Page 57 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 57
n *r+ p trw trr"rti'rrrn *9 rp tn ttftt9 W 9 9 tf9 tff9 ****+ *\
I ------
(¡¡¡viiïi J jfm
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A j
m Vizita tovarăşului Cornelia
»
Mănescu in Republica Unită
Tanzania
ï
& Comentariu: Calea rodnică
a colaborării
i
B Un nou val de greve în
italia
ANUL XXII. Nr. 4779 MIERCURI 20 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI
întregul iu d e i intîlnirea dintre delegaţia
CAPACITATEA, ACŢIUNEA DE P.C.R. şi delegaţia P.C.U.S.
NORMAL A VlEflI ECONOMICE Şl SOCIALE intervenit anterior, in otordu) Stat al Republicii Socialiste ţie la C.C. al P.C.U.S.. A. V.
In conformii ale tu
basov,
membru
al C. C. al
Consi
România, preşedintele
zilele
de 18 şi 10 mai a.c., a avut loc liului economic, Mihai Gere, P.C.US., ambasadorul U.R.S.S.
la Moscova intîlnirea dintre membru supleant al Comitetu la bucureşti.
lui Executiv, secretar al C.C. In cursul convorbirilor, rare
deleqaţiile P.C.R. şi P.C.U.S.
al P.C.R.. Teodor Mannescu, au decurs intr-o atmosferă sin
La convorbirile care au avut
membru al C.C. al P.C.R., am ceră, tovărăşească, a avut lor
loc au participat :
basadorul Republicii Socialiste un schimb de păreri asupra
Din partea română, tovară România la Moscova. problemelor care interesează
şii t Nicolae Ceauşescu. secre ambele părţi, cu privire la si
tar general al P CR., preşedin Din partea sovietică, tovară tuaţia internaţională actuală şi
tele Consiliului de Stat al Re şii i L. I. brcjncv, secretar ge mişcarea comunistă şi m unci
publicii Socialiste România, neral al C.C. al P.C.U.S-. N. V. torească mondială. Delegaţiile
Emil bodnaraş, membru al C o Podqornîi. membru al biroului P.C.R. şi P.C.U.S. s-au infor
m itetului Executiv, al Prezi Politic al C C. al P.C.U.S,, pre
şedintele Prezidiului Sovietului mat reciproc asupra mersului
diului Permanent at C. C. al construcţiei socialismului şi
P.C.R., vicepreşedinte al Con Suprem al U.R.S.S.. M. A . Sus-
lov, membru al biroului Poli comunismului în ţările lor, au
siliului de Stat al Republicii
tic, secretar al CC . al P.C.U.S., examinat problemele relaţiilor
Socialiste România, Paul N icu-
K. F. Katuşev. secretar al CC . bilaterale intre P. C. R. şi
Iescu-Mi7.il. membru al Comi
al P.C.U.S,, A. A. Gromîko. P.C.U.S., între Republica Socia
tetului Executiv, al Prezidiului listă România şi Uniunea Re
Permanent, secretar al C .C al membru al C.C. al P.C.U.S., m i publicilor Sovielîcr Socialis'e
P.C.R., Manea Mănescu, mem nistrul afacerilor externe al Şi au reafirmat dorinţa lor de
bru al Comitetului Executiv, IJ.RS.S., îx. V. Rusakov, mem a întări şî dezvolta rotaţiile
secretar al C.C, al P.C.R., vice bru al Comisiei Centrate de prieteneşti româno-*ovictice.
preşedinte al Consiliului de Revizie a P.C.U.S., şei dc sec relaţiile dintre P.C.R. şi P.C.U.S.
înapoierea de la Moscova
a delegaţiei Partidului
Cu numai trei zile in urma, aceasta porţiune de cale ferata de la ieşirea din staţia C.F.R. Deva, era comple! inecatâ de ape. Acum, sute dc sala-
rîoţi, cetăţeni şi militari lucrează inlens pentru a restabili de urgenţă troficul feroviar spre marea Termocentrală de la Minţia şi mai departe, pţno la lha,
Comunist Român
Zam, Arad.
