sumelor depuse de ţiilor. Prin munca entuziastă a le este refacerea rapidă a tu tervine energic pentru aprovi
late de numeroase colective dului şi guvernului, dovada în
xeculiv al C.C. a) P.C.R. din îmbrăcăminte şi încălţăminte cetăţeni. Intreqului nostru popor, bilan turor căilor de transport si te zionarea cu alimente şi apă
din Snlreprinderi si instituţii crederii de neclintit şi a ata
17 mai a.c., Biroul Executiv al în adunările pătrunse de şi a tot ceea cc poate constitui întreaga acţiune privind a- ţul acestui ultim an al cincina lecomunicaţii. Lucrătorii din potabilă a locuitorilor din sa
Consiliului National al F ron un ajutor imediat penlru sinis jutorarca zonelor calamitate şi lului poate şi trebuie să fie şamentului profund faţă de po radrul Regionalei dc căi ferate tele izolate incă : Ilia, Sîrbî. Gu-
fierbinte patriotism, sindicatele litica partidului nostru şi con Deva sini chemaţi să revizu
tului Unităţii Socialiste îşi în să organizeze acţiunea iniţială traţi- a sinistraţilor, prin muncă, do încheiat cu succes, asîqurîn- ducerea sa. Aşa cum arăta se rasada. Dobra Slret.ea. Celmar.
suşeşte propunerile făcute in de salariaţi de a oferi o zi din Instituţiile artistice de spec naţii băneşti, colectare de pro du-so astfel toate condiţiile cretarul general al partidului iască şi să pună în funcţiune In sprijin ul populaţiei din
cadru) şedinţei de reprezen salariul fiecărei luni, pină la tacole, precum şi formaţiile ar- duse aqroalimentare. manifes pentru mersul nostru hotărit nostru, t o v a r ă ş u l Nicolae instalaţiile de telecomunicaţii localităţile calamitate s-au pre
tanţii organizaţiilor componente sfîrşilul anului, sau dc a presta (islicc dc amatori să organize tări cultural-arlîslice şî sporti înainte, pentru In făptuirea pro Ceauşescu. in cuvintarea ro sti sî semnalizare între slatii. să conizat şi sini în curs de des
măsuri
ia cele mai operative
ale F.U.S. - U.G.S.R,, U.N.C.A.P , muncă voluntară, fără plată, o ze — pină la sfîrşitul anului — ve etc., va fi orqanizată şî co gramului elaborat de Conqre- tă zilele trecute la Oradea, pentru redeschiderea circulaţiei făşurare acţiuni sanitare si
făurirea
U.T.C., CENTROCOOP. UCE- zi pe lună — sumele obţinute 2-3 spectacole speciale — pe ordonată de către Consiliul sul al X-lea. pentru m ultilate toate acestea constituie ,.o ex feroviare, pe tronsoanele de antiepidemice, pentru preveni
ste plan — cu cele mai bune
National al Frontului Unităţii
societăţii
socialiste
COM, Consiliul National al urmînd să fie vărsate la fondul lucrări şi piese din repertoriu, Socialiste — pc plan ccnlral — ral dezvoltate. presie a identificării depline a calc ferată dublă Turdas — Si- rea eventualelor îmbolnăviri,
poporului nostru cu politica meria. Simcria — Deva. Deva penlru apărarea sănătăţii pu
partidului, a faptului că po — M in lia . Ilia — Luqoj. staţi* blice. Au (ost constituite co
porul nostru înţelege că atît la Deva. Normalizarea qrabnică a mandamente de medici, s-a asi-
bine. cît si Ia rău, poate găsi circulaţiei rutiere impune să se qural personal medico-sanitar
de
C H E M A R E C H E M A R E peratîvele agricole dc pro du c sprijin numai în partid. în co acţioneze ferm la repararea salvare Deva. de unde se di
si mijloace pentru statia
ţie si ţăran ii cooperatori
să
munişti ; întregul nostru popor
continue acţiunea patriotică ştie că urmînd politica pa rti podurilor si a traseelor degra rijează intervenţiile in locurile
date sau distruse de ape. în
dc ajutora re a u n ită ţilo r coo dului comunist, nu vor exista deosebi în zonele Ilia. Dobra, necesare. La dispoziţia organe
către to ţi m uncitorii, tehnicienii, către întreaga ţărănim e, către to ţi peratiste şi a fa m iliilo r ţăra greutăţi pe care să nu le putem Sîmeria. Uroî. Hărău Rapolt. lor sanitare au fost puse im
n ilo r cooperatori din satele învinge". Foii. In sectorul dc telecomu portante stocuri de medicamen
in g in e rii şi fu n cţio n a rii din în tre lu c ră to rii din a gricultură distruse de in un daţii. Fondu partid şi de stal. personal to nicaţii să se treacă dc urgen te. vaccinuri si maleriale dez-
de
Conducerea
superioară
inieclanlc.
