Page 58 - Drumul_socialismului_1970_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4779 @ MIERCURI 20 MAI 1970

ÎNTREGUL JUDEŢ ANGRENAT ENERGIC, CU TOATA

[
CAPACITATEA, N A C J J U N E A DE

IN N O R M A L A VIEŢII E C O N O M I C E Ş l S O C I A L E

Amplificăm extracţia cărbu­ Sporirea produc­

nelui, sperim productivitatea ţiei agricole

şi eficienţa muncii

(U rm are dínpb#. U
M in orii Lupeniulul sini An­ tirea simţitoare a calităţii căr­ din fluxul de extracţie au fost
trenaţi cu ţoale tortele la f i­ bunelui s-au obţinui peste 1 2 operate concomiicnt cu îm ­ circuitul productiv. Prin grija orqonelor agricole jude­
nalizarea in cele mai bune milioane lei economii sup li­ bunătăţirile aduse activităţilor ţene, s-au luot deja o serie dc măsuri în vederea pune­
conditiuni a prevederilor actua­ mentate la preţul de cost — de transport si deservire alîl rii la dispoziţia unităţilor agricole core ou suferit po­
lului cincinal si constituirea cera ce se rcqăscste în redu­ în subteran cîl si la suprafaţă. gube o unor însemnate contitătî de săminţă, înqrăsă-
unei puternice baze de trcreie cerea cheltuielilor de produc­ In cadrul exploatării noastre, minte chimice, furaje, precum şi a mijloacelor mecanice
la Iniă pluii ea marotelor sar­ ţie cu <16,73 Ici pentru fiecare studiile si măsurile de oroani- necesare. De moximă importanţă este însă ca ajutorul
cini ale cincinalului viilor. nuc. de lei producţie fabricată. zare superioară a producţiei ce se acordă să fie folosit cît moi eficient posibil, de ­
De asemeneo. am obţinui <1.2 tono de prim ordin o conducerilor cooperativelor, a coo­
Realizarea acestor obiective Si a muncii au qăsil un teren
milioane de lei beneficii peste fertil. Cadrele de specialitate peratorilor, mecanizatorilor şi o cadrelor tehnice fiind
majore, tn lumina Directivelor
Congresului al X -Ira si a sar­ plan. într-o colaborare lărqită si aceea de o întreprinde neintîrzio! ocţiuni pentru evocuo-
rea apei în scopul de o asigura buno dezvoltore o cultu­
cinilor trasate de plenara C. C Unul din principalii factori fructuoasă cu muncitorii, maiş­
el P.C.P. din decembrie nmil de succes din acest an, ca de trii si tehnicienii. au stabilit rilor sau, unde situaţia o impune (pierderi mai mari de
trecui, presupune ca Întreg p ro ­ altfel din toii anii, 11 constituie 0 seamă de măsuri pentru spo­ 30 la sulă dîn plante), reînsămînţareo terenurilor calami­
cesul de cMractîe a cărbunelui faptul că ne-ain axat alentia rirea volum ului de producţie tate, ovind în vedere co în locul culturilor de boabe,
să se desfăşoare inlr-un ritm in ­ pe executarea ritmică a lu ­ Si crederea eficientei econo­ sfeclă sau legume compromise să fie puse aceleaşi feluri
tensificai. cu randamente spo­ crărilor de deschideri si pre­ mice. îmbunătăţirea structurii de culturi. Poralel cu aceasta, lucrătorii din agricultura
rite si cu eficientă economică gătiri. pentru asiqurarea fro n ­ forjei de muncă, în sensul judeţului sint chemaţi să participe efectiv, neprecupeţind
ridicată. tului de lucru, corelat cu nevo­ creşterii ponderii m uncitorilor nici un efort. Io repunerea in funcţiune a adăposturilor
pentru animale şî a altor construcţii productive, la repa­
Dosi din acest an s-a scurs ile de producţie în continuă productivi fată de cei auxiliari, rarea celorlolte construcţii de interes obstesc - scoli,
abia o treime, sintem tn mă­ c reştere. a condus la o dinamică ascen­ încrederea si optimismul acestei echipe de mineri de la Lupeni se justifică şi se regă­ magazine - din satele inundate. Ia refacerea şoselelor
sură să afirmăm cu toată con- In această perioadă — si în- dentă alît a productivităţii sesc pe graficul întrecerii, care consemnează acum un plus de producţie de peste 17 000 tone şi a podurilor, precum şi a gospodăriilor personóle ole
vinqerea că mina noastră, de- tr-o măsură mult mai maro în muncii, r it si a volum ului de cărbune cocsificabil. Foto : I. LICIU ţăranilor.