Pentru refacerea şi dezvoltarea economiei M arti scara, s-a înapoiat în salutată de tovarăşii Ion tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Eforturi deosebite pentru Capitală, venind de la Mosco Gheorqhe M aurcr, Cheorghe cu nmltd căldură, ovationind
Dulernic.
pcnlru
Pană. Gheorqhe Rădulcscu, llic
entuziast,
va, deleqatia Partidului Comu
Producţii suplimentare de nist Român, condusă de tova Verdeţ, M axim bcrqhianu. Du Comitetul său Central. Român şi
Partidul Comunist
mitru Popa. Dumitru Popescu,
răşul Nicolae Ceauşescu, care
a purtat convorbiri cu o dele-
Voilcc.
Lcontc Răutu. Ştefan
O
La plecarea din
qalie a Partidului Comunist al
Mihai
M iron Constanlinescu,
Moscova,
materiale de construcţii sporirea producţiei agricole tovarăşii Emil nodnaraş. mem Dalea. Ion Stăncscu. de vice deleqalia a fost salutată de
Uniunii Sovietice.
de
preşedinţi ai Consiliului
L. I. brcjnev. secretar general
Din delegaţie au făcut parte
al C.C. al P.C.U.S., M lhail Sus-
M iniştri, membri ai C. C. al
bru al Com itetului Executiv, al P.C.R., oi Consiliului de Stat lov, membru al biroului Politic,
Aron Coicer şi ai guvernului, ai Consiliului secretar al CC . al P.C.U.S..
Şuvoiul năvalnic al apelor I I.L. Hunedoara, producţia de bilizarea tuturor rezervelor în- Prezidiului Permanent al C. C. National al Frontului Unităţii Constantin Katuşev, secretar
a săpat adine în truda-şi niun- prefabricate nu s-o întrerupt i r r n r de care dispunem, extin secretar al Comitetului Judeţean al P.C.R., Paul Niculescu-Mizil, Socialiste, conducători de in al C.C- al P.C.U.S., Constantin
ra oamenilor. Hale industriale, nici o clipă cu toate că halas- derea pm qram ului do lucru lu Hunedoara al P.C.R., preşedintele U.J.C.A.P, membru al C om itetului Execu stituţii centrale şi organizaţii Rusakov, şeful secţiei relaţii
adăposturi rle animale, locuin- licra de la Săulesti a fost inun nar (u o zi pînă la sfirşitul a tiv. al Prezidiului Permanent, obşteşti. externe al C. C. al P.C.US.,
ţp. aşezăminte sol lal-culturalo. dată- )n carierele de la ‘/.am si nului. colectivul nostru a lio- Reducerea efectului distructiv al colomitoţilor notu- secretar al C.C. al P.C.R., M a Erau prezenţi !■ S. TI in. în A. V. basov. ambasadorul
drumuri si poduri din zonele C'rişrior se lu(rea/ă cu eforturi lărît să punii suplimentar la role şi crearea condiţiilor necesore reluării rapide o ac nca Mănescu, membru al Co sărcinatul cu afaceri ad-inte U.R.S.S. în România şi alte
calamitate ale lorii si judeţu ¡n/eci!e pentru asiqurarea unor dispoziţia economiei naţionale tivităţilor de producţie in unităţile afectate de inundoţii mitetului Executiv, secretar al rim al Uniunii Sovietice la persoane oficiale.