rile de produse şi bani, create
G reulălile provocate de ca
prinderile industriale şi agricole, de cîaliştii din judeţele cnrc nu pe această cale să fie puse la varăşul Nicolae Ceauşescu. s-a tă la verificarea şi remrdîerea lamităţi au declanşat cu o im-
traseelor telefonice sî feleora-
dispoziţia un iunilor cooperatis
interesai moment dc moment
nu avut de suferit de pe urma' te judeţene pentru a fi d irija te de evoluţia stărilor de lu cruri si flcc Deva — Brad. Deva — Ilia presionanlă spontaneitate com
pe şantierele de construcţii, din in u n d a ţiilo r sâ depună o de către Biroul Executiv din judeţul nostru, a sprijin it — Arad. iar în oraşul Deva să pasiunea si sentimentul de so
muncă stăruitoare pe ntru rea al Consiliului Naţional al efectiv organizaţia judeţeană se asiqure legături provizorii lidaritate cu toţi cei ce au avut
transporturi şi telecom unicaţii, tivo şi no rm alizării vieţii so lizarea integrală şi depăşirea F ro n tu lu i U n ită ţii Socialiste de partid a indicat măsuri e cu foatn unităţile economice şi de sulerit în urma catastrofei
instituţiile.
ciale. sarcinilor de plan pe anul în spre zonele sinistrate. nergice si eficace pentru a Lucrătorii care deservesc re naturale. In oraşele şi salcie
din in s titu ţii ^ In aceste momente de grea curs. asigurînd, pe baza unor In vederea a ju to ră rii ju d e grăbi infrinqerea stihiilor dez ţelele electrice şi alimentarea ocolite de torentele furioase
producţii
sporite, can tităţile
încercare. însăşi ţărănimea a ţelor care au a vu t de suferit lănţuite ale nalurii. pentru a ju ale apelor. în întreprinderi si
necesare consum ului popu eu energic electrică trebuie să
lu p ta t cu eroism îm p o triva de pe urm a in u n d a ţiilo r, torarea şi refacerea in cel mai instituţii, muncitorii. ţăranii
laţiei şi producţiei industriale dovedească iniţiativă şî spirit
distruse sau avariate de inun n a tu rii dezlănţuite. salvînd vompensînd astfel deficitele m em b rii C o m itetului Executiv scurt timp a zonelor sinislra- întreprinzător pentru refacerea cooperatori, intelectualii, toate
daţii. m ulte bunuri m ateriale ale al U n iu n ii Naţionale a Coope te din judeţ. tuturor lin iilo r electrice din categoriile de oameni ai mun
[Urmore din pag. 1) — Salariaţii din întreprinde cooperativelor şi ale m e m b ri de produse agroalim entarc ra tive lo r A g riro le de P rod uc Dînd n înaltă apreciere efor sectoarele calamitate. In mod cii au hotărit să contribuie pe
din z.oneie calamitate. In n-
rile aqricole de stat şi de me lor cooperatori, lim îtîn d pagu ceste judeţe, toţi ţăranii coo ţie au hotârît să acorde sa tu rilo r deosebite-, bărbăţiei, spi deosebit se cere acţionat pen măsura puterilor lă reducerea
canizare a agriculturii să lu bele provocate de această ca la riul integral pe o lună de ritului de sacrificiu dovedite în tru punerea în ifuncţiune o la minimum a efectelor dezas
de inundaţii, colectivele de creze zi şi noapte, cu loate tastrofă. peratori. toţi m ecanizatorii, zile. aceste zile de grea încleştare posturilor de transformare de truoase ale inundaţiilor, de a
muncitori, tehnicieni, ingineri lortele. pentru refacerea un i Sin tem m a rto rii unui înalt sub îndrum area specialiştilor, cu calamităţile. tovarăşul fecte din oraşul Deva. repara veni în ajutorul populaţiei si
şi funcţionari dau dovadă de tăţilor lovite de inundaţii, pen sentiment de patriotism . de trebuie sâ participe efectiv la Uniunea Naţională a Coope Nicolae Ceauşescu personal a rea si redarea în exploatare a nistrate. Colectivele de salariat*