finătoare pentru a doua oară acest an — la mina noastră se producţie extrasă De altfel, e-
consecutiv a titlu lu i de fru n ta ­ fac eforturi deosebite pentru fcclul tuturor măsurilor pe care O deosebită semnificaţie ore şi merită să fie aprecîotă
şă pe ramură, se va achita cu extinderea exlracfiei cărbune­ le-am luat se regăseşte la ora iniţiativa luată de conducerile unor cooperative agricole
cinste de sarcinile economice lui din abalajo frontale de acluală într-o productivilale 10 prim it? Cei 9 membri ai fa­ şi de ţăranii cooperatori care din rezervele unităţilor
şi disponibilul familiilor contribuie la sprijinirea coopera­
ce ne revin, Fundamentăm a- mare randament care permit de 1.755 tone pe post, cu <17 kq im wim mmm miliei lui se află acum Io odă-
rcastă convinqere pc realiză­ mecanizarea complexă a procc mai mull deci! avem stabilit post în satul Rîpos, iar cei 7 tivelor agricole şi a locuitorilor din localităţile lovite de
rile deosebite pe caic le-am selor de prorluclic, realizarea prin plan membri oi fomiliei lui Mică slîhiile naturii, cu cereale, animóle, sume de bani. dife­
obţinui pînă în prezenl. bilan­ unei înalte pro du clivilăli a Orqanizalia noaslră de par­ Curelar ou fost găzduiţi Io un rite moteriole şi produse aqroalimentare. Aceasta este
ţul nostru la zi consemnează muncii. In acest an, rlinlr-o tid, comitelui de direcţie apre­ vecin. expresia elocventă o înaltei conştiinţe patriotice, o
că s-au extras peste prevede­ producţie planificată de 1,7 ciază unanim că. desî am ob­ Treptat, Mureşul îşi strînqc In Turdaş oamenii şî-ou o- Trebuie smulse apelor bunuri profundului umanism şî spiritului de solidaritate de care
rile planului 17 250 tone de milioane tone. peste 1.3 nvli- ţinut rczullale bune alît can­ supus apele în matcă. In urma fent casele pentru qăzduirea pe care le-au luot cu ele. Ale sint pătrunşi ţăranii cooperatori.
cărbune iar tn majoritatea lo ­ oane se va cxtraqe din ase­ titative cît si calitative, rezer­ lor vin oamenii să-şi reia mun­ celor sinistraţi. Familia lui A ­ cui sint ? Nu se ştie, dar sînt O subliniere aparte necesită răspunderea ce revine
curilor de muncă s-au obţinui menea abataje. vele interne de amplificare a co. viola. Dor stihiile dezlăn­ dam Curelor s-o mutat intr-o bunuri materiale ce trebuie consiliilor de conducere ale C.A.P , ţăranilor cooperalori.