lui nnslru au reda' forţei ne canlităţi de piatră corn asntă A 000 mp fişii (ti goluri. 500 reprezintă, in aceste zile, principalul obiectiv spre înfăptu CC . al P.C.R.. M ihai Gere. bucureşti, şi membri ai am Au fost prezenţi Teodor M a
cruţătoare a valurilor. Pentru necesară refacerii drumurilor. mc stîlpi electrici. 1.5 km tu irea căruia sînt rnobilizole eforturile orqonizoţiilor de por- membru supleant al Com itetu basadei. nnescu. ambasadorul României
refacerea în r el mai scurt timp ..Nu as putea să prezint încă buri de presiune şi 12 00(1 mc tid, ale tuturor ţăranilor si lucrătorilor dm oqriculturo ju lui Executiv, secretar al C.C Deşi era seara lîrzîu. mii şi in Uniunea Sovietică şi membri
a obiectivelor distruse şi dele- cifric care va fi aportul indus agregate de hnlasiirră. in va al P.C.R. mii de burureşlum au venit la ai ambasadei.
rioral.e, lucrătorilor din indus triei noastre locale la asigura loare totală de Iul milioane deţului nostru. Chemorea odresotă de Comitetul Executiv La sosire, delegaţia a fost aeroport şi au inlîm pinat nc (Agerprcs)
tria materialelor de consimt - rea ru canlilăti suplimentare le i'. al Uniunii Notionole o Cooperativelor Agricole de Pro
lii le revin sarcini deosebit de de materiale de construi Iii. dar Prin prestarea voluntară. în ducţie către intreoqo ţărănime, către toţi lucrătorii din
importante. în mod eert aresta va fi sub timpul liber, a unor schimburi agricultură găsesle un lorg ecou in rîndul cooperatorilor,
Mai mult r a m k ind. în a- stanţial “ ne relata in gi prelunqitc. sporirea eforturilor mecanizolorilor, cadrelor tehnice, tineretului, femeilor, ol
ccaslă perioadii economia na nerul Lîciniu Vlad. şelul ser in niunoi. reducerea normelor tuturor oomenilor muncii dm unităţile agricole coopera Situaţia inundaţiilor în tară
ţională are nevoie de mari viciului producţie de la Direc di' consum şi a rebuturilor, tiste si de stot din judeţ, care sînt anqrenoţi trup şi suflet
cantităţi de (ărămidă. prefa ţia judeţeană de industrie lo muncitorii, tehnicienii si ingi in omplo bătălie ce se desfăşoară pentru o realiza pro
bricate. var. geamuri. ciment şi cală. Colectivele? noastre de nerii de lo I.Nî.C. bircea au ho- ducţiile planîficote. în vederea solisfoceni cerinţelor dopu-
alte mnlcriale de construiţii muncă. însufleţite de ¡nalta 5n- tărîl in primă urgentă să pună labei şi ole economiei. Indicaţiile secretarului qenerol ol In toate regiunile lorii, po vestul lorii şi apoi în celelal Julia mai sini inúndale cartie
pentru reclădirea nbiectivelnr dalorire patriotică ce Ic re v i Io dispoziţia economiei naţio partidului, tovorăşul Nicolae Ceauşescu, sprijinul ocordot trivit datelor înregistrate la te regiuni. Cantităţile de apă rele Partos şi Oarda şi alte ci-
economice şi social-culturale. ne. au pornit direct si ofiraee nale peste sarcinile de plan şi de portid si guvern, constituie un puternic imbold in Comisia centrală de apăraic re vor (odeo. cu excepţie in teva străzi. Apele încă nu s-au
locuinţelor distruse, pentru în la treabă. La Orăştie. Hunedoa angajamentele iniţiale 100 000 muncă, sentimentul de înalt patriotism si solidorilote u* împotriva inundaţiilor, in u lti Carpatii M eridionali şi M unţii »etras complet din cartierele
