Page 61 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 61
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V Ă ! I
SECVENŢE INTERNATIONALE
i
?
5
| » Vizita delegaţiei M.A.N.
| în Belgia
s » Conferinţa internaţională
^ de sprijinire a luptei popoa-
| relor din Indochina
I * Evenimentele din Orientul
| Apropiat
I I
ANUL XXII. Hr. 4780 l JOI 2t MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI *////////////////«/........
Iii
MĂRTURII ZGUDUITOARE DESPRE Impresionantă mat.ice momente ale luptei
Inlr-unul din cele mai dra-,
cu apele Mureşului au că
zut eroic la datorie, jertfin*
du-şi viata înlr-un înalt ai l
DEZASTRUL PROVOCAT DE REVĂRSAREA solidaritate tovărăşească Davld Rusu. sergentul Robu
de solidaritate umană şi ci
Ion
vică. serqentul-major
L. Mircea şi soldaţii Roman
P. ion. Blejnari I. Lazăr si
Ionel S. Giurchi.
SĂLBATICĂ A APELOR Oamenii marii noastre fa deschis lo C E C. în ocest scop, câţi ouă, 200 kg de fasole, la Tg. Mureş depăşea doi
In bătălia cu viitura, care
3 000 kg de cartofi, ol comu
contul nr. 2 000, unde i-ou fost
întotdeauna
milii
socialiste
i-au înţeles pe oameni, au fost opoi vârsoţi banii, dor gestul niştilor loon Gruia. Ludovic metri înălţime, două amlibiî
Din zonele bînluite d<ypeste Gherla, soldate cu distrugeri de semănături, grădini de le^ lele Cotu-Lung. Coîu-Mihale. solidari intre ei şi lo bine şi este deosebit de mişcător. Bilteonu, Gruia B'uzon, loan angajate înlr-o operaţiune
o saptăiuino de luria sălbatica de case şi construcţii gospodă gume, live'/i. Pe o lungime de Baldovineşti şi Vădeni popu ^ în vremurile de încercare. A Asemenea impresii prolunde Guşe. Ieronim Drâgoiescu din de salvare au fost. înghiţite
de valuri.
satele Vilcele şl Vîlcelele Bune,
a apelor revărsate sosesc noi reşti. bO kilometri, mii de ţărani lu laţia a fost evacuată. I ceostâ apropiere între membrii cuprind şi gestul minerului core ou donot fiecore cîte o Tragicul episod este re
pensionor Andronic Oond. de
In judelui Brăila,
principa
întreprinderile a-
crători din
>mi zguduitoare despre pier- . De Ia comandamentul de a gritole de stat, ostaşi şi meni lul front de luptă contra sti J societăţii noastre — români, 84 de ani, domiciliat in Ro ooie. constituit cu ajutorul celor
parare împotriva
inundaţiilnr
denie de vieţi omeneşti, de din Tg.. -Mureş s-a comunicai uri ai gărzilor patriotice au hiilor de/.lănluite este concen maghiari, germani şi de alte poltu Mare. core o depus în care au supravieţuit. Capo
notionalilob - o căpătat
un
spie dezastrul provocat de ca- ieri că în acest judeţ au iost continuat munca lebrilă pen trat acum la apărarea de inun şi moi profund conţinut etic şi contul n r. 2 000 lo C E.C sumo In localităţile judeţului s-ou ralul Eugen Enăşoaie retră
lamiiou- dărîinale şi avariate 4 951 de tru înălţarea digurilor la o co daţii a incintei induslrial-agri- social, s-o sudat şi moi pu de 1 000 lei ; ol soţilor Con înfiinţai peste 400 de centre ieşte zguduit momentele prin
In judeţul Satu Mare — un tă de siguranţa de 9 melri. cole cuprinsă intte Brăila — stanţa şi Teodor Avram, pro unde cetăţenii depun colete care au trecut.