o impresionantă solidaritate u lru reînsămîntarca supraieţe- solidaritate umană. c!e con muncă în fiecare zi. iar acolo ra tive lo r Agricole dc Produc adresat C om itetului judeţean liniei de 15 k V Deva — stabilesc valoarea contribuţiei
mană, de o profundă conştiin lor calamitate, asigurarea hra ştiinţă politică manifestată in unde con diţiile perm it sâ se ţie cheamă harnica noastră de parlid, comuniştilor, tuturor aeroport — Simcria şi a deri materiale si băneşti. în coope
ţărănim e muncitoare, femeile
ţă socialistă, de un înalt eroism nei şi adăposlirii animalelor, pro porţie dc masă în oraşe şi lucreze şi in timpul nopţii, coonerafoare. care şi-au do oamenilor muncii si m ilitarilor, vaţiilor pentru alimentarea sa rativele agricole se pregăteşte
In muncă. Prin prestarea v o precum şi pentru a spori pro sate. în fabrici şi uzine. în pentru elim inarea excesului vedit nu o dată hărnicia, spi gărzilor patriotice, tineretului, telor. să verifice si să reme donarea de cereale, seminţe,
luntară. în timpul liber, a u ducţia agricolă, vegetală şi a- cooperativele agricole de p ro de um iditate, a b ă ltirilo r, pen care au acţionat in judeţul H u dieze linia de 35 k V Simcria — alimente, grupuri de meseriaşi
nor schimburi de lucru, prin ninială in unităţile care nu au ducţie. tru însămînţarca tu tu ro r su ritu l lor gospodăresc, tinere nedoara. vii şî calde m ulţum iri Orăslic — Cnqir. iar pe măsu se o fe ră 'să muncească volun
sporirea e lo rlu rilo r în muncă fost afectate de inundaţii. C om itetul Executiv al U prafeţelor disponibile, m ărirea tul. mecanizatorii, specialiştii, SÎ felicitări. îndemnul de a ra retragerii apelor, a linipi tar în timpul liber la refaceri,
se realizează importante pro — Comitetul Executiv al n iu n ii Naţionale a Cooperati suprafeţelor cultivate cu le pc toţi lu crătorii din ag ricu l munrî cu toate puterile la re Deva — Ilia — Zam — Coşe- populaţia donează voluntar
ducţii suplimentare peste pre Consiliului Ccnlral al U.G.S.R.. velor Agricole de Producţie gume. executarea exem plară tură ca. sub conducerea orga cuperarea daunelor pricinuite vîta. bani şi bunuri pentru familiile
vederile planului şi a angaja îmbrăţişează iniţiativele a nu apreciază in iţia tiv a con siliilo r a lu c ră rilo r dc întreţinere, nelor şi o rg an izaţiilor de p a r de inundaţii, la redresarea în sinistrate. Sînt nenumărate pil
mentelor asumate in înlreceroa meroase colective de m unci dc conducere şi a ţă ra n ilo r îndeosebi a praşilelor şi com tid. ncţionînd în cadrul F ro n tregii vieţi economice si so Agricultura, cel mai qreu lo de de solidarizare şi ric în
socialistă, in vederea compen tori, ingineri, tehnicieni şi cooperatori din numeroase baterea dăunătorilor. tulu i U n ită ţii Socialiste. cu cialo pe teritoriul judeţului vită de calamităţi, are nevoie trajutorare. gesturi de o emo-
sării pagubelor produse econo funcţionari de a lucra in unităţi, care au hotârît ca din Este necesar ca în toate j u s p rijin u l statului să facem nostru. în aceste zile şi in perioadele lionaniă valoare umană care
miei naţionale. schimburi prelungite sau' în zi rezervele existente ale un ită deţele să se ia din tim p m ă lo tu l pentru a elim in a cit mai Răsptinzînd înaltelor apre următoare de munca devotată, înnobilează fizionomia morală
suri pentru asigurarea însâ- perseverenta si abnegaţia tu tu a -oamenilor.