făptuirea sarcinilor şi angaja ra. brad. Petroşani. Deva. Ha (ără m i/i în echivalentă »i> mono coracterizind în aceste momente de incercore în- mele două zile au continuat Vrancei. nu vor depăşi 15—20 Veza. berc. Minărade şi Tiur
mentelor luate in întrecerea ţeg muncitorii, tehnicienii şi blocuri uşoare de zidărie şi tieoga noastră ţărănime. Luptind cu abneaotie si dăruire, să cadă pini. ni ai frecvente în litri pe mp în 24 orc. din blaj şi nici din satele Sin-
socialistă. Acoperirea aeestor inginerii s-au mobilizai eu for rable pentru 100 sobe (!•■ alături de muncitorii dm întreprinderi, militori şi gărzile bazinul superior al Oltului, in Ca urmare, alimentarea n u viclăuş. nîia. Mihalţ- A lte 7 lo-
nevoi suplimentare a mobiliza' te sporite pentru suplimentarea teracotă — ne fare cunoscut patriotice, ţoronii ou înfruntat cu bărbăţie furia apelor, bazinele Prutului şi Şiretului, rilor cu apă va fi in qeneial calilăli din judeţul Alba sînt
pe to| I lucrătorii din ramura producţiei". directorul întreprinderii, in gi solvind multe bunuri moteriole ole unităţilor, limitînd în bărăgan şi in zona Vran- diminuată. Someşul va conti înconjurate dc apă, legătura
materialelor de construcţii din La întreprinderea de prefa nerul Cheorghc Rasiga. proporţio pagubelor provocote de cotastroiă. cei. Ele au scăzut în imensita nua să scadă pe întregul curs. făcindu-se cu bărci şî cu trac
judeţul nostru, (are răspund ru bricate din beton de la bîrrea Efortul e unanim şi total. Acum, după retragerea apelor, în zonele afectate de te in ciupi a vestica a Tran N ivelul apelor rîului sini in toare. In judeţul Hunedoara au
noi şi însufletitoare faplo de se produc materiale de con To|i lucrătorii din industria inundaţii se cere să se desfăşoare o muncă intensa, zi silvaniei. în banal $i Olte prezent la Dej sul) cota de mai rămas inundate parţial
muncă pentru a pune la dis strucţii do o sliinqentă necesi materialelor de construcţii din si noopte, în fiecare unitate, la refocereo şi normalizoreo nia. Canlilăti mai mari de apă inundaţii, iar la Satu Mare cu cartierul V iile Noi din Deva,
poziţia economiei naţionale tate. b’t airi. ra în toate unită judeţul nostru, ca de altfel toii situoţîei de producţie, ocordind prioritate lucrărilor oqh- au fost înregistrate in noaptea circa A metri sub nivelul ma Simeria. satul Uroi, iar com
fantitătî suplimentare dc pro ţile economico, tinărul colectiv oamenii muncii din (ară. s-au co!e - prin reînsăminţorea suprofeţelor unde este cazul de 18— 10 mai la Păltiniş, Si xim atins, revenind la colo plet comuna lila. Tn judeţul A
duse. de muncă al întreprinderii s-a angajat să nu precupeţească »si inireţinerea culturilor —, asigurării adăposturilor sî biu — 45 litri pc mp. Dorohoi normale. Mureşul este în scă i ad au fost inundate în între
La Fabrica de cărămizi de Ia m obili/al fără ' rezerve pentru nici un efort, să muncească cu furojelor pentru onimole. executării acţiunilor în legumi — 2 ‘J litri pe mp. băbeşti — dere. unda maximă Irccind în gime 3 localităţi şi 17 parţial.
