Page 62 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI © Hr, 4780 Q JOI 21 MAI 1970
iniţiativa şi
elanul tineresc
în acţiune
respecta Indicaţiile orqanclor
Convorbire cu tovarăşul dr, THEODOR BADÂU, sanitare.
directorul Direcţiei sanitare a judeţului Deoarece riscul îmbolnăviri Tineretul, generaţia perpe puse, la dirijarea nămolului fn
lor abia acum începe, microbii tuu omagiată pentru deosebi canalele de scurgere, recupe
lăsaţi dc ape incepindu-si acti tele sale calităţi, derivate din rarea şi repararea instalaţi
Revărsarea fără precedent a Nc-au sosii deja pesle 5 000 vi t a l c^â după o anumită perioa particularităţile vîrslei, ampli ilor electrice. Am reţinut şî
apelor Mureşului a adus, o do/.o de voci in ce se va ad dă de incubalic. este imperios ficate şi îmbogăţite la şcoala aici cîtcva nume de tineri,
claia cu imensele dislruncn de ministra pe caU* buc-tlă popu necesar ca toii oamenii să construcţiei socialiste, a făcut demne de a fl făcute publice
bunuri materiale, case si cul laţiei din zonele aim iale. A privească cu seriozitate măsu dovada abnegaţiei, îndrăznelii pentru ardoarea cu care s-au
turi aqricolc. si un mare peri început inocu'area cu oama- rile luate pe linie sanilară. a- şi curajului. ataşamentului angajat la aceste acţiuni de
col de îmbolnăviri în rlnritmle qlobulină copiilor uină la 3 restea fiind numai în folosul profund faţă de popor şi so refacere de pe urma revărsă
populaţiei. Pentru prevenirea ani ; împotriva hopa Hei epi şi spre binele lor. cietate, faţă de partid, Inscrl- rilor : elevii Gh. Avram, $0 -
acestora, orqanele sanitare au demice. surselor de apa din o — Va rezervăm posibilita Indu-se In primele rinduri ale fron Medreo, Ion Crişan, Ion
declanşat o mare acţiune pe rase li s-au lacul sunraclori- tea de a vă adresa populaţiei detaşamentelor angrenate In PVucaş, Augustin Cosma şl sa
toi cuprinsul judeţului, acţi nqri; în unuătile alimentare şi in acest scop si prin Interme operaţiile de evacuare şi pro lariaţii Ana Drngoş, M. Jeflea,
une ce cunoaşte o amplificai de alimentaţie publică lovite diul ziarului nostru. Aici a fost o casă, agoniseala de o viaţă a unei familii. Furia apelor o „măturat" bunuri, iecţie n zonelor supuse inun Ana Cornea
deosebita în zonele lovite dc de < alamitalc s-a făcut trierea — In prunul rînd. vreau să idealuri, speranţe. daţiei Amplele acţiuni ce se des
calamitate. alimentelor, lăsindu-se pentru subliniez că este mai mult declt Neîncetat, sute dc tineri, e- făşoară fn toate unităţile, pe
consum numai cele garantate lcvi şl salariaţi, prin rotaţie, străzi şl la locuinţe vor cu
— V-ani ruqa, tovarăşe di necesar sîi se dea ascultare tu
rector, să reliefaţi cîtcva din din punct de vedere calitativ. turor indicaţiilor cu caracter au înălţat diguri din pămînt noaşte clanul tineresc prin
masurile care au lost stabilite — Pe linqă aceste acţiuni, in sanitar, care sînt primordiale in preajma Uzinei de prepa participarea numeroasă a tine
ajutor
ce fel se mai acorda
pe linie sanitară pentru preve medicul populaţiei vnisîrjlc ? pentru prevenirea îmbolnăviri înlăturarea efectelor inundaţiilor rare a minereurilor Deva şi rilor la operaţiunile de refa
oamenilor,
pentru sănătatea
nirea îmbolnăvirilor în rîndu- la .Sîntuhalm. O operaţiune cere de pe urma colamitâ-
rile oamenilor. — La spitalele din Deva. Hu lor inieclo-conlaqioase cere j epuizantă, clar care, pentru cei lii La orn cînd apar aceste
nedoara si Orăştie au fost rr- 200 dc elev i ai liceului indus rinduri prezenţa tinerelului s-a
— In cadru) acţiunilor între ze'vale un maro număr de s-nr putea ivi. să nu se onună trial de construcţii, cuprinşi făcut simţită la ICOMCOOP.