randamente sporite. A crescut corespunzător si realizărilor nu s-au epuizai. ţuite ou provocat şi pogube, ou casă liberă, Rozalia Spiţă a solvote. Imperotivul o unit in mecanizatorilor şi cadrelor tehnice din unităţile ogricole
Pe baza experienţei ce-o nvem, lovit ciunt oşezările riverane. fost primită de Solomio Lula. oc|iune oameni core cutreie- din judeţ care nu au suferit pierderi dc pc urma colo-
In primele patru luni din a- volumul producţiei extrase a încrederii depline în for la. „Lupta cu apele o trecut, dar „Lucrurile lor ou fost scoose $i
ccst an colectivul de muncă prin tăierea mecanizată cu com ­ noi tot mobilizaţi sintem". spu­ duse Io sediul cooperativei o- lă in bărci apele. Inor- mităţilor. pentru o îndeplini s¡ depăşi indicatorii de
al exploatării noastre a realizat bine. care în acest an va re ­ capacîlalea si dăruirea în tre ­ nea cooperatorul loan D ra­ gricole" - ne spune tovarăşul maţi cu căngi, ei smulg plan sî obţinerea unor cantităti suplimentore de produse
gului nostru colectiv.
aceste
apei
re­
bunurile
le
şi
o producţie qlobală suplim en­ prezenta 30 la sută din p ro­ rezerve vor fi puse neînlîrziat gon, secretarul organizaţiei de Constantin Florescu. secretarul dau sinistraţilor. In sote au fost agroolimentare necesare compensării deficitului si asigu­
tară in valoare de peste 7,5 ducţia noaslră, cu <13 la sută în valoare spre folosul economi­ partid de la C.A.P. Pricaz. O a ­ Comitetului comunal de par­ rarea, pe această cole, o unei bune aprovizionări a
milioane de Ici, iar la produc­ mai mull rlecîl anul trecut. ei naţionale. A$a înţelegem noi, menii se considera mobilizaţi, tid Turdoş". constituite comisii de inventa­ populoţiei. In fota tuturor unităţilor respective stă sar­
ţia marfă prevederile au fost Fxtindrrea tăierii mecanice n minerii Lupeniului. să pa rtici­ se simt datori să dea ajutor, nu riere şî pază o bunurilor re­ cina de a mobiliza întrequl potenţial uman şi material
depăşite cu aproape 7 milioane cărbunelui In abataje frontale pot să stea ocosâ. „Avem de Cuvîntul „trebuie" o sudot cuperate. unde echipele trimit existent la terminarea grabnică o insămîntării porumbu­
lei. Este demn de remarcat că a fost posibilă prin dolarca e x ­ păm la vasta acţiune de refa­ intr-un mqnolit sute, mii de cu comioane ceeo ce pot sal­ lui, io plantatul lequmelor, executarea lucrărilor de în­
in anul acesta rentabilizarea ploatării noastre cu încă <1 cere a vieţii economice si so- refăcut ceeo ce opo o distrus". oameni, de toate vîrstele. de va din valuri. treţinere o culturilor şi combaterea dăunătorilor —
exploatării a cunoscut un înalt combine noi, de mare canaci- ( ¡ale din zonele calamitate ale In acest sol. 84 de case ou toate ocupaţiile, civili sau par­ Fiecare după puterile lui ocţiuni hofărîtoare pentru sporirea producţiei agricole.