Măsurile operative şi deose le dc repaus, de a dona la fon ţilo r respective sau din dis grabnic efectele calamităţilor, cieri, îndemnului bărbătesc si ror ţăranilor cooperatori, a lu
bit de eficiente luate de con dul pentru ajutorarea sinistra p o n ib ilu l fa m iliilo r ţă ra n ilo r m în ţâ rii eu c u ltu ri duble a pentru a asigura obţinerea u preţioaselor indicaţii ale secre crătorilor din întreprinderile încleştarea dramatică cu fu
ducerea partidului şi stolului, ţilor o parte din salariul lor. cooperatori sâ acorde pentru un or suprafeţe m u lt mai mari nor producţii sporite, pentru tarului general al partidului, aqricole de stat si de mecani ria apelor â trecut. Am înce
prezenta tovarăşului Njcolae in acesl spirit. U G.S.R. chea s p rijin ire a u n ită ţilo r agricole decît cele prevăzute iniţial, sâ biroul Comitetului judeţean de zare. a Specialiştilor, a în lrc- pui pe front larg si desfăşurăm
Ceauşescu in m ijlocul cetăţe mă pe toţi salariaţii să doneze şi a cooperatorilor din zonele se asigure realizarea şi depăşi buna aprovizionare a p o pu partid a elaborat, un amplu si qîi populaţii din satele noastre, cu energie marca bătălie pen
a-
rea sarcinilor la
producţia
nilor din zonele calamitate, au din salariul lor o zi. în fieca lovite de inundaţii. însemnate nim alierâ. organizarea tem ei laţiei şi a industriei cu m aterii cuprinzător plan dc măsuri me Este o înaltă cinste şi onoare tru rriacerea în cel mai scurt
ridicai nespus de mult moralul re lună, pină la sfîrşilul aces cantităţi de cereale, legume, nică a recoltării cerealelor, pen prim e, pentru ridicarea nive nite să mobilizeze toate fortete pentru lu rrătoriî din agricul- timp a vieţii economice si so
oamenilor. Ic-au întărit con tui an. alimente, diferite m ateriale de lu lu i de viaţă a ţă ră n im ii şi de care dispune judeţul nostru lură. organizaţiile dc partid si ciale în judeţul noslru. In a
vingerea in forţa si capacita — Comitetul Executiv al construcţii, animale de p ro tru a strînge la tim p şi fără a întregului popor, pentru la lichidarea în cel mai scurţ. consiliile populare, să Iacă lot ceastă muncă qrca sî de răs
tea lor dc a învinge greută Consiliului Central al U.G.S.R. ducţie şi ele muncă, furaje, pierderi legumele. secara, timp a urm ărilor inundaţiei, la ce le sl.ă în putinţă pentru a re pundere. ne bucurăm dc s p riji
ţile. hotărîrea de a munci in a hotărît să contribuie la fon im portante sume băneşti. griu l şi celelalte cult uri de dezvoltarea continuă a econo redresarea întregii vieţi econo duce la minimum pagubele p ri nul conducerii partidului şi qu-
aşa lei incit în cc) mai scurt dul penlru ajutorarea judeţe Uniunea Naţională a Coope vară. miei naţionale, a scumpei mice şi sociale. cinuite de inundaţii, a reface vernului. care au luat măsuri
timp viata să mire în cursul ei lor calamitate cu suma de 80 ra tive lo r Agricole de Produc . Uniunea Naţională face apel noastre patrii. Republica So In lumina măsurilor luale de Si spori potenţialul agricol. In pentru ca în timp scurt viata
normal. de milioane lei din buqctul ţie adresează ţăran ilor, b ă r cialistă România. conducerea partidului si guver unităţile aqricole ncaiectale de să reintre în normal.
