Page 6 - Drumul_socialismului_1970_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 4766 $ M R T 1 5 l/AI 1970

J U B IL E U L Z IL E I V IC T O R IE I Pentru cea mai im portanta numai la a călători fără plata Noul nm[ de calcul impoiitelor
organizaţie de transport, calea taxelor de călătorie. Sînt unii
ferată, preocuparea de a oferi călători care nu pol înţelege
că lătorilor confort, siguranţă, că in sta la ţiile de ilum inai,
regularitate, In u ltim u l tim p Instalaţia sanitară, geam urile, pe salarii şi pe alte venituri,
situează
pe
se
prim
plan.
vagoane sînt
LUPTELE ARMATEI ROMÂNE s-au Introdus vagoane Diesel puse acolo confort suficient în
canapelele din
tocmai pentru a
con­
fo rtab ile ,
locom oilve
asigura
şi electrice, se înlocuieşte tim pul călătoriei. U nii cred că
trepta l vechea tracţiune cu au dreptul de a demonta şi ECO IEAÏE ST
abur, se amenajează elegan­ duce acasă, nepedepsiti, părţi expres/e
din aceste instalaţii.
te săli de aşteptare In localuri
A stfel,
PENTRU ELIBERAREA construite. Lu cră to rii acestei numai In perioada 1 ianuarie
de sta ţii de cale
ferată nou
— 1 m artie 1970 s-au suslras
mart u n ită ţi din ce In ce mai din tre n u rile circu lin d spre DREPTATE SORTATA
bine in s tru iţi şi educaţi stau Petroşani, Sim eria. C ugir şi
la dispoziţia că lătoru lui pentru Teluş zeci de întrerupătoare,
a-i face călătoria r it mai lip s i­ d u lii, becuri, clanţe de uşă, de Im pozit răm tn nem odificale. nă a ve ch ilo r reglem entări ca­
TERITORIULUI CEHOSLOVACIEI tă de g riji şi neplăceri- oglinzi, chiuvete al căror cost tu lu i Executiv al C om itetului ju d e ţu lu i Hunedoara, In care re prevedeau im pozitarea cu o
Recenta ho tărîre a Com ite­
A v ln d în vedere specificul
de Înlocuire, suportai de re v i­
Bineînţeles că pentru asigu­
cotă unică de 16 la sută a ve­
Central al P artidului Com unist
rarea unei astfel de călătorii,
legi şi regulam ente stabilesc z iile de vagoane din Sim eria Român, a C o nsiliu lui de Stat ponderea sa la ria ţilo r este mai n itu rilo r care depăşeau 2 500
s-a
rid ica t la
şi Petroşani,
norm e de conduita a tît pentru circa 14 000 lei. şi a C o nsiliu lui de M in iş tri cu mare declt media pe tară, iar lei, in dife rent de cuantum ul a-
personalul feroviar cit si pen­ A face pe ce ila lţi călători, p riv ire la m ajorarea unor sa­ salariul mediu realizat este de cestel depăşiri. Şi în acest caz
Un copltol glorios ol pa rtid - 2llei de 25 martie, oraşul Ban- tru călători. M enţinerea unei pînă la înlocuirea pieselor sus­ la rii tarifare, reducerea şi rea­ I 454 lei, rezultă că de avan­ creşterile de Im pozit sînt. pro­
porii armatei române la războiul ska-Bystrica a fost eliberat. In discipline s irie i necesare călă­ trase, să călătorească fără lu ­ şezarea im p ozitului pe salarii tajele h o tă rtrii beneficiază un gresive în raport cu volum ul
antihitlerist (I constituie luptele noaptea de 2 spre 3 aprilie, torie i nu poate fi asigurată mină In tren, fără confortul şi alte ve n itu ri se înscrie ca mare num ăr de salariaţi ; cîştig u rilo r. Dacă la un salariu
desfăşurate, timp de aproape Lt. col. VASILE MOCAN U trupele sovietice si române au numai de prezenţa celor do i- necesar, este încă un fapt ne­ 0 nouă măsură pentru creşte­ num ărul acelora la care Im­ lunar de 3 000 lei se prevede o
cinci luni, pe teritoriul Ceho­ doctor în istorie eliberat centrul industrial Krem­ tre i conductori de bilete. La gativ alături de paguba produ­ rea continuă a n ive lu lu i de pozitul înregistrează o creşte­ m ajorare a im p ozitu lui cu 35