de apele au scăzut cu circa 2 case. au fost evacuate 9 208 fa Din judeţul Timiş au fost eva Dunăre şi Şiret. ternic in aceste zile, cînd toate fesori din Hunedoara, core au cu alimente, îmbrăcăminte şi Au plecat cu autoanVfibia
ne
milii, iar I 742 au rămas fără
mijloacele informoţionole
oile obiecte pentru cei care
m >ub culminaţia viiturii — adăpost. cuate localităţile primejduite Datorită revărsării nurilor repetă de zeci de ori : calami depus fiecare cite 1 000 Ici. ol ou fost privoţi de bunurile per şi au izbutii, să pătrundă pa
au losi identiiicaic alte victi O telegrama transmisă asc'aro de revărsarea Mureşului: Sa Prut. Şiret. Birlad şi Trotuş, tăţi grave... oroşe $i sote încă pensionarului losif Bologh, din sonale. In primo zi după în o stradă din dreapta podului
me omeneşti, numărul total al din Bistriţa anunţă că. in ur ra vale, Chcglevici, L'hereslur, în Moldova au fost inundale. sub puhoaiele apelor., sute si Deva. tot cu 1 000 lei depu fiinţare in comuna Aninooso rle peste Mureş, unde-Oame
morţilor ridicîndu-sc pînă ieri ma calamităţilor. în acest ju Fordeanu, Dudeşlii Vechi şi loial - sau parţial, noi locali mii de familii ou rămas fără nere ; ol lui Ion Heljoni, secre ou fost depuse îmbrăcăminte nii erau în primejdiei’1 Au
ls».71. In cuprinsul judeţului. deţ s-au înregistrat pînă Ieri altele. Prin măsurile luate de tăţi : Frăsuleni. Gulăiesli. Lun cămine... sute şi sute de mi- tarul orgonizotiei de partid si obiecte in valoare de o- scos cîliva copii, cîleva fe
,/uiernic lovit de calamităţi, 7 morţi, iar y persoane sint comandamentul judeţean, se a ca Prutului ele. Prutul a inun comerţ din orosul Hoţeg. cu proope 14 000 lei. Lo fel. ou mei. Au reuşii, să-i transpor
s-au irlenlilicat .1350 de case date dispărute. Peste I 500 de sigură aprovizionarea oame dat circa 20 000 ha in zonele lioone de lei pagube. 500 lei ; ol pensionarilor din fost depuse mari contităti de te la locuri ferite şi au na-
si 6 507 anexe gospodăreşti dă- persoane au tosl evacuate din nilor cu medicamente şi ali Trifeşli — Sculcni — luţora. Mulţi dintre hunedorem ocelaşi oraş core ou hotârit îmbrăcăminte, olimente şi oile
rimalc. Numărul persoanelor localităţile inundate. Sînl a mente. Întreprinderile agricole In zona afectată au fost trimi le-ou văzut cu propriii lor ochi. co din cosa lor de ajutor re bunuri Io centrele din Deva.
sinistrate este de 16 !6t, din variate. luate de şuvoaiele de de stal şi cooperativele ae pro se unităţi militare de sprijin, Au văzut cose şi bunuri reali ciproc să depună în acelosi Teliuc, Orăşlie, Petroşani şi din
care 801 sini bolnavi. Au pie apă şi distruse peste 100 de ducţie din diferite localităţi ale dotate cu amfibii, bărci şi alte zate prin munca de-o violă scop cile 3 000 lei pe lună ; ol alte localităţi.