prinse de către orqanele sani paturi unde pot fi primiţi ori- nici un om acţiunilor sanitare, în detaşamentele de pregătire depozitul de produse petrolie
tare se numără : dezinfectia cinrl oamenii a căror sănătate să sprijine nroanclc snnilarc in reţeaua de transporturi pentru apărarea patriei, n-a re,. I R V.A., stadion, pe şo
tuturor surselor de aprovizio a avut de suferit de pe urma în activităţile lor atît de dez seaua de acces către bolmuş,
nare cu apă potabila, controlul calamităţii. S-au pus la dispo- infectare a surselor de an3 cun'.iituil un obstacol. Dimpo In autogara, pe şantierele dc
trivă, sub îndrumarea directo
reţelei de apa potabila in zo z.ilie medicamentele necesare potabila, cît si a celor de vac Apa, în rev3rsarea cî năval zătoare şi prea puţin încărcate clipă cabina autocamioanelor rului şcolii, C»h. Roşorngan, e construcţii, Ia IR SD . Deva.
nele inundate Si stabilirea dc Si mijloacele dc transport. A cinări. dezinfectie a caselor sl nică si păgubitoare din zilele de înţelesuri pentru a exprima cu care au salvat mii de oa levii au ojutat Ia excovarea, unde tinerji ou preslot deja
masuri speciale unde se con sistenta medicală multilaterală locuinţelor, să nu consume nici trecute, a cuprins multe dru exact laptele bărbăţiei si dăru meni, bunuri materiale, anima transportul şi înălţarea digu peste 12 5on ore de muncă vo-
stata infiltrări (in localităţile în Si complexă a fost asiourală un fel de alimente din cămări, muri din judeţ, făcînd să a- irii oamenilor. In noaptea a le din btretea şi llia. Dc la au rilor dc proiecţie. Un exemplu lunlar-pnlriotică.
care sursele de apă au tost din plin si pa va cunoaşte o poduri ele,. care au fost a* iccteze qrav transporturile ru ceea de neuitat, din 15 spre lü tobaza Haţeg au fost dislocaţi demn şi mobilizator pentru Brigăzile de muncă patrioţi-,
infectate, direcţia sanitara, cu creştere in intensitate in zi tinse de ape. tiere de mărfuri si călători. Au mai. cînd apele Mureşului au pentru a participa la operaţiile ceilalţi colegi, l-au oferit Ilie că nle tineretului, tinerii din
sprijinul direcţiei de qospoda- lele ce urmează. Prin aplicarea si respecta fost suspendate trasee ale pătruns în Deva. casa lui Sil de salvare de la llia şi Deva, Maoiiic, secretarul organiza comune şi şcoli sînt prezenţi.
rie locaiiva si unităţilor de — Cum a fost încunoşlinţată rea luturor măsurilor între transportului in comun, au fost viu Susan, «clinician la servi mai mulţi şoferi, care îşi în ţiei UTC. pe şcoală, Simion In aceste zile, fn unităţile co
pompieri, asiqură apă potabilă popii falia asupra acestor ac prinse de către orqanele inundate autobaze Şi anloqări, ciul călători al întreprinderii dc deplinesc cu cinste datoria, ca bîrbu l ’artenie Crişan, Vio operatiste din Aurel Vlaieu,
cu cisternele, din surse ncin- ţiuni ? noastre sanitare se vor pulra numeroase poduri distruse In transporturi auto Deva. a fost şi cci de la autobaza Hune rel Ciolocoi şi alţii. La ace Jlio, Gehnar, Foit, Uroi, peste
iectale); masuri iqîenico-sa- — Activitatea dc propaqan- preveni si evita îmbolnăvirile. fala acestei silualii deosebit de inundată Dar cl n-a părăsit, doara, care muncesc fără ră eaşi operaţiune au participat lot acolo unde se desfăşoară
nitare privind alimentaţia dă Si educaţie sanitară a (ost qrele. conducerea întreprinde două zile si două nopli. tele gaz alît la Gelniar-sal şi I.A.S. 0 sulă de elevi ai grupului o aprigă muncă de recuperare
populaţiei din zonele afectatei amplificată. Am tipărit afişe şi Pentru c3. absohil lna|p sînt rii dc transporturi auto Deva. fonul. informind auloqările. cit şi la Deva. O menţiune a şcolar do construcţii şi două şi refacere a şoselelor, căilor
Instituirea vaccinărilor an Lr Li - fluturaşi care au fost difu luate în scopul apărării sănă- conducerile autobazelor si au- coloanele despre felul cum dc- parle se cuvine lui Lcontin Tă- sule vie la grupul şcolar ener de comunicaţie, locuinţelor,
loidice la populaţia cu un po zate in localităţile judeţului, lătii oamenilor. toqărilor din judeţ au între < prqoau evenimentele, pe unde laru. care a stal la volan zile getic şi cel minier liste incul terenurilor agricole ele.