slovaciei. Acţîonind in codrul Academia m ilitară nico. aceasta trebuie să con tribu ie să statului şi deci cu atît mai trai al populaţiei, pentru per­ re progresivă cu v e n itu rile lei, la un clştîg de 4 000 tei
Frontdlui 2 ucrainean, la oripa Bucureşti Eliberarea regiunii industriale fecţionarea p rin c ip iilo r socia­ realizate este m ult mai creşterea este de 75 de lei, Iar
liste de re p a rtiţie după m un­ . mic- Reaşezarea im pozite­ la 5 000 de lei im pozitul creş­
dreopto a acestuia, armata Bonska-Bystrica - Kremnico a lor pe clştig u rile salaria ţilo r te cu 115 lei. O altă prevedere
română cuprindea 16 divizii, un constituit o grea pierdere pen­ că, pentru aplicarea tot mai nu afectează cu nim ic însă ve­ din recenta ho tărîre se re­
corp aerian, o divizie de artilerie tru inamic, lipsîndu-l de resurse consecventă In viata noastră n itu rile lunare cuprinse între feră la im pozitarea cum u­
antloerionâ, un regiment de Important de comunicaţie a fost naturale preţloose sl de un TRENUL socială a p rin c ip iilo r echităţii 1 2(0 şi I 700 lei, ele fiin d lată si progresivă a v e n itu rilo r
tancuri şi numeroase alte uni­ cucerit de ostaşii români, ina­ bogat utilaj tehnic. socialiste. im pozitate cu aceleaşi cote de realizate de acelaşi salariat la
tăţi, subunităţi s> formaţiuni, dis- micul fiind silit să se retragâ. Continurnd ofensiva peste încheierea generalizării nou­ im pozit aplicate pînă la 1 mai. lo cu ri de muncă dife rite , care
punind de un efectiv total de Trecînd la urmărireo fără în- M unţii Fatra Mare, în strinsă lu i sistem de salarizare şi ma­ Noua hotărîre extinde pro- în trecut se Im pozitau separat,
aproape 250 000 m ilitari. tlrziere a forţelor hitleriste, tru­ unităţile Armatei a 4-a române PERSONAL NU jorarea sa la riilo r, stabilirea la greslvitatea im punerii asupra fără a se avea In vedere că
cooperare cu trupele sovietice,
800 lei a salariu lu i ta rifa r m i­
Luptele duse de ostaşii români pele Armatei a 4-o române s-au nim pe . econom ia naţio­ tu tu ro r cate goriilo r de c lş ti- salariatul respectiv realizează
pe teritoriul Cehoslovaciei se în­ apropiat, pas cu pas, prin lupte au ieşit pe Volea Turiecului, au nală şi noua m ajorare guri, cola de im pozit merqînd v e n itu ri maî mari şî p rin u r­
scriu pe linia aportului poporu­ crîncene, de rîul Hron. La sfîrşl- eliberat oraşul Martin, fiind pri­ mai accentuata a salari­ pînă la 19,3 la sută la un ve­ mare nu con tribu ie în mod e­
lui nostru la înfrîngereo Germa­ tul lunii ianuarie, deşi acţionau mite cu însufleţire de popula­ ESTE AL TÀU... ilo r m ici, asigură creşterea n it lunar de 10000 de lei. In ch ita b il la form area resurselor
niei hitlerlste. Totodată, aceste intr-un teren muntos si lipsit de ţie. In aceste lupte, trupele standardului de viaţă a oame­ acest fel se asigură un raport financiare ale sta lu lu i. O ex­
lupte au ridicot pe o treopto comunicaţii, diviziile Armotei a române ou stabilit legătură cu n ilo r m uncii, creează o mai mai echitabil între ve n itu rile presie a echităţii sociale o
moi înaltă vechile relaţii prie­ 4-a române au eliberat nume­ Corpul de voluntari cehoslovac, justă rem unerare a m uncii în d ife rite lo r persoane, se d im i­ constituie şi m enţinerea în
teneşti dintre poporul român si roase localităţi între care Dob- care acţiona in codrul Frontu­ raport cu ap ortul fiecărui sa­ nuează d isp ro p o rţiile între câş­ continuare a în le s n irilo r de
poporul cehoslovoc, care îsl au Sino. Muran, Tisovec si au lui 4 ucrainean. PERSONAL lariat la locul său de a c tiv i­ tig u rile d ife rite lo r categorii de im pozit acordate sa la ria ţilo r