rit încrale peste 17 000 case. Au fost scoase din p r o judeţului au asigurat adăposti- mijloace dc salvare a popu mistuindu-se in citevo clipe, au corpului didactic de Io Liceul Ajutorul cel moi substanţial
annn'alc. După ulUrnele iden- ducţie' 7 unilăti industriale- rea a pesie 80 4)00 de animale laţiei şi bunurilor materia e trăit coşmarul „cotelor apelor teoretic din Certeju de Sus îl acordă însă numerosul de Bărbăţie
tiiicări. suprafaţa totală Sint inundate 16 000 ha te şi 50 000 de păsări evacuate primejduite. Evacuarea oame Mureşului", ole „prognozei hi core o ajutat familia unui taşament ol oomeniior muncii
inundată In judeţul Satu Ma ren agricol. iar culturile din zona periclitată. nilor şi a bunurilor materia drologice" lor dacă nu le-ou elev grav încercată de calami - de peste 165 000 — din în
re cuprinde peste 120 000 ba, distruse pe 12 04)0 ha; cui Recentele ploi torenţiale că le. ca şi aprovizionarea popu văzut şi nu le-ou simţit direct, tate sou ol cadrelor didoctice treprinderile, şantierele si insti
dintre care 41000 ha erau cul ferate distruse si avaria zute in judeţul Hunedoara au laţiei. se desfăşoară conform toti ou încercat în inimi senti de lo Liceul pedagogic Devo tuţiile judeţului. Un prim bilanţ
tivate cu qriu, porumb, sleclă te ? rupturi şi alunecări de determinat revărsarea Mureşu situaţiei create de calamităţi mentul încrîncenoriî pentru i core ou renunţat Io premiile ol sumelor globale core vor
de zahăr, cartofi si legume. drumuri — peste MO km. Va lui şi a afluenţilor săi, inun- in fiecare localitate. mensele pagube materiole de sfîrşit de on (ou donat $i fi vărsate în acest on în
Cfftrfclc inundaţiilor au pro loarea totală a pagubelor ma dind peste 18 000 hectare. De miercuri dimineaţa, in aduse avuţiei poporului, ago cîte o zi din salariu pe lună). contul nr. 498 ol Băncii Naţio >
niselii semenilor lor. Aşa
se
porţii ralaslrofalc iif judeţul teriale identificate pînă ieri în Pe Valea Oltului, inundaţii Delta Dunării lupta cu apele Şi cîţi oomenî nu foc aseme nale, făcut ieri lo nivel jude
Mures. Pînă la 20 mai au fost judelui l)islri|a-Năsăml se ci- le au luat mari proporţii. Intre se desfăşoară cu maximă în explică de ce, de Io un capăt nea gesturi în aceste zile si ţean, aroto că muncitorii, in
înregistrate 9 500 familii e lrează la multe sule de milioa Bod şi Făgăraş, apele au aco cordare, situaţia devenind deo Io celălalt ol judeţului, lo fel rămin ononimi ! telectualii, funcţionarii hune-
v*. note. peste 5 000 casc dă- ne. perit 21 de localităţi şi* 19 000 sebit de critică. Apele Dunării co în întreaga ţară. ou loc Lo chemarea consiliilor co doreni ou subscris Io fondul de
rîmate şî avariate. S-au c- In judeţul Alba au fost inun hectare. Principalele localităţi continuă să crească constant cele moi impresionante şi mai munale d e Frontului Unităţii aiutorore pentru înlăturarea sacrificiu
va<uat circa 20 000 animale, date poşte 20 000 ha terenuri calamitate in această zonă sînt: primejduind vieţi omeneşti, a- mişcătoare forme de solidari o Socialiste, oamenii muncii de urmărilor calamităţilor cu
tate şi întrajutorare civică
iar alle mii au pierit înecate. agricole. S-a întrerupt complet Făgăraş, Bod, Homorod, Hun- şez.ările deltei. amenajările celor sinistraţi, in porolel cu o pe ogoare răspund prezent in 22 500 000 lei - acţiune core
Distrugerile identificate oină procesul de producţie la două gra, Caţa şi Lunca Clinicului. stuficole şi piscicole. Nivelul mareo acţiune de ojutorare o continuă.