qrad de ascensiune. Numai in lat.c care. fn condiţiile am pli­ tării aşa socotim să răspundem fost in apă. In qrabă oomemi iind uniforme de luptători aî contribuie la ajutorarea oame­ Anolizind situatlo creată. Uniunea judeţeană o C.A.P
au fost cozati la căminul cul-
1 hoinării partidului de a con­
primele -1 luni, prin reducerea ficării susţinerii moderne cu gărzilor patriotice, ori ai for­ nilor cărora opele le-au sur­ împreună cu Directio agricolă, ovind în vedere că timpul
continuă a consumurilor de st lipi metalici hidraulici si tribui cu loalc forţele noastre lurol, în blocul fobricii de că­ ţelor noastre armate. Trebuie pat cosele, le-au luat bunu­ este destul de înaintat, au stabilit co pentru »eolizoreo
materii prime, materiale — în qrinzî în consolă, faciljtează la finalizarea onliniă a cinci­ rămidă, bunurile, lor solvate. să lî ie asigure sinistrotllor rile . Bărbaţi» cu curajul şi (or­ producţiei de corlofi, unităţile din zona neofectotă de
realizarea unor Importante can­ - Acum, după ce apele s au „cosă şi masă" —■ cum spunea to, cu priceperea, femeile cu colomităţile noturole să planicie de urgenţă suprofeie
special a lemnului de mină, cu nalului actual, la proqrosul relras. om verificat fiecare ca­ un cooperotor. Omenia este simţul lor de gospodine Ala­ suplimentare cu cantităţile de sămîntă ce lî se pun Io
3 2 me la I 000 tone cărbune tităţi de producţie suplim en­ continuu al patriei noastre
so - continuă secretarul orga­ considerată in aceste momente iuri de ei - oamenii in dispoziţie. Porticipînd efectiv la muncă zi şi noapte,
evtras — energie, îmbunălă- tară. randamente sporite Si socialiste. nizaţiei de bază ; patru sini de greo incercore obligaţie ce­ uniformă, fiii patriei. Io pe orice timp. aşa cum dintotdeouno a procedat târonuf
consumuri reduse de material în pericol sa cadă. Oomenilor tăţenească a fiecăruia. Cum Gelmor, sat greu lovit de romăn, oamenii muncii din agricultura judeţului nostru
lemnos pentru susţinere. Irig. VASILE CtRIPERU li s o osigurot cazarea La can­ să mulţumească familia nume­ furia apelor, ostaşii sub co­ îşi vor putea aduce o contribuţie preţioasă la diminuarea
Toate aceste îmbunătăţiri a­ directorul Exploatării miniere tina cooperativei li se serveşte roasă o lui Marin Gronceo din manda ofiţerilor Petru Oloriu, efectelor produse de inundoţii, vor dovedi în fapt că
Constantin lancu şî Gheorqhe
duse la operaţiunile de bază Lupeni mosa. Spini pentru ajutorul pe care ştiu să facă totul pentru co sarcinile trosole de partid
Militoru, după ce zile şi nop\i ogriculturii în ultimul an al cincinalului actual să fie în­
La evacuarea s-ou luptat cu opele, ou tre­ deplinit cu succes.
cut Io curăţirea şcolii, a case­
O dotă cu măsurile întreprinse în scopul executării
lor oomenilor, au scos din lo­
Io un nivel ogrotehnic superior a lucrărilor agricole de
Inlrequl
apelor nim, în acesle zile, la fiecare la!o ţevi de emisie la locomo­ matură răspundere locul de colectiv al uzinei şl-e înze­ cuinţele avariate bunuri ale ducerilor de unităţi, stau şi acţiunile menite să con­
înalt devotament.
sezon, în atenţia organelor ogricole judeţene sí a con­
FfortuTÎIe pe care le Intîl-
celăţenilor. Poate că nici '»nul
muncitor in uzina simenană.
paraseîntei in
tiva 377 377.
loc. de muncă nu găsesc echi­ camera de fum şi pilnia de „Cum să stai arasă ! Cum să cit eforturile. „Producţia să dintre locuitorii soţului nu-i tribuie la obţinerea unor producţii suplimentare de
valent în cuvinte. Cei aflaţi frazil la locomotiva R 8 060, nu sari în ajutor ! Din 48 de nu stagneze. Să «ne ajutăm to­ cunosc pe militari Adam Mun- furaje, prin extinderea suprafeţelor însămîntote cu plante
De douo iile , >ă<â odihno, m i­ in zonele noafectate de calA- paraseîntei la locomotiva ore nu ştiu dară m-am odih­ varăşii. Să-i înlocuim pe cei teanu, Nicoîoe losil, pe Oloru,
lita ri şi o l'to n oi G ropului iude- 9 nit două. Am fost şi la Uroi, ce nu pot fi aici". Sint gin- pe soldaţii Duminică sau N i­ de nutret în cultură dublă, redareo în folosinţă a păşuni­
(eon de pom pieri, cărora li ia u niilăţi se mobilizează pentru 40 002... lor şi fineţurilor inundate, ostiei incit să sc realizeze im­
a lâ tu io t (o*m o|il civile de pom pieri ca prin munca lor neobosită, durile, vorbele şi faptele oa­ colae Popa, dar faptele lor vor portante cantităţi de produse animaliere peste prevederi.