Izvorul în lupta de eliberare so­ pătruns pe valea superioorâ o tate. salariaţi. H otârîrea prevede care au în în treţin ere mai m ult
Spre sfirsitul primei decade a
cială sl naţională pe care au Hronului în vecinătatea localită­ lunii aprilie 1945, diviziile Ar­ Conducerea de partid şi de m a|orarea progresivă a Im po­ de 3 persoane şi realizează ve­
dus-o cele doua popoare de-a ţii Brezno, cu dreapta In M unţii matei a 4-a române sl cele sovieti­ stat m anifeslînd o permanentă zitelor pentru clştig u rile sala­ n itu ri de pină la 2 500 lei, ce­
lungul secolelor. Tatra Mica si cu centrul sl ria ţilo r care depăşesc lunar lo r distinşi cu ordine şi titlu ri
ce vecine au întîlnit un nou alinia­ însuşi călătorul, p rin respec­ de condamnat. De aceea, a lua g rijă pentru perfecţionarea sis­ f 700 lei. Pentru clştig u rile cu­ ole R epublicii Socialiste Româ­
In a doua Jumătate a lunii stingă în M unţii M etolicl al ment de apărare inamic, pu­ tarea conştienta a acestor legi poziţie fermă fată de astfel de tem ului de rep artiţie , în depli­ prinse Intre 1 700 şi 2 500 lei, nia. ca şi alte înle sniri acor­
decembrie 1944. trupele de Io Slovaciei. ternic organizat, pe pantele şi reguli. abateri de ia reg u lile de călă­ nă concordanţă cu transform ă­ creşterea Im pozitului este mai date d ife rite lo r categorii de sa­
dreapto Frontului 2 ucrainean, In cursul luni) februarie sl în estice ole M unţilor Fatra Mică. O ricine ştie de pildă că torie In trenu ri este o datorie rile petrecute în viata econo­ m ult sim bolică, între 2 şi 20 la ria ţi.
Intre care si cele române, după primo jumâtate a lunii martie, Prin monevre sl lupte îndîrjite, pentru a beneficia de o călă­ cetăţenească. In ultim a vreme mică şi socială a tă rii, prin lei. A stfel, la un salariu de 1800 P rin cip iile care au stat Ia
ce au zdrobit trupele fasciste luptătorii armatei române. înain­ apărarea hltleristilor a fost torie cu trenul este absolut s-au în m u lţii Şi cazurile de noua hotărîre stabileşte scuti­ lei lunar creşterea im p ozitu lui baza acestei h o tă riri reliefea­
din nordul Ungariei, au pătruns tind în condiţiile unui teren ruptă, iar in raionul localităţii ob lig atoriu a fl tn posesia unei o p rire a tre n u rilo r tn linie rea de im pozite a v e n itu rilo r este de 2 lei. m ergînd pînă la ză clar ră pa rtidu l şl statul
pe un front larg, incepind de greu accesibil, pe un ger cum­ Trencin a fost forţat rîul Vah, le g itim a ţii de călătorie — b ilet curentă, sau peste macazuri, provenite din salariile de pină 5 lei la un salariu de 2 000 lei. nostru au adus o nouă îm bună­
la 18 decembrie. In partea de p lit si o zăpadă abundentă, au realizindu-se cop de pod. Pre­ de tren, abonament, permis prin tragerea n e ju sllfica lă a la 850 lei. In acelaşi sens se pre­ respectiv la 20 lei pentru 2 500 tă ţire sistem ului de re p a rtiţie
sud-est o Cehoslovaciei. Pină la zdrobit toote rezistenţele inam i­ g ra tu it etc. Se ştie. Dar de aici vede acordarea unor reduceri de lei cîştig. socială, au deschis cîm p larg de
sate de trupele române sl de sem nalului de alarmă. Pentru
sfirsitul acestei luni, armata cului, au cucerit, creasta cu pînă la a se respecta această im pozite, de la 30 la 3 la sută Consider ca binevenită pre­ afirm are m uncii creatoare a
cele sovietice, trupele germane a scurta 200-300 m etri de mers
română a dus lupte crîncene creastă, M unţii Totro Mîcâ 'si elem entară ob ligaţie se găsesc vederea din hotărîre p rivin d în tre g u lu i nostru popor.