miercuri, după calcule prelimi întreprinderi mari : Uzina de In judi'ţul Olt au fost e- Dunării a depăşii la Tulcea mobilizare maximă a potenţia celor ajunşi lo nevoie. Fiecore, Am redat fapte. gesturi,
nare «ir* ridică la aproape produse sodice din Ocna M u vacuale, lotal sau parţial, lo înălţimea cheiului şi a fost lului moteriol şi uman pentru după puterea cote o ore, dă iniţiative izolate, co şi exemple viqat mai departe... dar a
900 OdC. 000 lei. La acestea se reş şi I abdica de încălţăminte calităţile Giuvăiăşti, Scărişoa distrus digul de proiecţie con îndeplinirea sorcimlor oeîuolu- din inimă diferite produse. Im de solidoritote în masă Ele se tunci. brusc, apele au înce
mai adaugă mari pierderi de ,.Ardeleana!" din Alba lulia ra. Fia Mare, Izbicenl, Rusă- struit în ultimele zile de popu lui cincinal. presionează şi în ocest sens integrează în eforturile eroice put să crească, să sc umile
oroduse. care numai în indus (care vor i\ puse în funcţiune neşti şi Vultureşti situate pe laţia oraşului. Ieri dimineaţă ... Printre zecile de scrisori exemplul dat de o co ole întreqului nostru popor, uluitor de repede I Se forma
trie <h>i estimate aproximativ la 25 şi respectiv 22 mai), pre -malul plluiuL . ... în „judeţ erau inundate, pespr sosite ieri !o redacţie. într-una mună de munte — Lelese — condus dn partid, oentru a seră viitori, clocote şt şu
la 909 000 000 lei. In cuprinsul cum şi atlp unităţi industrial? Datorită presiunii ridicate a 60 000 ha teren arabil şi 17 lo s-a gâsit un bilet de bancă de oi cărei locuitori ou donot redresa cît mai grabnic, ore- voaie cum nu mai văzuse ni
judeţu!>'i sînl grav avariate si şi economice mai mici. Au apelor riului, staţia de epura calităţi, printre care Păllă- 100 lei înso|it de citeva rîndurî. pină ieri 50 miei şi 180 kq do tutindeni. economia şi vioţo meni. Apa alerga cu o vite
sroase din funcţiune mari fost distruse 879 case şi tot re a oraşului Slatina este blo qeanca, Cealachioi. Sălceni. Expeditor : pensionarul Petru brînză, de cooperatorii din socială. ză înfricoşătoare. Elicea au-
fabrici $i uzine. An fost scoabe alîtca familii au rămas fără cată. Se semnalează noi revăr Plaur, Vulluru Şi Ilganii dc Crino. din Reşiţa, în trecere pe Toteşti core ou pus la dispo toamfibiei nu mai putea să
dj funcţiune lotal sau par adăpost. Şi-au pierdui viata sări ale Oltului in apropiere de Sus. Apele au distrus şi ava la nepoţii săi din municipiul ziţie din fondul de rezervă Honcdorenii sînt si vor fi nu tină direcţia. Soldatul Giur
ţial marile l'-rmor onlralc de 4 oameni in virstă din oraşul Tr. Măgurele. riat peste 1 600 case. Ele au Hunedoara. „Cred că voi li 3 000 kg de griu şi 1 000 kg numai cu inimile, dor şi cu tot chi strlngea cu încăpătoa
la Luduş-lmnul, Pîntînclo, pre- Alba Julia şi unul din comuna In portul Galaţi continuă cu cuprins, de asemenea, cariera scuzot punind in acest plic de cartofi, ior din produsele ajutorul alături de cei qrcu re volanul, dar degeaba.
rnm şi centrala termoelectrică Şibol, alt cetăţean din aceeaşi intensitate lucrările de amena de piatră de la Turcoaia. ate obolul meu atit de neînsemnat lor vor do 5 000 kg grîu, 2 000 încercaţi din judeţ şi din în Apa a izbit maşinile de clă
Tîrnăvrnî, statii do transfor comună fiind dat dispărut. Din jare şi consolidare a digului. liere ale cooperativei meşte pentru sinistraţii din acest treaga ţoro. I. MIRZA diri. apoi de un gard înalt
şugăreşti
patru
din Măcin.
mare. linii de înaltă şî joasă situaţia provizorie întocmită la Pe Şiret, străpungerea digu judeţ". Omul n-a ştiut că s-o kg porumb boabe, 6 000 bu- care se mai vedea din va
tensiune şi instalaţii eVclrire. 20 mai. pagubele sint evaluate lui in zona Fundeni şi revăr cherhanale, patru şcoli şi trei luri şi... ostaşii. împreună cu
magazine săteşti.