vo lu n loii do la E, M A ninoota. plină de înţelegere, de ome­ menilor de la U.M.M.R. rămine de neuitat. Cîte fapte,
Prepara (io Coreenii, din C.S. H u­ — £ disciplina muncitoreas­ cîte nume de oomenî nu pot Depunînd eforturi maxime pentru tronspunerea în
nedoara, din H aţeg, depun efor­ nie. să poată contribui cit viaţă a sarcinilor de producţie pc acest an şî o prevede­
turi d c o ie b ile pentiu evacuarea mai mull la compensarea pa­ PULSUL VIU că pe care oamenii noştri o 11 notate ! Se înscriu în ceea rilor programelor naţionale, ţăranii cooperatori, mecani­
apelor de inundaţia din a ep o ii- gubelor pricinuite, la redre­ ridică In aceste zile pe cea ce se numeşte solidaritate so­
tele de mărfuri ţi pentru evacua­ mai înaltă treaptă. Pulsul cialistă, omenie în numele că­ zatorii, toţi lucrătorii din agricultura judeţului vor (oce
rea unor m ărfuri o lim e do apela sarea economiei noastre. încă o dotă dovada hărniciei, priceperii şi abnegaţiei
revănole. l-am in tîln il pe muncitorii muncii nu poate li întrerupt, reia oamenii încercaţi de fu­ cu core oamenii muncii de pc ogoore ştiu să participe
Lu d ep o iiie le I C R.T.I., d ep o ii- (hiar dacă mulţi dintre m un­ ria apelor ou făcut totul pen­
tul de m obilă, fabrice de pline, Uzinei mecanice de material MU citori lipsesc. Oamenii ştiu tru oomenî. Io înfăptuirea sarcinilor încredinţate de partid, la ridica­
au fo it concontrolo forţe principe rulant din Simeria, cei t ai e AL asta ş» fac lotul — ne m ăr­ rea nivelului de vîoţă al întregului popor
Ic — m otopompe, autopom pe cis­ de atîtca ori au făcut dovada
terna. Sub comando m aiorului de turisea, ieri, tovarăşul Flo­ SIMION POP
pom pier! C oitochc Roschip şi o prolntălii lor profesionale, a rean Urican, secretarul com i­
câpltonulul Ion Bretoanu i o reu- înaltelor C A lilă ţi civice şi mo­ tetului de partid de la
ţit co pino in tiu a de 19 mai să rale. La secţia I locomotive
ie evotueie apele, perm iţindu io şî )a Uălăcuta, şi la Săuleşti. IJ.M.M.R. Chemarea adresată
luarea de măsuri pentru conti­ erau mai putini oameni ca — Intre timp n|i ajutat şi de Comitetul Fxecutiv al
nuarea noim olă a o ctrvito ţii. do obicei. Aproape o treime la salvarea bunurilor din co­ Apoi, aici, a trebuit să plec Consiliului Central al Uniunii
I,i acesto ocţiuni o moro putere dintre ci se aflau printre cei lea apelor, In satele înveci­ în probe cu locomotiva Generale a Sindicatelor gă­
de muncă ţi ubn e g oţic dnosobilă sinistraţi in satele lJroi. Foii. nate? — îl întrebăm. 324 1001 şi 7228. Duminică
ou dovedit m aistrul Conslonlm Săulcşli Dar munca n-a în­ ani venit sa fac proba de dis­ seşte în colectivul nostru un
Prodon, soldatul fru n ta ţ Nicoîoe — Am fost. O zi şi-o noap­ teren fertil. A na lm nriu-şi,
Lâscuţoi, so id o jii Crăciun Han, cetat o clipă. Cei prezenţi te. Cum să mi fiu ! Cîfi n-au tribuţie si revizie la locomo- in spiritul acestei chemări,
M rboi $tefon, Simion Bolojjon, Ion şi-au înlocuit tovarăşii ab­ fost dintre noi ! Şi Clineiu, şi li va R 8000“ .