tential epîdemioloqic crescut î prin care facem cunoscut qra- prins dc urqentă cele mai buno moi pol pătrunde autobuzele şi nopţi în şir, la dispoziţia să remarcăm aportul elevilor In afară. Insă. dc participa
depistarea activa a cazurilor dul de periculozitate în ca Convorbire consemnată de Si elicienlc măsuri. Paralel cu cu oameni si pe unde sînt in conducerii IT.A alergind cu de la grupul şcolar de con rea plină de clan a tineretu
suspecte de boli infecto-con- zuri*-' c!nd oamenii nu vor GH. I. NEGREA participarea masivă o autoca pericol drumurile La fel a pro I.M.S.-ul său peste tot. strucţii la umplerea, transpor lui la operaţiunile aferente ac
taqioase si izolarea lor. Apoi, mioanelor, autobuzelor, auto cedat loan Criqorescu, selul — Dintre traseele suspendate tul şi montarea a 3 000 dc saci tualei stări de lucruri la Deva
desfăşurarea unei acţiuni sus basculantelor, la salvarea si e serviciului transport mărfuri. din cauza furiei apelor — spu cu pămînt In depozitele şi satele afectate de inundaţii,
ţinute de educaţie sanitară, vacuarea populaţiei, o anima Andrei Parcas. Marcel Dina şi nea tovarăşul Inginer Lăzăruţ 1 R V.A., Ia fIotatir* Dev a, Rîn- remarcăm solidaritatea depli
privind i folosirea de călre Centre pentru colectarea de lelor si bunurilor materiale din mulţi, mulţi alţii. — au mai rămas de pus in tuhatm si In cartierul Viile nă la acţiunile de sprijin şi
populaţia din zonele calamitate salcie si localităţile ameninţate Şoferii loan Adam. Roman funcţiune cele dintre llroî si Noi. întrajutorare, concretizată şi
numai a apei fierte pentru do furia nestăvilită a apelor, Moticiu. Aurel Marinea Viorel );oU. Ilia-Zom şi Gcoagm-Bal- I'estc 1 500 do tineri din di In iniţiativele izvorîte din
consum, plnă la autorizarea de obiecte destinate sinistraţilor so desfăşurau si lucrările de Iqna. Petru Croza, Petru Doi sa. In rest circulaţia a fost rc- ferite organizaţii UTC. de pe rindul organizaţiilor U T.C. Pe
către orqanele sanitare o sur repunere în circuitul normal al nea. de la autobaza brad. au luală normal. Pentru aceasta rfza municipiului Deva au luat această linie se înscrie contri
selor de apă î măsuri inieni- In vederea ajutorări! direct, obiectele pe care le autoqărilor, autobazelor, trase participat la operaţiile de sal s-au făcut consolidări de dru parte la acţiunile de evacuare buţia Comitetului judeţean a!
co-sanilare privind alimentaţia, populaţiei sinistrate. în zone donează Ia centrele din car elor si drumurilor. Zi şi noap vare a oamenilor din llia şi muri, au fost cărate mii de a materialelor din depozitele U TC. cu suma de lOO'uOO lei.