Prica/. înlreq colectivul s-a a-şi aduce contribuţia din plin forte sporite pentru a-şi aduce cultura, urmărind ca miile de hectorc din lunca Mureşu 'M litri pe mp şi Fundulea — noaptea de marţi spre miercuri Tn zona indiquilâ a M ureşu
angajat ca in aceaslă lună <i\ la realizarea unor importanţi' contribuţia deplină la lichida lui, unde s-au revărsat apele, sa fie repuse qrobnic în 22 litri pe mp- in R.P. Ungaro. La Arad. scă lui se continuă lucrările de
lucreze '/ilnic. inclusiv dumini depăşiri de plan. Iată re ne-a rea urmelor nefasle ale inun derile de nivel totalizează 1.70 consolidare si dc oprire o in
ca. în schimburi dc (îlr 12 declarat inginerul Carol S/abo. daţiei. (Continuare în pag. a 2-a) Se prevede că. îneepînd de m fa(ă de culminaţia v ii filtraţiilor. Unda Mureşului, de
orc. pcnlru o livra canlilăti directorul întreprinderii : „D u la 10 mai. vremea se va ame turii. Pe Olt, apele sînt, de păşind sectorul Arad. a ajuns
suplimentare dc cărămidă. La pă o primă evaluare, prin mo A. MOLDOVAN liora treptat, mai întîi in nord- asemenea, in scădere, în zona în judeţul Timiş, unde au fost
inferioară, nivelul apei fiind evacuate 10 localităli.
sub cotele de inundaţii, cu ex Datorită precipitaţiilor rozu-
cepţia sectorului Rm. Vilcea, tc în z.ona m unicipiului Piteşti,
unde au fost cu puţin depăşite apele p in u lu i Trivale au pă
Omeneasca solidaritate Şiretul continuă să crească în truns în 6 întreprinderi indus
unor
aval de Cosmeştî, unde depăşeş
triale şi în subsolurile
te uşor cotele de inundaţii. Ape
tea dc nord a Moldovei, apele
le Prutului, în scădere în pa r blocuri dc locuinţe In ju m ăta
n u rilo r s-au retras in albii. fn
tea superioară, sînt însă in sud insă. în judeţul Vranrca.
a colectivităţii no respunzător oraşului Iaşi. fron Şiretul şi Pui.na au depăşii di
creşter«? în aval dc punctul co
tul v iitu rii ajunqînd in cursul
gurile locale dc onărare pro-
de
zilei de marţi in amonte
Drînceni. Si aici apele depă vocînd inundaţii în unele zo
ne. Ploile abundente an pro
şesc cotele de inundaţii. vocat. creşteri mari pe lîu rite
C u r r să î n c e p i d i n m i i l e lui la C .F .C . în c o n t u l 2 000. L a f e l . p e n s i o n a r u l P e t r u d e a j u t o r a r e W 00 0 le i p r o Dunărea continuă să scadă M i tro v. Rm. Sărat, Rîmna şi
şi m i i l e d c e x e m p l e c o l e c t o r şi ş i-a m a n i f e s t a t d o r i n ţ a să T a i c a , d i n H u n e d o a r a , o d e - v e n i ţ i d i n a c ţ i u n i l e p a t r i o de )a baziaş la Cernavodă. Pc Suşila. inundînd unele locali
sau p e r s o n a l e a l e f l u i m l u i d o n e z e uii c o s t u m d e h a i n e , -l>us i n t r r n o a p e n s i e lu n a ră t i c e şi v a m a i x i r a în c ă restul albiei fluviulu i so înre tăţi şi peste 12 000 ha teren a
d e c ă l d u r ă o m e n e a s c ă , d e i n - o p e r e c h e d e p a n t o f i , l e n j e ia r m e ş t c ş u o a r u l l o a n H c n - 20 00 0 l e i ; c o m i t e l u i o r ă ş e gistrează creşteri care depăşesc gricol. in localităţile Homonvi.