M idircâ , N icolae Petrişoi, care uu senţi. au venit şi in nlara Hăt rina. şl Petru Un'can. şî Aşa înlelegc Ion Clineiu. resursele maxime de care
tucrol cile H - l« ore in apă piuă dispune, colectivul u/incî şi-a
la genunchi. schimbului pentru ca „p ro ­ V o iţii Luqojan. şi Ion Aron. Aşa înţelege Gheorqhe Uătrî- m ajorai anqajamenlvil la pro­
Eforturilor m ilita rilo r li s-ou o- ducţia să nu simtă". Pe trei zeci şi zeci dc muncitori. Am na. omul care de 27 de ani ducea marlă cu 1 milion de
loturo l, la fel de m eritorii, cele olo dintre aceştia — montatorul fost şi mai mergem, dacă o n-a inqăduit să i fia cu n i­
fo rm u ţiilo r civile dd pom piori »0 - Gheorqhe P o ş ii. lăcătuşul de nevoie, şi la repararea şose­ mic amputată probitatea pro­ lei, la economii şi henein ii
lu n la 't. Dacă om inhm numele şo- suplimentare cu cîte 500 000
fe ţilo r Ludovic O loh ţi M iron U- probe Ion Clineiu şi razan- lelor. a podurilor, oriunde. Şi fesională si morală in atelie­ lei. să mărească indicele de
lor, de Io lo im o ^'ile din H oţeg e qiul Gheorqhe Bălrîna — ¡-ani» acolo, şi aici în uzină. Sin­ rele uzinei de aici-
pent>u că occştio au lu o a t cile cunoscut la ora cind schimbul tem pe tot frontul calamităţii Oamenii se simt chemaţi să utilizare intensivă a maşini­
30 de ore continuu la d c p o iilo l iacă lot ce omeneşte e posi­ lor cu 10 la sulă. In zilele de
de m obilă. Pentru o ce lo a jl molivo se apropia dc sfîrsit, dar „Sînfcm pe lot frontul ca­ 24 şi 31 mat se va lucra pon-
transcriem c ic i numele ţofernlui n-am văzut în atitudinea, in lam ităţii". Cuvint de m unci­ bil pentru ca la locurile de Iru recuperarea rămînerilor
Aurel Cerbu de Ier F M. Anlnooso, qeslurile cerute de muncă tor încercat care de mai bine numcă Şi dincolo, unde e ne­
ol m oiopom pistutui Atesundru Co­ voie de Ajutoare, să fie pre­ in urmă înregistrate in tim ­
lonel de Io Propora(io Coroeşli ţi vreun semn de qrabă spre de un sfert de veac pâşeşle pul calamităţilor- Oamenii
j ar moi cuveni n ofa lii multe nu­ case. Gheorqhe Roşu lucra la hărbăteşte în coloana uriaşă zenţi. La secţia vagoane, su­ noştri au făcut şi vor face în
me montarea paraseînteii pe coş a clasei noastre muncitoare. dorul Dumitru Punea, mais­ continuare dovada celui mai
le locomotiva 575 571. Pe acelaşi front se află şi Ion trul Voicu Luqojan. lăcătuşul
Maior CORNELIU COJOCARII — Am venit şi duminică Clineiu, lăcătuşul care de do­ Dumitru Puici au făcut, in a~ fierhinîe patriotism.
de Io Crupul judefean de pină la prlnz. Trebuiau mon- uă decenii îşi onorează cu ceste zile, dovada celui mai LUCIA LICIU O echipă de special işti, apar|inînd întreprinderii de livrare a produselor petroliere Ti'
pompieri mişoora lucrează intens la repunerea În funcţiune a staţiei de beniină Deva.