sindicalelor. Consiliul Central la un iunile cooperatiste, coo- nului. tinind scama dc nevoile
A vin d în vedere necesitatea baţi, femei, tineri, mecaniza inundaţii trebuie să se depună Comitetul judeţean de par!îd
vitală de a asigura relacerea al U.G.S.R.. împreună cu Con tori. specialişti, tu tu ro r oame sporite ale economiei naţio eforturi maxime în vederea exprimă deplina convingere că
qrabnică a căilor de comunica siliul National al organizaţii n ilo r m uncii din satele ju d e nale si de situaţia concretă e- terminării grabnice a însămîn- organizaţiile de parlid. loate
ţie, întreprinderilor, locuinţelor lor dc pionieri şi Ministerul ţelor afectate dc inundaţii, xislcnlă in judelui nostru, C o lării porumbului, intensificării organizaţiile de masă si ob
InvălămînUilu). vor repartiza Situaţia reţelelor de comunicaţii mitetul judeţean de parlid con
şi tinînd scama de numeroase chemarea de a nu precupeţi, lucrului în lequmicullură. în şteşti reunite in Frontul I ’ n i-
le iniţiative izvorîle din mase un număr mai mare de locuri nici un efort, de a munci zi sideră că cea mai mare si mai treţinerii culturilor, hrănirii si lăţii Socialiste, muncitorii, ţă
le de oameni ai muncii pentru graluile penlru copiii din ju şi noapte pe ntru refacerea De la M in isterul Transportu DN 7 Sebeş — Orăştîe şi De consistentă contribuţie a H u în g rijirii corespunzătoare a a rănimea. intelectualitatea, lot!
diminuarea pagubelor, penlru deţele aleclale de calamităţi în grabnică a stricăciunilor, exe rilor şi M inisterul Poştelor si va — Ilia DN 13 Braşov — nedoarei la recuperarea grab nimalelor. livrării ritmice eălre oamenii muncii din judeţul
laberele pentru elevi, in con- Rupea, DN 13 A M iercurea nică a pierderilor suferite, la
depăşirea planului de stat pe cutarea lu c ră rilo r agricole în Telecom unicaţiilor primim u r stat a produselor conlractaîc. Hunedoara — români. ma-
anul 1D70, ca şi penlru aju to Ivil cărora sindicatele au alocat vederea recuperării pagube mătoarea stare a reţelei de co Ciuc — Odorhei. DN 15 Bor* finalizarea optimă a actualului In lunca Mureşului, pe măsu gluari. qermani §i de alin
44 de milioane Ici. Totodată, sec — Bistricioara DN 16 A- cincinal şi crearea tuturor con
rarea sub diferile forme a e lor şi ob ţine rii de producţii municaţii feroviare rutiere, ră ce- apele se retrag, se im nalion alî t.ăţi — în slrînsă
conomiei şi populaţiei din zo s-a hotărit ca fondurile repar agricole, refacerea adăpostu aeriene, telefonice şi telegrafi pahida — Reghin DN 10 Satu diţiilor de trecere în cincinalul pune identificarea cub u rilo r unitate, cu neţărmurită încre
nele calamitate. Comitetul E tizate de către Consiliul Cen rilo r pentru animale, n o rm a li ce din uncie zone ale tării : Mare — Livada DN 24 C $le- următor, este înzecirea efortu compromise. Irecîndu-se im e dere in partidul noslru c^niii-
tral unităţilor fruntaşe în în rilo r tuturor colectivelor dc
xecutiv al Consiliului Central zarea vieţii sociale din toate In cursul zilei de 18 mai au făneşti — Manoleasa Prut, DN diat la pregătirea terenurilor şi nisi şi conducerea sa. in frun
al U.G.S.R. adresează sindica trecerea socialistă pe anul 1060 satele şi comunele calamitate. fost redeschise liniile de cate 68 A Făget — Ilia. muncă din întreprinderile in reînsămîntarea lor. Măsuri u r te cu tovarăşul Nicolae
şi nechelluitc, să fie vărsate dustriale. de pe şantierele de
lelor, .luluror salariaţilor, ur Uniunea Naţională a Coope lerată Salva — Vişeu, Dej — Cea mai mare parte a reţe gente trebuie lualc penlru eva Ceauşescu. vor munci cu elan.
mătoarea chemare • la fondul de ajutorare a zone ra tive lo r Agricole de Produc Beclean, Simcria — Deva şi lei telefonice şi telegrafice din construcţii la îndeplinirea r it cuarea apelor din locurile joa Cu ţoală pasiunea şi abnega
lor sinistrate. mică a planului de stat la toii
— M uncitorii, tehnicienii, in ţie îm preună cu M in iste ru l Oradea — Salu Mare. zonele calamitate a losl resta indicatorii si realizarea unui se. asiqurarea de seminţe sî ţia penlru a depăşi în cel moi
ginerii şi funcţionarii din M em brii şi membrii supleanţi A g ric u ltu rii şi S ilv ic u ltu rii au Unităţile judeţene ale Depar bilită. Încă nu şi-au reînceput volum cît mai mare de produ răsaduri. De asemenea, trebuie* scurt, timp dificultăţile prin
transporturi, telecomunicaţii şi ai Comitetului Executiv al s ta b ilit un complex de mă tamentului transporturilor au activitatea oficiile P.T.T.R. Laz- se. de economii şi beneficii su identificate reamenajafe si care trecem, contribuind, ală
energie electrică să depună Consiliului Central al U.G.S.R., suri specifice situaţiei create, to-navale şi aeriene au redat na, Benosad (judelui Sălaj), M i cultivate suprafeţe cît mai turi de întrequl popor, la în
şefii secţiilor Consiliului Ccn plimentare. intensificarea la
eforturi intense pentru resta punînd la dispoziţia acestor circulaţiei, pentru toate cate halţ. Blandiana, Şibot (judeţul mari cu legume si zarzavaturi.