ţe l e y e r p . a s i t u a ţ i e i s e m e n i l o r r i e . . c i u , d i n a c e e a ş i l o c a l i t a t e , n e s c a l f e m e i l o r 2 500 lei, maximele atinse de viitura din nroştenî. Cotosti. Cimpuri. La
a r e u î n c e r c a ţ i in a c e s t e z i l e . 2 000 lei. cul lui baban, Valea Sării din
I n t r - o e m o ţ i o n a n t ă s c r i ia r c a s a d c c u l t u r ă şi L i c e u l aprilie cu 13 cm la Brăila şi
d c h o t ă r î r e d e a f a c e i o t u l
s o a r e p e n s i o n a r u l R eb el. I. In a c e a s t ă a c ţ i u n e o m e „Avram l a n c u " c i l e 4 000 lei, J5 cm la Tutcea, datorită apor judeţul^ Vrancea. s-au produs
p e n t r u ca m u n c a şi r i n ţ a să c e v o r fi r e a l i z a ţ i d in s j i e c - alunecări do teren, caro au de
C r e ţ u d in Orăştie S/Jime. n e a s c ă , in î n ţ e l e s u l p e c a r c - l tului Şiretului şi Prutului.
i n t r e p r e t u t i n d e n i , cH m a i t a c o l e c u l t u r a l - a r t i s t i c e . E l e-
î n t r e a l t e l e : ,,/lrun» n u e s t e c o n f e r ă s o c i a l i s m u l u m a n i s Proqnoza Dunării, elaborată pî teriorat locuinţe, drumuri,
grabnic, p c f ă g a ş u l f i r e s c p c r i i d in c l a s e l e m a r i s în t o a ta plantaţii de vie. semănături.
t i m p d c r n r h i t j u r a m u l t . ci m u l u i . p a r t i c i p ă t o n t e c o l e c nă la 15 iunie, prevede că în
c a r c - l e m a n ă c h e m ă r i l e B i Su tireem la f a p t e . şi vă să p a r t i c i p e la m u n c ă p a t r i o zona inferioară nivelul apelor In ultimele două zile s-au mm
r o u l u i E x e c u t ir al C o n s i l i u a n u n ţ , p e a c e a s t ă e a l c . c ă t i v i t ă ţ i l e , t o a t e o r n a n 'r .n ţi ilc tic ă in l o c a l i t ă ţ i l e s i n i s t r a t e va scădea in următoarele zile. produs alunecări de teren în
d c m a s ă şi o b ş t e ş t i , to ţi c e
lu i N a tio n a l, a l F r o n t u l u i I ’- zona Pelroşti. dc pe malul
a m h o t ă r i t să d o n e z o zi p e t ă ţ e n i i . i i r s t n i e i si t i n e r i , c u In c e l ă l a l t c a p ă t a l j u d e O nouă undă de viitură, de
n i i ă ţi i S o c i a l i s t e , C o m i t e t u st.înq al Prutului. A ici au feSt
lu n ă d in p e n s i a p e c a r e o h a n i. c u m u n c ă p a t r i o t i c ă , ţu lu i. în V a l e a J i u l u i , s a l a valori mai mici dccît cele pre
lui F .x r c u lii ' al V .G .S .R .,
p r i m e s c st a n u m i t e o b i e c t e c u m a t e r i a l e d e r o n s l ru cţ ii . ria ţii d e p o u l u i C .F .R . P e t r o cedente. va parcurqc fluviul luate măsurile comune ner«•*.-)-
U n i u n i i N a ţ i o n a l e a C A P ? re dc către autorităţile române
d e î m b r ă c ă m i n t e . D a c ă c o n r u a ii m e n t e şi i m h r ă r ă m i n t e , ş a n i a u h o t ă r i t să d e p u n ă la in sectorul românesc. atingînd
S i n t e r n Î n d e m n a ţ i să î n Şi sovietice. Apele Dunării au
s i d e r a ţ i că p o l fi d e f o l o s In d a r m a i a l e s c u e f o r tu r i . î n C .F C.. la c o n t u l 2 00 0 s u m a d e culminaţia nivelurilor între 23
c e p e m r u r e l e a l e m a r ilo r, provocat pagube în Deltă. Au
l u c r ă n l t ' d e î n l ă t u r a r e a u r z e c i t e p e n t r u a s p o r i p r o At) OOP Ici şi srl l u c r e z e v o l u n mai la baziaş — C iunie la
d e t a ş a m e n t e m u n c i l o r c ş l i fost inundate loruinle. ief»-n«i-j
m ă r i l o r i n u n d a ţ i i l o r s ta u cu d u c ţ i a in i n d u s t r i e şi a i n t a r c i t c o Ti in f i e c a r e lu n ă S c Tulcea.