uzina de ană. Uzinele ..Elrrl.ro- la circa 90 000 000 lei. sarea apelor rîului, au pricinuit ambarcaţiunile, au fost ros-
muroş" fabrica de mobilă. In timp ce în judeţele Mu pagube însemnate; peste 17 000 După-amîază, apele umflate ★ ★ ★ toqolitî irezistibil, imbrînciţi
ombinalul de îngrăşăminte reş, Cluj, Satu Mare. Bistri- ha culturi cerealiere >i planie ale fluviului au făcut o breşă Pretutindeni. în întreaga tară ni le sinistrate are alături între- înalt, spirit pat.riolic şi a unei <le imensa avalanşă tulbu
azotoase. Combinalul chimir la-Năsăud. Covasna. se mun tehnice sînt sub apă. Viitura şi în dreptul comunei Ilganii continuă să se manifeste din qul popor, care, strîns unit în profunde conştiinţe socialiste, re şl neîndurătoare, spre po
partidului, este hotărit
asiqurind funcţionarea
generală şi
Şcoala
jurul
conti
de Jos.
de la Tîrnăveni este complet ceşte eroic pentru repunerea s-a ridicai miercuri la punctul 20 de locuinţe au fost puter plin solidaritatea profundă cu că depăşească greutăţile. nuă a tuturor instalaţiilor. în- dul dc beton.
distrus. în funcţiune a unităţilor de hidrometric Şendreni [a 7.01 nic lovite de ape. La apelul populaţia din zonele calami In momentele grele, de luptă — M-atn pomenit înU-un
tate.
Identificările nu cuprind dis producţie si eliminarea grab metri, cu 60 cm mai mult fată prin radio al localnicilor, au In această bătălie aspră, băr cu furia apelor, întregul co vîrlej năprasnic, nu mai ştiu
de ziua anterioară.
trugerile pricinuite de calami- nică a efectelor calamităţii, La Lungoci apa a atins ieri venit în ajutor peste 200 de bătească, cu apele revărsate, lectiv al Combinatului de în cum am izbutit să ajung la
Idli în municipiul Sighişoara, lupta cu apele dezlănţuite cu cetăţeni din satele învecinate pustiitoare, în această încorda grăşăminte azotoase din Tg. (Continuare I* po0> o 4>qf mal. îşi aminteşte caporalul
partial pe rele de la Combina- prinde noi zone şi localităţi ale cota cea mai înaltă din ultime (Nufărul. Partizani si Băllcnii re titanică, populaţia din reqiu- Mureş a dat dovada unui Enăşoaie. Pe ceilalţi nu i*am
le zile — 5.7/ melri. Se lu
lul industriei alimentare, din tării. Apele Mureşului, menli- de Jos), precum şi 130 de os mai văzut... Ambarcaţiunea
oraşul Sovala. precum şi pe nîndu-se peste cola de inun crează cu febrilitate la supra- taşi. care întreprind acţiunile s-a Izbit dc pod. şi apele
înălţarea digului local, folosiu-
cele cauzate in rinei comune daţii la Alba lulia. Deva. Sa- du-se împletituri. 2 500 saci <oi de salvare necesare. Pină la i-au înghiţit.
grav afectate de inundaţii, vlrşin Radna. Arad >i în alte nisip şi lerasamcnle dc pă- ora 19 au fost scoase din zona - Eram in autoamfibio cu
izolate şi anin» de restul loca zone de pe cursul inferior al mint. cuprinsă de ape 15 familii şi sergen tu l-major Ghcorghişor.
lităţilor. rîului. periclitează în continua O viitură polemică o inun circa 800 dc animale. Nu s-au cu soldaţii Blejnari şi Ro
In comuna Sic din judeţul re ase/ă/i omeneşti, bunuri semnalai, victime omeneşti. man. povesteşte la rindul
Cluj din <auva Hlum'Ciivilor de malerialc. dat miercuri la ora 10.15 sto- Echipe de intervenţie, con său soldatul N'icolae Popa.
i^ren s-au prăbuşit 20 de locu Miercuri dimineaţa aiv'le lia de repomparr de la Vadu- stituite dc comandamentul ju Apele ne-au bulucit spre
inţe. nesemnaUndu-so victime Mureşului au atins în zona Roşta, care alimentează Gaia- deţean pentru apărarea împo nod. Cînd am ajuns foarte
omeneşti. Aluni'eări de leren Perlsm-Cenad Înălţimea de 7 40 ţiul cu apă potabilă, oraşul li- triva inundaţiilor, au fost Iri- aproape. m-am săltat şi
au fost semnalate si în sate melri. deversind digul şi aco ind alimentai de ieri dinlr-o al mise miercuri spre Pardinj. m-am prins cu mîinile de
tă sursă de la Şiret. După 45
le Hait a Si Silivaş de linaă perind complet peste-2 000 ha pentru a ajuta la grăbirea lu balustradă. Dar mîna mi-a
dc minule Ia ora II. apele au alunecat. Am căzut in apă.