lral şi alte cadre cu munci de maximum a lucrului pe şantie făptuirea cincinalului care sc
bilirea urgentă a lin iilo r de un ită ţi agricole sâmînţâ. m ij goriile de vehicule şi autovehi Alba), Fînlinele, Saqu. Z3dă* Penlru evitarea unor siluatiî ne-
răspundere, au hotărit să ofere re în vederea punerii la ter încheie în acest an. tâ pro
calc ferată, şoselelor, poduri loace mecanice. îngrăşăminte, cule, arterele DN 1 Alba lu- reni. Săcueni şi Felnad (jude men în funcţiune a tuturor o- do rilc în sectoarele zootehnice,
lor, uzinelor si reţelelor elec salariul pe o lună pentru fon fu ra je şi altele. trebuie verificată starea de să gresul şi înflorirea României
trice şi de telecomunicaţii din dul de ajutorare a judeţelor Este de datoria cooperative lia — Teiuş si Aiuri — Cluj, ţul Arad). bicctivclor industriale şi social- nătate a animalelor, curăţarea. socialiste.
tonele sinistrate. calamitate. lo r agricole, a tu tu ro r ţă ra n i
— Salariaţii din întreprinde Comitetul Executiv al Con lor cooperatori, a specialişti
rile industriale şi şantierele de siliului Central al U.G.S.R. îşi lor şi m ecanizatorilor ca fo
construcţii din localităţile ca losind din plin s p rijin u l acor
lamitate să repună în func exprimă convingerea că toti dat sâ asigure rapida evacuare
ţiune in lr-un termen r it mai membrii sindicatelor vor răs a apelor, buna dezvoltare a fo l de greve in Italia
scurt, toate capacităţ*e de punde prin noi şi însufleţiloa- c u ltu rilo r ieşite dc sul) apă şi
producţie afectate de inundaţii, rc fapte de muncă im perativu reînsămîntarea teren urilor ca
să muncească neobosit in sco lui dc a depăşi cu succes greu lamitate. reconstruirea şî re R O M A 10 (Ageipres). — nord vo fi declanşată miercuri
pul obţinerii unei înalte pro pararea în cel mai scurt tim p Vizita ministrului comerţului Săptămîna care a început
ducţii şi produclivităti. astfel tăţile şi pagubele provocate dc a adăposturilor pe ntru a n im a ieri este caracterizată în Italia searo greva de 24 de ore a lu
incit să se recupereze cit mai inundaţii, dc a înfăptui în în le şi a altor construcţii p ro dc un nou val de greve ce vor crătorilor dc la căile ferate
iar joî acţiunea acestora va fi
mult din pierderile suferite. tregime programul luminos de ductive. repararea şoselelor, exterior al României 9a Cairo paraliza in numeroase ramuri continuată în Italia centrală s\
— Colectivele de muncă din dezvoltare multilaterală a pa a po du rilo r, a şcolilor si a activitatea economică si pro de sud.