s-au retras apoi de pe restul pe jos. călătorii inconştienţi fa|ă de vechile prevederi la
pentru străpungereo sl cuceri­ M unţii M etalici, iar pîno la frontului peste Vah, iar unitâ- m ulţi am atori de plim bare gra­ de pericolul la care expun salariile cuprinse Intre 850 şi creşterea procentului de im po­
rea zonei fortificote de la sfirsitul celei de a doua decade ţile Armatei o 4-o române au tuită, nesocotind faptul că trenul şi deci pe ce ila lţi călă­ zitare mai accentuată a ve n i­ IOAN DAVID
graniţa ungaro-cehoslovacâ. In astfel de co n tra ve n ţii se sanc­ to ri. trag sem nalul de alarmă 1 210 lei, iar de la această li­ tu rilo r de peste 2 500 lei, prin directorul Administraţiei finan­
a lunii martie s-au apropiat de reluat ofensivo pe direcţia
continuare, pină la 20 mortie generala Uherski-Brod. -Rupînd ţionează cu amenzi, suprataxe In dreptul salulu i unde locu­ m ită şi pină la I 700 lei cotele aceasta tnlă lu rin d u -se o lacu- ciare a judeţului Hunedoara
oraşul Bonska-Bystrlco. In o-
1945, Armota a 4-a română a apărarea inamică din Carpaţii şi chiar cu pedepse privatoare iesc, provocind tre n u rilo r
participat lo operaţio de la ceastă perioadă, trupele de la Albi, trupele române au înain­ de libertate. - Este destul să întlr/.iere , deranjînd serios
Roznava, apoi Io operaţia din stingă armatei au contribuit la tat rapid, tăind succesiv caile arătăm că In tr-u n an numai pe gra ficul de circu la ţie şi creînd
M unţii Tatra Mică si M unţii M e­ zdrobirea rezistenţelor hitleriste de retragere ale inamicului sl, raza de activita te a Regionalei premise serioase ce afectează Cum pornesc lo drum
de căi ferate Deva au fost de­
talici, Iar Armata l româna la din zona Zvolen si la eliberarea în cooperore cu unităţile sovie­ pistaţi de către organele de siguranţa circu la ţie i trenurilor-
operaţio din masivul Javorina. oraşului. tice care înaintau spre Olo- con tro l sau de către conduc­ A stfe l, in ultim a vrem e nu mai
tre n u ri au fost
puţin de 30
O peraţia de lo Roznava a La 19 mortie a început ope­ mouc, au contribuit la cuceri­ to rii de tren peste 10 000 de frîn ate sub această form ă de
început la 12 ianuarie 1945, o raţia de la Bonska-Bystrica, la rea lui. La Strani $i UherskN astiel de călători In neregulă. către călători rău in te nţio na ţi. fermele cu gestiune eco­
Sumele Încasate de la aceşti
da â cu marea ofensivă sovie­ care au participot 7 divizii din Brod ostaşii români au luptat cu frauduloşi reprezintă amenzi şi Ele au provocat tre n u rilo r
respective peste 400 de m inu­
tică desfăsurotâ între Marea Armoto o 4-a română $1 3 d i­ multă vitejie şi eroism, nimicind suprataxe ce depăşesc cu m ult te in tîrzie re, constituind nu
Baltică s> regiunea muntoasa a vizii sovietice. Luptele de la sud cu hotărîre toote rezistenţele sl un m ilion de lei. Dăm cîteva numai abateri de la siguranţa
Europei centrale. In urmo unor Si de la est de Bonska-Bystrica, contraatacurile hitleriste. In exemple dintre cei sancţionaţi circu la ţie i, dar şi fn lirz ic ri la nomico interno ole CAP.?
regulam en­
Încălcarea
pentru
lupte grele, care au cerut mari cit şi cele de pe pontele sudice cadrul unor noi regrupări de tu lu i de călătorie in trenu ri » serviciu num eroşilor navet ui. • •
afla ţi în trenu ri, cu toate con­
eforturi si sacrificii ostaşilor ale M unţilor Patra Mare au fost forţe, Armato a 4-o româno a M iro n Lucian din Petroşani, secinţele ce decurg de aici.