nuare sînt destinate unei
cauze de cel mai profund u­
manism : de a ajuta semenii
sâ treacă peste o grea încer­
depoului din Petroşani a care, să sc poată reface su­
făcut faţă marilor solicitări fleteşte şi- material pentru a
suplimentare dc transpor­ duce înainte, umăr la umăr,
turi, fără evenimente de cale opera de edificare a societăţii,
Cooperatorii din Pcştişu pe care am făurit-o cu atita
Mare au holărit in adu­ muncă. Exemplele pe care
narea generală să pună la le dau marile şî micile colec­
dispoziţia fondului de ajuto­ tivităţi de muncă, tot mai
rare, din rezervele C.A P., numeroşi cetăţeni, le înţele­
500 kg de grtu şi 500 kg de gem, tn aceste momente, ca
porumb, iar prin depăşirea Salariaţii din municipiul la Liceul industrial de con­ unităţi — ca să dăm un un vibrant mesaj către fie­
efectivelor de bovine şi ovi­ Bei;a, care s-an convins pe strucţii care, pc lingă sa­ singur exemplu de amploa­ care din noi care stăm în
ne să dea animale în va­ viu de proporţiile netnai- lariul pe o 2 i în fiecare lună, rea acestui ajutor — vor căminele noastre, ne desfă­
loare de 5 000 lei. Membrii intilnite ale stihiilor re s-au au renunţat in favoarea fon­ vărsa numai în această lună şurăm activitatea la locurile
cooperatori Petru Demcter, abătut asupra văii Mureşu­ dului de ajutorare la suma la fondul de ajutorare pesle noastre de muncă — in
Gheorqhe Sis, Vasile Alhu, lui. sint, din toată inima, de 30 000 lei alocată pentru 2,3 milioane de lei. Marile mine, uzine, fabrici, şantie­
Petru Borza şi alţii au alături de cei greu încercaţi. premiere. unităţi hunedorene s-au obli­ re, la catedre, în birouri —
strins in acelaşi scop. pină Minerii, lucrătorii de la O gat s»7 acorde in plus un — , sau cărora nu ne-au fost
acum 2 000 Ici din veniturile I R E D , U.L., T A.P.L., sa­ Oamenii muncii din în­ ajutor efectiv — după orele prejudiciate recoltele de a
personale. lariaţii Sucursalei judeţene tregul judeţ iuţind o mină de muncă — fa refacerea ne alătura, fără întirziere.
Mecanizatorii de la a Băncii Naţionale şi alte de ajutor celor care şi-au unor localităţi, grav afec­ acţiunii de capitală însem­
I M.A. Orăştie au oferit citi• unităţi — ea re nu au fost pierdut căminele, lucrurile, tate. nătate pentru alinarea sufe­
o zi din salariul pe fiecare hrana de fiecare zi. celor ca­ Cetăţenii din judeţul nos­ rinţelor omeneşti şi reface­
lună pentru ajutorarea eelor sinistraţi — au donat sa­ re încă n-au putut să se în­ tru au făcut eforturi în­ rea potenţialului economic
sini strai i şi participă zi de lariul pc cîte o zi în fiecare toarcă la vetrele lor. Sala- totdeauna cind a fost nece­ al întreprinderilor, coopera­
zi, cu oameni şi utilaje, la lună ric.ţii din municipini Hune­ sar. Fiecare dintre ei fşi dă tivelor agricole. gospodăriilor
La evacuarea apei din cosele şi curţile inundate se folosesc din plin molopompele. personale din localităţile
Două asemenea agregate ou fost puse la dispoziţia locuitorilor de pe strada Bălaia din acţiunile de înlăturare n tu- Este demnă <le subliniat ini­ doara, siderurgişhi, cons¡mo­ scama că eforturile care Se lovite de calamităţile na­
Deva de către cooperativa agricolă din localitate. Foto : V. A2UGEANU mărîlor calamităţilor. ţiativa cadrelor didactice de torii minerii, din celelalte cer tn prezent şi In conti­ turale.