a l e m i n e r i l o r , s i d e r u r o l ş i H o r . agricole şi mari cantiloli d~
d r a o . o r i c î n d şi o r ir it. In t e n s i f i c a c a m p a n i a a o rico h 'v Nivelul ridicat al apelor u
c o n s t r u c t o r i l o r c a r e ş i-a u c u v i n e su s e a m i n t e a s c ă f a l i stuf recoltat.
d i s p o z i ţ i a c o n s i l i u l u i p o p u l a r nor riu ri şi ploile abundente
p r o p u s să s p r i j i n ă a c ţ i u n e a D n i o r a ş u l B r a d s -a a n u n tu l c ă in t o a t ă a c e a s l ă p e
o r ă ş e n e s c " . căzute în unele zone au men A uto rităţile ungarri şi sovie
n a ţ i o n a l ă d e ini ra inf o r a re a ţa t c ă s a l a r i a ţ i i d c la I.M . r i o a d ă , c i n d m u l t e lin ii d c tice au fost informate. încă rle.
z o n e l o r c a r p au s u f e r i t d c pr R e h c l I. C r e ţ u a d e j m s B a r z a . I M Ţ e b c a . A t e l i e r e l e ţinut situaţiile qrave existente,
d c ) a ie r i In C F. C c o n t r a v a c e n t r a l e G u r a b a r z o . s e c ţ i a d c r a t e f e r a t ă d i n T r a n s i l v a n i a iar in altele au creat pericolul snptăinina trecută, de mersul
u r m a c a l a m i t ă ţ i l o r ru m i
l o a r e a )>e o :î a p e n s i e i p e v.rp l o r ă r i m i n i e r e , a u t o b a z ă , au f o s t î n t r e r u p t e , c o l e c t i v u l de inundare a noi localităţi, su v iitu rilo r pe rîurile din zonei»
l i o a n e d e Ici şi eu n a r t i c i p a -
lu n a c u r e n t ă , prafeţe aqricole, căi de comu de frontieră, pentru a putea
r c a e f e c t i v ă la r e f a c e r e a u n o r s p i t a l ş ¡- a u e x p r i m a t în
T o t ie r i a d e p u s 200 d e u n a n i m i t a t e h n t ă r h e a d e a I. MÎRZA nicaţii. lua. la rîndul lor. măsuri cores
l o c a l i t ă ţ i i n tr c q i . $ i s i m ţ i m
le i in c o n t u l 2 0 0 0. d m s a d o n a s a l a r i u l p c o zi iu f i e Deşi scăderile sînt mari şî punzătoare. Cotele apelor sînt
o m e n e a s c ă d a t o r i e să c o n la r i u l ei m o d e s t , s o r a E l e n a c a r e lu n ă — p i u ă la s f i r ş i t u l In fiecare oră şi ri din aceasta perioadă de bătălie cu sti continue. în judeţul Satu Mare în continuare transmise de rî-
t i n u ă m c u cetăţeanul care a R i l d e a , d e la s p i t a l u l d in a a n u l u i ; com itetul - o r ă ş e n e s c (Co«<KHJ¿rr p«g- • 2*«f hiile naturii, instalaţiile aferente grupului energetic nr, 1 de la aDcle nu s-au retras în înlre - teva ori pe zi organelor de
Mintia ou funcţional neîntrerupt. qime din 10 localităţi. Sînt
d e p u s o p o r t e d i n e c o n o m i i l e c e a s t ă l o c a l i t a t e . a î U .T .C , a d e p u s la f o n d u l specialitale din aceste ţări.
inundate pcsle 120000 ha,
20 000 de case. In oraşul Alba (Agerprcs)