noştri, apărarea Inomiculul din deosebit de crincene. Terenul fost adusa în faţa frontului A lexa Stela din Călan. Cadar Iată cîteva fapte care chea­ In ansamblul m ăsurilor sta­ citate maximă, să se foloseas­ liza c u ltu ri duble lu ra jo rc, pe
M unţii Silicka a fost ruptă, iar era acoperit cu poduri si fârâ Prostejov-lvanovice. In zilele de T ibe riu din Lupeni, M unteanu mă pe fiecare călător conşti­ b ilite de plenara C o nsiliu lui că noile tehnologii de lucru, alte 104 hectare s-au însâ-
U.N.C.A.P. din decembrie 1969
Bretea Română,
Doinei din
rp a li/ă rile ştiin ţe i şi tehnicii
trupele Armotei a 4-a române, comunicaţii, înţesat cu lucrări 6-8 mai, pe . acest front s-au Coca M agdalena din O ră ştie ,. ent să 1 ia p o z iţie '-'h o lâ rîtă ' p rivin d perfecţionarea organi­ agricole avansate. A flîndu-se m inţal trifolîen e în «cultură as­
cunsă, iar 10 hectare în liva'dă
înaintind pe direcţii convergen­ genlstice amenajate din timp, desfăşurat lupte crîncene care Rusu N icolae din Hunedoara îm potriva celor ce com it astfel zării. norm ării şi re trib u irii la începutul prim ulu i an de sin t rezervate c u lfu ril' de ma­
abateri grave şi care pr>4
de
te, tn cooperare strinsă cu tru­ fapt ce facilita o rezistentă în- au provocat pierderi grele Ino- şi mult» a lţi cetăţeni din jude­ provoca chiar accidente de *7T>Vincii în cooperativele a g ri­ act i vila le, se pune întrebarea'- zăre furajeră. In vederea u ti­
cerlati cu legile
ţu l nostru
cole de producţie, crearea fer­
cum pornesc la drum ferm e­
pele sovietice, au încercuit o dirjita din partea inamicului. micului şî au dus la eliberarea p rivin d m orala cetăţenească. cale ferată. m elor cu gestiune economică le cu gestiune economică in ­ liz ă rii cît mai com plete a g ro ­
sierelor s-a s ta b ilit ca acestea
grupore inamică in îm prejuri­ Dor nimic nu o putut opri oraşului Prostejov. A b a te rile de la disciplina internă se înscrie ca o formă ternă ? La această inlrehare să fie adm inistrate numai în
mile oraşului Roznava, In cursul elonul atacatorilor si> după 5 călătoriei nu se lim itează AL. FLORESCU eficientă de îm bunătăţire a în ­ ne-au răspuns M ircea Onea. stare preparată, cu urce şi me­
zilei de 23 ionuorie, acest nod zile de lupte grele, în dimineaţa (Va urma) tregii a ctivită ţi economice a in gin eru l şef al cooperativei lasă.
C.A.P., ele fiin d menite să a- agricole din Sîntandrei, in g i­ Un debut p ro m iţător se în ­
slgure fructificare a mai de p li­ nerul M ircea Budeanu, şeful
nă a rezervelor existente in ferm ei zoolelinice m ixte şi in ­ trevede şl în activitatea fer­
p riv in ţa creşterii producţiei Şi ginera Angela Codreanu, mei ho rticole — ne-a declarat
Angela
inginera
Codreanu.
a p ro d u ctivită ţii m uncii, pre­ şelul ferm ei horticole m ixte
cum şi a reducerii c h e ltu ie li­ din cadrul aceleiaşi u n ilă ti. N o i avem de gospodărit o
lor pe unitatea de produs. In Jlnind seama de co n d iţiile suprafaţă de 136 de hectare,
această p rivin ţă , plenara C.C. spe< ¡fire ale cooperativei, a­ din care 65 se cu ltivă cu le­
a) P.C.R. din m artie a.c. a tra ­ dunarea generala a cooperato­ gume. 37 cu cartofi şi 34 sint
sat sarcini de o deosebită în ­ rilo r a sta b ilii ca în acest on ocupate cu live zi. In perspec­
semnătate p rivin d valorifica rea munca să lie organizată pe tivă se va tinde ca ferma să
superioară a po te n ţia lu lu i zo­ două ierme cu gesliune eco­ se specializeze pe cultu ra le­
otehnic şi sporirea capacităţii nomică internă şi 4 brigăzi gum elor, în care sens supra­
productive a pă m in tu lul. sar­ permanente de producţie — faţa va fi extinsă la 80 de
cin i la a căror înfăp tu ire sini. ne-a relatai inginerul şei. Cum hectare. Terenul afectai gră di­
chemate sâ-si aducă întreaga este şi firesc, ţn atentia con­ n ii s-a o g o rit încă din toam ­
co n trib u ţie fiecare unitate a­ ducerii u n ită ţii se află rezol­ nă şi s-a fe rtiliz a t cu îngrăşă­
gricolă cooperatistă. A vîn d varea problem elor care p ri­ m inte chim ice şi organice. Am