celorlalte institu ţii din com u
loate unităţile economice din CAIRO 18 _ Corespondentul asemenea, înlre vcdcri cu Has şi colaborării dintre cele două ductivă. Datorită ruperii trata
triei noastre socialiste, elabo ne. sâ acorde fot s p rijin u l ne
zonele ncaiectale de inundaţii cesar pentru refacerea gospo Aqerpres. Constantin Oprică, san Abbas Zaki. ministrul e- ţări. In cadrul con vorbirilor tivelor Intre . reprezentanţii
să-şî înzecească eforturile pen rat de Partidul Comunist Ro tra n sm ite : M inistrul comerţu qiplean al economici şi al co s-a relevat totodată interesul sindicali si Federaţia editori
d ă riilo r personale ale ţă ră
tru realizarea unei producţii mân. Strins uniţi in ju rul par lui exterior al Republicii Socia merţului exterior, convorbirea pc caro ambele tari îl mani* lor, penlru înnoirea contracte
nim ii. Balaguer şi-a
suplimentare, care să compen tidului, a conducerii sale, in liste România, Cornel Burtică prilejuind un amplu schimb de testă penlru continua prom o lor colective de muncă, lucră
C om itetul Executiv consi
seze pină la sfîrşilul anului pa frunte cu tovarăşul Nicolae deră necesar ca în zonele spre aflai intr-o vizilă la Cairo, a vederi in legătură cu punerea vare a acestor relaţii torii tipografi au declarat luni prelungit m andatul
In cursul aceleiaşi zile, Cor
va
in aplicare a acordurilor eco
fost primit duminică de pre
o grevă de opt zile, care
gubele prîcinuilc economiei Ceauşescu. să dovedim, fiecare, care se îndreaptă apele, şedintele R.A.U., Gamal Abclel nomice semnate intre România nel Burtică a mai avut convor crea mari dificultăţi apariţiei
naţionale. la locul de muncă, fierbintele creînri în conlinuare pericolul Nasscr cu care a avut o între Si R.A.U. în luna martie a a- biri cu m inistrul egiptean al ziarelor uo toată această pe
— Lucrătorii din industria patriotism socialist care animă inundaţiei. sâ se ia măsuri vedere cordială asupra unor reslui an Cei doi miniştri, care planificării Sayed Gaballah. rioadă. Funcţionarii $i m unci R io DE JANEIRO T3. _
materialelor do. construcţii să întregul popor român, puterni urgente nenlru prevenirea i probleme de inlotes comun, re sini şi preşedinţii comisiilor cu ministrul construcţiilor, torii de la întreprinderile ad Corespondentul Aqerprcs. V'a-
n u n d a ţiilo r ri reduc-rea
la
sile Oros, Iransmile : Preşedin
producă suplimentar mari can ca familie a naţiunii noastre m in im u m a pncubelnr m a feritoare la colaborarea şi coo mixte de cooperare economicii llassan Mustapha. cu alţi mem ministraţiei publice si uzinele
şi telinico-ştiinliiică
româno*
m onopolurilor stalului vor în
tităţi de ciment, cărămidă, ţi socialiste. terialo cc s ar nut»a nrnrluep. perarea romuno-cqiptecnă. La egipteană, au constatat cu sa bri ai guvernului R.A.U., p re tele Republicii Dominicane.
cum şi cu Abdel Klialek Has-
prezenţi
întrevedere au (ost
Uniunea Nahnn iU a Coope ceta lucrul, astăzi, marţi pen Joaguin Balaguer. a obţinut
glă, var. geamuri şi alte ma Titus Sinu. ambasadorul Româ tisfacţie evoluţia pozitivă a re sotina secretar general al L i
COMITETUL EXECUTIV rative lo r Agricole de Produc tru patru zile. In aceeaşi zi. va vi( b'ria în alegerile preziden
teriale de construcţie necesare AL CONSILIULUI CENTRAL ţie cheamă uniunile coopera niei în R.A.U , precum şi Hic laţiilor economice dintre Re gii Arabe, cu care a conferit, intra în grevă, pentru 48 de
în-
reclădirii obiectivelor econo AL UNIUNII GENERALE tiste consiliile de conducere Vintilă. şeful agenţiei economi publica Socialistă România si înlr-o atmosferă cordială, in orc, personalul de la poştă şi ţiale desfăşurate sîinbălă cele
Irunind
din
007717
legătură cu diverse probleme
mice, locuinţelor şi in stitu ţiilo r A SINDICATELOR DIN ale C.A.P.. ţăran ii cooperatori, co române la Cairo. Republica Arabă Unită, concre de interes comun. Y
tizată în creşterea cooperării
M inistrul român a avut, de
ROMÂNIA mecanizatorii şi pe toţi spe- telecomunicaţii. In Italia de I 159 8-11 de voturi exprímale.
sodal-culturale care au fost
Redacţia |I administraţia ziarului : Deva, ilr. Dr. PeUü G/ota# nr, 3S. Telefoane î 12317 fi 11275. Tiparul J I n t r e * - - o o l i g i o f î c f t Deva 44065
\