pătruns in incinla Lolinu-Vă- crărilor de supraînăllarc a di m-am scufundat şi... am ie
deni. unde digurile au fost. rupte gului din zona respectivă. şit deasupra tocmai dincolo
Informările sosite din întrea
Un prim şi dramatic bilanţ al pe mari porţiuni. Aici au fost ga tară reflectă eforturile ex de pod. copac.
acoperite de apă culturile fio
S-a agătat do un
porumb, iloarea-soarelui !u. cepţionale ce se depun în si- Dar apa l-a smuls ş| |-a
funtîa grea creală de calatui-
distrugerilor cauzate de inun cernă. Au fost, de asemenea, |n loate zonele inun purtat mai departe. pier
inundate Antrepozitul frigori
Tovărăşii săi nu-l
fic. o fermă a I A S. — Siliştea, date şi în cule ameninţate dc* deau din ochi.
comunele Vădeni, Baldovinoşli. inundaţii, pentru salvarea vie I s-a aruncat o frînqhie.
ţilor omeneşti, apărarea avu
daţii în judeţul Hunedoara Latinu ele. Din fata şuvoaie ţiei naţionale, a bunurilor s-a legat de brîu.,. şi a fost
lor care au lovit mai grav sa-
tras ia mal.
Populaţiei.
Pe o supralată de circa 300 ale cooperativelor agricole de
kilometri pătrati, apele Mure producţie şi alte obiective.
şului au dezlănţuit cea mai Pină în ziua de ieri. după Peste 1,5 m ilioane
gravă calamitate naturală, din calculele estimative, valoarea CTi o supt amină in urmă O să cadă“ — sjtune Rusa- tabloul sumbru a ceea ce tuL.u. Omul ridică din
cile îşi aduc aminte chiar şi pagubelor pe ansamblul jude lei depuşi în contul am străbătut. împreună cu lina Tuia. calmă. Mă întreb au fost săptămina trecută umeri. A paqubă. mulţumesc că m-afi scos. Tot
cei mai vîrstnici locuitori ţului nostru cauzate dc stihiile cei ce anunţau j)c cetăţeni cum poate fi atit de calmă. qrădinile. Unde întorci privi mi-a mai rămas ceva“ __ ne
riverani din judeţ. naturii se ridică fa circa 163 C.E.C. — 2000 să-şi strinqă lucrurile pentru Se explică. „Am plîns. Acum rea mit, qarduri rupte, lăzi, Străbat aceleaşi străzi de spune Lazăr Duma, bătrînul
Din situaţia întocmită de milioane lei. Valoarea acestora evacuarea din calea apelor, nu mai pot. Durerea e prea butoaie, buşteni, sălcii adusa acum o săptămina. Privirea de. 81 de ani, pe care un
comandamentul judeţean pen va creşte în zilele următoare Contul C.E.C.—2000. în ca străzile clin zona de jos a mareu. in praqul caselor şi apa care îmi cade pe nişte file din- ofiţer de miliţie a trebuit
tru apărare împotriva inunda deoarece unele localităţi, prin re fiecare leu înscris înseam Devei, pină spre cartierul mai bălteşte încă. împrej tr-o carte, lipite de mîlul să-l ducă — cu u;t calm fără
Cuvintele
mă
urmăresc.