plan pro priu de producţie vesc concrclizarea obie ctivelo r am enajat din lîm p pa turile calde
şi financiar — parte in te ­ prevăzute de holărirea plena­ şi am insăm întat c u ltu rile la
grantă a planului pe coopera­ rei C o nsiliu lui U.N.C.A.P., ast­ care recoltele se obţin prin ră­
tivă — şi desfăşurlndu-sl ac­ fel în c il m ăsurile de îm bună­ saduri. In com plexul de măsuri
tivita te a conform prevederilor tă ţire a org anizării, norm ării sta b ilite pentru creşterea pro­
sta tu tu lu i şi h o tă rîrilo r adunării şi re trib u irii m uncii să-şi do­ ducţiei de legume şi reduce­
generale a cooperativei, fer­ vedească in practică eficienta. rea c h e ltu ie lilo r pe u n ila te a de
mele trebuie să devină u n ilă ti In acesl scop e fo rtu rile sin i produs un loc de seamă îl o-
de producţie de mare randa­ concentrate spre asigurarea cnpâ aplicarea unor tehnolo­
ment. In care păm întul, m ij­ o b ţin e rii unor producţii c il g ii de lucru avansate. In a­
mai m ari la unitatea de su­ cest sens vom folosi le rbicide
loacele mecanice, fngrăşăm in-
prafaţă şl pe cap de anim al, pe mal m ult de 20 la sulă din
tele, fon durile m ateriale şi bă­ liv ra ic a unor cantităţi sporite suprafaţa planificată a se c u l­
neşti să fie folosite cu efica- de produse şi reducerea chel­ tiva cu legume, iar o parte
tu ie lilo r m ateriale de produc­ din lu crări co semănatul unor
ţie. In fin a l este prevăzut ca cu ltu ri, modelarea terenului şt
- 1
unitatea să-şi sporească con­ altele am s ta b ilit să le efec­
trib u ţia la form area fondului crări ca i fertilizarea , tăie rile ,
tuăm mecanizat. O serie de lu ­
centralizat de produse agrico­
Fonduri importante Pe „Drumul Festivalul brigăzilor trib u ţie i pe o normă conven­ nitare s-au executat in po­
le al statului, iar valoarea re­
aplicarea tratam entelor fitosa-
ţională să se ridice la 25 lei, m icultură. Intim pinăm însă
alocate îmbunătăţirii lui Traían“ zintă plata în bani. unele gre utăţi în desfă­
din care peste 14 lei o repre­
se­
şurarea
t artistice In structura producţiei şi a zon în a c tiv ită ţilo r de de­
h o rticu ltu ra
condiţiilor de lucru Tralan, ce leagă satele Săcel tele Eleonora Udllă, Floarea v e n itu rilo r u n ită ţii un loc de oarece încă nu s-a ajuns să
al Iul
drum
S trăvechiul
ferma
seamă îl deţine
perm anentizăm In cadrul fe r­
zo­
Taurescu. preşedintele C.A.P.
La Fetroşani s-a desfăşurat faza m unicipală a Festi­
otehnică m ixtă cu gestiune e­
şl Bărăştl de S Inlăm ăna-O r- din Bărăştl. loan Răsedea, valulu i brigăzilor artistice care a antrenat toate form a­ conom ică internă — a precizat mei un num ăr corespunzător
lea, a cunoscut zilele trecu­ cetăţenii Cornel Popa, Pe­ ţiile artistice de acest gen din Valea Jiului. in gin eru l M ircea Budeanu. de cooperatori. N ici măcar cei
douăzeci de oameni
(cu totul
Preocupările p rivin d îm bunătăţirea c o n d iţiilo r de te o anim aţie puţin obişnui­ tru T lţ şl m u lţi a lţii s*au do­ După evoluţia pe scenă a fo rm a ţiilo r, locul I a reve­ Nouă, celor care ne desfăşurăm in su ficie n ţi pentru a face fată
muncă $1 ocrotirea sănătăţii m u n cito rilo r de la Ş antierul tă. Zeci de localnici, a ju ta ţi vedit h a rnici In această ac­ n it brigăzii artistice uparţinînd Casei de cultură din Pe­ activitatea în acest sector, ne vo lu m u lu i de lu c ră ri p la n ifi­
Energom onlaj de Ia M in tia sînt deosebit de bogate. de 9 autocamioane, au par­ ţiune patriotică. troşani. locul I I brigăzii artistice a clubului sindicatelor revine sarcina să realizăm o cat — n.n.) cît a s ta b ilit adu­
In perioada care a trecut au fost procurate echipamente ticipat la întreţinerea aces­ In aceeaşi zl. num eroşi ce­ din Vulcan şi Jocul III brigăzii artistice a m inei Lonca. . producţie globală în valoare narea generală, nu s-au asi­
de protecţie şl de lu cru In valoare de peste 100 000 de tu i drum pe o distanţă de tăţeni din satul Bucium . In Cele trei m enţiuni acordate cu acest p rile j au revenit de peste 1 400 000 lei. In tre al­ gurat.
peste 2 000 de m etri. O par­ frunte cu învă ţă to rul Gheor-
Iei, sume im portante fiin d d iri|a te pentru tehnica secii* brigăzilor artistice de la minele Lupeni, liric o ni şi Petrila. tele, trebuie să livrăm 210 000
Am notat ca bune in te n ţi­
rilă ţit m uncii, lnvăţăm înt şl propaqanda N.T.S. De re­ te dintre cetăţenii comunei ghe Raţ, deputaţii A ugustîn Numeroşii spectatori prezenţi la acest spectacol-con- 1 lapte, peste 50 tone carne ile in g in e ru lu i şef şi şefilor de
marcat că In acest an urmează a fl cheltuite, In scopul au a ju ta t Ia încărcarea şl M untean şl A nd ron ic M lh oc curs au răsplătit cu v ii aplauze am biţia şi talentul artiş­ de bovine, 11 tone carne de ferm e de la C.A.P. Sîntandrei
îm b u n ă tă ţirii c o n d iţiilo r de muncă. 785 000 de lei. descărcarea a 225 de tone au săpat şl am enajat şan­ tilo r am atori. porcine, precum şi o însem­ de a depune e fo rtu ri susţinu­
de balast, scos din rîu l Sl*. ţu ri pe o porţiune de 500 nată cantitate de lin ă şi b rîn -
blşel şt Rtu M are. Deputa­ m etri. te pentru ca încă de pe acum
zâ. Pentru înd eplinirea ob lig a­
să pregătească c o n d iţiile ob­
ţiilo r asumate ne preocupăm
ţin e rii unor randam ente spo­
de asigurarea unor co n d iţii c it
rite la hectar şl pe cap de a­
mal bune de hrănire şl în g riji­
nim al. Nu pot fl trecute însă
re a anim alelor, astfel îneît cu vederea unele neajunsuri
La început de sezon prin cabane şi hanuri turistice fie bine va lo rifica t. Acest lu ­ care mal persistă pe lin ia o r­
po tenţialul lo r p ro du ctiv
să
ga nizării m uncii şl aplică rii In
cru se reflectă în faptul că fa­
ţă de graficele de liv ra re la zl via ţă a m ăsurilor adoptate de
adunarea generală a coopera­
avem un avans substanţial la to rilo r. Participarea slabă a
T O A M N A S-A DUS. măm activitatea depusă de cele lapul şi cuierul. In nici o ca­ şin ile cu marfă si cu asta, bas­ tor Lazăr. predarea cărnii. Am înreg is­ co o p e ra to rilo r la muncă e v i­
FRUNZELE A U RAM AS două salariate ale 1J.B.C. In meră nu am văzut asemenea ta... trat însă o râm lnere în urmă denţiază existenţa unor go lu ri
(U in d te din pag. 1] G hinionul care-1 poate paşte la lapte peste 100 hl — pen­
această perioadă, dar cabana obiecte. ,De altfel, lipsesc şi FRUM OASA, DAR NU E pe tu ris tu l străin este că n ic i­ de natură organizatorică care
Cabana Lunca F lo rii e am­ nu arăta prea bine. In camere preşurile. Şi fiindcă ne aflăm CUNO SCUTA unde în m u n icip iu l Petroşani tru recuperarea căreia vom afectează în mod serios n ive­
susţinute in
depune efo rtu ri
..Defecţiunea“ e tot la repa­ plasată in tr-u n loc splendid. pereţii s in i afum aţi, perdelele la cap itolul lipsuri, trebuie să Pe o laterală a şoselei na* nu sint afişate reclam e sau a­ perioada urm ătoare. Fată de lu l re a liză rilo r şl situaţia eco­
nom ică a u n ită ţii. Pentru în ­
rat. la f.J.B.C. Deva. Dăm asi­ Vara trebuie să fie foarte m ult nespălate, prinse. în cuie, lu s­ mai am intim că la cabana „V o ­ ţionale Deva-Petroşanl, mai nunţuri de la care iu b ito rii de luna aprilie, acum producţia lăturarea lo r, com itetul de