ţiilor. pină în dimineaţa zilei tre care llia. Stretea. Tisa, Săl- nă un imens ajutor pentru Viile Noi. Străzile, curţile Alături, pe aceeaşi stradă. muind case. Miroase a baltă, cleios. îmbibat de petrol. A margini — să vadă apa ca
de 20 mai reiese că apele au riva şi unele cartiere ale mu acei oameni năpăstuiţi de ur aveau ospcctul unor adevă a petrol. Recunosc strada fost o „Geoqrafic“ pentru să creadă că vine. „Dacă
dărimat 170 de case si au a nicipiului Deva mai sînt afec gia apelor, a devenit in aceste rate c/rădini, cărora oamenii Matei Corvin. la numărul 57 clasa a V-a. Sc vede pe co v-aşi fi ascultat...", ne spune
a fost o casă. Acum e un
variat alte 2 300, lăsind fără tate de ape. zile un simbol al omeniei şi al le-au creat un plus de fru morman de moloz, cărămidă. l(i Februarie după morma pertă. Citesc: „Harta este o plingind Maria Petre.
adăpost 200 de familii. O dată cu eforturile care se solidarităţii civice. In fata qhî- museţe. A doua zi au venit nele de pavele depozitate suprafaţă plană...". Oare a Urmăresc dunga neagră de
In zilele de maximă revărsa depun pentru aprovizionarea şeelor agenţiilor sc prezintă camioanele, luptătorii c/ărzi- (iqfă, căpriori. Totul de-a de-o parte şi dc alta. Urma cărui copil o fi fost „Geo* pe pereţii caselor, dunga
re numărul cetăţenilor evacua populaţiei din localităţile cala mii de oameni care — modeşti hr patriotice, ostaşii, oameni aceea, semnul pe care apele
ţi a ajuns la 12000. din care mitate, mii de oameni ai mun şi anonimi — contribuie, du de toate virstcle ca să ajute l-au lăsat pe fiecare casă, pc
o mare parte nici în prezent cii. sprijiniţi de către militari, pă posibilităţile lor, la vinde la evacuare Apoi, după- fiecare pom. pe fiecare stilp
nu s-au putut întoarce la că lucrează intens la punerea în carea grelelor răni suferite de amîază a venit apa. involbu- parcă pentru a marca am
minele lor. funcţiune a unităţilor inundate. populaţia unor întinse zone rotă, spumeqindă, necruţă ploarea calamităţii. „A fost
Au fost inundate 17 000 hec- Datorită eforturilor depuse ziua qcogralice ale patriei- Potri toare A acoperit totul, case C uvintele nu pot spune to tu l pină acolo, la dunga aceea —
lare dc terenuri agricole, II şi noaptea, in prezent întrea vit datelor furnizate de facto le pină aproape la streaşină, ne arată loan Tamoş. Dar
şcoli, din care un liceu, un ga reţea de cate ferată de pe rii competenţi, de la deschi liniile de calc ferată... A trecem noi şi peste asta eă...
spital, 6 uniLeiţi de cultură, teritoriul judeţului Hunedoara derea contului 2000 şi pînă în distrus tot ce a intilnit in nu sîntem singuriOmul
numeroase străzi, magazii, de a fost redată circulaţiei. Func dimineaţa zilei de 20 mai. la cale. A smuls rezervoare nu-şi poate stăpîni lacrimile.
pozite, 35 de unităţi comercia ţionează. de asemenea, liniile ora 10. cetăţenii au depus su din păimint. c/arduri, pomi. „Am auzit la radio, am citit
valma.. „N-a stat nimeni în
sc
ea fn această vară să
le. lolefonice şi au fost puse în ma de 1592 766 lei. din tare le-a izbit in pereţii caselor. ea. Era nouă. Cornel Shia paveze. Nu se poale merqe qrafia" ? In curţile şi grădi In ziare, văd". Oare ee le va
nile caselor din jurul depo
Inundaţiile au afectat o sea funcţiune- noi linii de alimen în municipiul Bucureşti 520 GM Străbat acum aceleaşi n-a apucat su se muie in ea. decil încălţat cu cizme zitului „Competrol" totul c spune copiilor din Topliţa
mă de unităţi industriale intre tare cu energie electrică. lei în judeţele Cluj 181 IIG străzi. Recunosc cu qrcu A ridicat-o anul trecut. Şi-a înalte de cauciuc La nu imbicsit cu produse petro învăţătorul Tamaţ despre so
care î fabrica de pîine, abato Eforturile deoscbilc care se lei. Timiş I74 6'I4 lei. Sibiu locul Apele s-au mai re acoperit-o. A muncit mult. mărul 23 o altă casă. Are liere luate dc apă. Au pă lidaritate. despre omenie.