gurări cq, oricum , pînă ia re ­ căutată. trele descompletate. ie vo d u l“ lipseşte şi femeia de precis la Peştera Bolii, se află drum eţie să se pootă inform a. totală zilnică este mai mare partid şi consiliul de conduce-
velionul ce vine... Aşa că, în ­ — Pînă acum — ne inform a Şi d n d te gîndeşti că soţul serviciu- A zi-m iin e pleacă şi o cabană turistică, destul de ☆ cu 100 litri. / re al C.A.P. au dalo ria sâ in ­
scrierile se primesc de pe a­ soţul cabanierei Olqa Lazăr — cabanierei ne-a asigurai cu a- cabaniera M aria Fechete. Şi-a cochetă şi bine aprovizionată, Am vizita t caoane şi hanuri Fermei i s-a repartizat o su- I tervin ă energic şi cu h o tă rl-
energic
cum... nu prea am fost deranjaţi. tîta convingere > „N o i. tovară­ întocm it dosarul de pensiona­ dar... Dacă eşti de pe aceste me­ aparlinînd IJ.D.C., cooperaţiei prafaţă de 341 hectare desti­ re. In acelaşi tim p, s p rijin u l
Nu credeţi ? Cum ? Nu e n ici Speram, luînd desigur în şe, sînlein gala să prim im tu­ re. Deci, la cabana „V o ie v o d u l“ leaguri, mai ştii de existenta de consum, alim entaţiei p u b li­ nate producerii fu ra je lo r fi­ acordat de organele agricole
butelie de aragaz pentru frig i­ riş tii 1“ tu riştii vor fl s e rv iţi cu... lip ­ ei. Cine e străin Insă trece de ce. Toate trebuie să acţioneze broase şi suculente necesare.
consideraţie a firm a ţiile In terlo­ suri. judeţene u n ită ţilo r în care s-a
derul care hibernează din sute de o ri pe lingă ea şi nu mai repede pentru punerea la In scopul creşterii producţiei
cuto ru lu i. că, în această pe ri­ trecut la organizarea m uncii
toamnă? Să-Î fie de bine. Ce, CIND TURIŞTII V IN , A r mal fi totuşi ceva tim p poale şti ce se află in clă d i­ punct a nereg ulilor; căci, după de nu tre ţu ri la unitatea de su­
oadă de acalmie, cabana a fost pe ferme trebuie să se facă
zugravii au venit să schimbe C ABAN IE R A PLEACA pentru remedierea lo r i Dar. r i i respectivă. E drept că o cum se vede. fiecare mai are prafaţă pe păşuni s-au aplicat
pusă la punct pentru sezonul mai din plin sim ţit, pentru ca
aspectul in camerele afumale aglom erat. A ltceva ce aveau de cine să facă acesl lucru ? Sa­ (irină m inusculă o anunţă- Dar cile ceva de rezolvat. C onclu­ lu crări de curăţare şi fe rtili­ noile form e perfecţionate să
de feştilele lăm pilor cu petrol? In te rio ru l cabanei ..V oievo­ la ria ţii de la sectorul I.J.ILC:, ca să po(i c ili din şosea ce ziile Ic vor trage desigur tu­ zare, iar pe 17 hectare cu lu ­
făcut cabaniera şi femeia de se fn firip e cu vigoare încă din
N ici una, nici alta. Ba una. da. du l“ e in general acceptabil. Petroşani troc foarte rar pe la scrie pe fro n tisp iciu l cabanei, riştii. Dorim să fie în favoarea cerna s-au adm inistrat în g ră ­
A sosit... sezonul turistic- Pre­ serviciu Lucretia David (?!). Cu cîteva observaţii însă : tu­ cabane. Le c greu probabil să îţi trebuie un telescop. Păcat bunului renume, de gazde ospi­ şăminte azotalc. Pentru a asi­ prim ul an de activitate.
g ă tirile ? De revelion I Nu ne propunem să nor­ riş tii să-si aducă de-acasâ du­ se deplaseze. T rim it doar ma­ de strădaniile cabanierului V ic ­ taliere. gura c a n lilă tile de furaje pre­
văzute, pe 110 ha se vor rea- N. TlRCOB