rul, autobaza, depozitul Com- fac pentru Înlăturarea urmări 110 056 lei. Teleorman 101000 tras. In urma lor au renii tare mult omul" — ne spunr acoperişul la pămint, înlr-o truns in case, in pereţi, in despre, toţi aeeia care s-au
oamenii. Ooamenii aceia ca
luptat cu apele pentru a
petrol Deva, balastierele Să- lor inundaţiilor şi reintrarea lei. re şi-au leqat viata de a vecinul, Virqil Paicu. Cită parte. Pereţii care mai stau haine, fn mobilă, peste tot. salvn. vieţi m,,oneşti şi bu
ulcşti Şi Dălata, întreprinderea rit mai grabnică a activităţii Pentru a veni în inlîmpina- ceste mcleociuvi construin- trudă nu s-a năruit o dală Oamenii le-au scos la soare nuri materiale ?
de semiindustrializare a legu economice şi sociale pe făga rca celor ce doresc su depună du-şi case, oamenii care au cu pereţii, cu acojierişul! in „picioare" sint umflaţi, să se zvînle. Pe străzile Gri-
melor şi fructelor şi I. M. A. şul ei normal vor trebui să fie bani în sprijinul sinistraţilor. qala să plesnească. înăuntru viţei, Griqorescu. Hărăului. Cuvintele nu pot reda nici
florile, care
ou
din llia, 5 secţii de producţia susţinute. în zilele următoare, Casa de Economii şi Consem- semănat trandafirii Acum „Am văzut cind a căzut, se află tot ce a aqonisit fa Bălata, in toată zona de jos aspectul de-a dreptul sinistru
plantat
şi 3 balastiere ale industriei lo de toţi cei care pot veni în a natiunl a dispus ca sumele să continuă omul. A lovit-o un milia lui losif Maniu pină a Devei acelaşi tablou. Oa al zonei inundate, nici efor
cale. Au fost distruse sau grav jutor : muncitori, ţărani.* inte sc poată depune. în afara tu înoată în mii pină-n qe- rezervor marc ;>e carc-l la anii pensiei1 Cind au menii şi-au scos totul afară turile pe care oamenii in
avariate 7,5 km de drumuri lectuali. pensionari, tineri. E turor unităţilor C.E.C. din ju nunchi. Ist scot din casă lu ducea apa. Intr-un colţ a venit apele, el şi soţia erau să se usuce. Tot ce le-a mai omenia şi solidaritatea lor —
lovit-o şi s-a înăbuşit pe-o
crurile. Ce le-a mai rămas
naţionale, 35 km de drumuri xistă numeroase angajamente dele şi din municipiul Bucu Mobilă de pe care s-a dez parte. Apoi apa l-a întors plecaţi din localitate. Cind rămas. Bat la mai multe. le fac pentru ca viaţa să re
judeţene si comunale. 12 po in acest sens si cu siguranţă reşti, şi la unităţile poştale, s-au întors n-au mai qăsil j)orţi. La acestea am bătut intre pe făgaşul ei. Nu, cu
duri. 2,7 km de canalizare. acum. cînd avem o imagine prin completarea unui simplu lipit furnirul, canapele plin>' şi a lovit peretele. A căzut nimic. Şi sînt la anii pen insistent şi cu o săptămina vintele nu ajung ca să poţi
43 000 mp străzi 1.9 km căi mai cuprinzătoare a proporţii buletin de vărsămînt. Pentru cu noroi. „N-am nici pe cc cu totul. Omul arc'-trei copii siei. „încerc să dau jos spune totul.
ferate, aproape 800 km de re lor CHlHmităţii. alţi şi alţi cetă pune capul. Mi-a luat apa şi aşteaptă pe al patrulea". ţiqla. Apoi să văd dacă mai in urmă. „N-am crezut că
tot. Şt casa e toată plesnită
lele electrice, două hectare de ţeni vor participa la acţiunile sumele depuse se eliberează Cuvintele nu pot reda pot scoate ceva haine, res- vine aşa tnare. Acum vă SIMION POP
solarii. 15 grajduri şi magazii organizate. chitanţe.