salubritatea iqicna colectivă si le afectate de inundaţii In tierele sau localităţile respec te. sute de maşini au transpor Şoimuş. Apoi. fără a fi îndem tone de piatră, s-au reparat po ICOMCOOP. 1 R.V.A, şantie provenită din resurse proprii. Ia
Individuală. intmaqa tară au luat fiinţă tive. tat neîntrerupt oameni din Cul naţi de cineva, au muncit ore duri. ou fost pompaţi in afara relor de construcţii, a cetăţe fondul de ajutorare a sinistra
In ţoale localităţile de unde centre de colectare a îmbră Obiectele nu se colectează inar şi Uroi. din Deva Si Poli. in şir 51 la refacerea şoselei drumurilor si Şoselelor mii de nilor şi bunurilor acestora din ţilor. De asemenea in munici
apele s-au relras. aplicarea a cămintei si a altor obiecte do la domiciliu. Cetăţenii sînt din Şoimuş şi llia, de peste tot Dcva-brad. Do la coloana llia metri cubi de apă. zonele supuse inundaţiei _ au piile sl oraşele care nu ou
cestor măsuri preventive a în folosinţă. Cetăţenii care. din invitaţi să se prezinte la a* de unde era nevoie. PpsIc 1100 dc a autobazei Deva. o remarcă Bineînţeles, la ţoale lucrările togara. gară, parc,\ Cojdu şl fost afectate de inundaţii, v.or
ceput. La Rricaz au fost riez.in- spirit do solidaritate cu vic ceste centre care preiau autocamioane si 40 de autobu- , aparte se cuyinc şoferilor fon muncesc cu aceeaşi hănilr ie si Viile Noi. fi organizate spec.ţfi££iie^$Î]e
feclale într-o sinoură zi 0 0 timele dezastrului, doresc să oficial donaţiile. ze au fost puse Ia dispoziţii1 Oană, Lcontin Lupan. Viorol ahneqaţie si (oarlr mulţi şo Demnă dc toată 'lauda este f o rm a ţ i î 1 o r ort îs t i ceNd^tmc^e r,
de fintini, la Aurel Vlaieu U i vina in sprijinul celor aflaţi Comandamentului judeţean de Lăslău. Adam Trif, Mihoi Mar feri ai întreprinderii, pe lingă şl participarea lineVilnr la a- iar sumele încasate vor fi de
inundaţiilor,
apărare
contra
In suferinţă. vor preda, (Agerpres) eea, Dorel Morarii, care deşi ajutoarele pe care le dau altor proviz.ionarea cu ojimcnfe o puse jn contul C E C. 2 000 De
de fînlîni si acţiunea continuă bineînţeles, cu tot atiţia şoferi. lucrări, in alic* părţi ale jude populaţiei izolate de apele re ja. în acest cont a fost virală
jn toate localităţile sinistrate. Intr-adevăr, uneori cuvintele aveau ameninţate de apă pro ţului. la punerea în funcţiune vărsate voma dc 2 Ono ici provcnllă
sînt mici. insuficient dc euprin- priile case, n-au părăsit nici o a autobazelor, autoqărilor. eli I'e măsură ce apa se retră din încasările la spectacolul
minarea apei din rezervoarele gea, cu fiecare metru de pâ- organizat de comitetul U.T.C
de benzină şi adele. mint eliberat, se înmulţea ş| de la Liceul „Avram Iancir'
Chemarea Comitetului Exe numărul celor cc au prins fn din Brad. Se cuv ine a sublinia
ALIMENTE cutiv al Consiliului Central al mîini uneltele de curăţire a bnlărîrca elevilor din anul V
Uniunii Generale a Sindicale locului dc nămol şi reziduuri. a! Liceului pedagogic din De
lor din RomAnia. ( are se adre încă de luni dimineaţa, la va de a renunţa la tradiţiona
SUFICIENTE PENTRU sează si lucrătorilor din trans fabrica de pjine au început lu lul banchet de încheiere a şco
porturi, este un puternic imbold
în munca noastră, a luturor. crările de curăţire a secţiilor lii. iar suma siringă pentru a-
productive şl încăperilor ad
co>q scop să o doncz.e Ia fon-
0 APROVIZIONARE pentru redarea în circulaţie a ministrativo. 51 de această da r|ul de ajulorarc a sinistraţi
drumurilor, şoselelor si podu
lă ni s-a oferit posibilitatea să
lor.
rilor. conlriluiind. cu toate pu remarcăm abnegaţia, dăruirea Iniţiativa, clanul şl abnega
şi hărnicia o 75 de elevi oi li.
ÎNDESTULĂTOARE terile noaslrc, la restabilirea coului industrial dc construcţii ţia tinerilor se resimt In a
ceste zile pc<te lot acolo unde
Si normalizarea
transportului
şl a 20 dc uleclştl, angajaţi ai apele au făcut ravagii, se con
rutier în judeţul nostru. la Întreprinderii Umăr Ia umăr,
Calamităţile creează, de o vrat deja magazinelor prime Ştergerea efectelor dezastruoa mlnuinrl unelte de tot felul au cretizează In acţiuni liotărîtc
bicei, o anumită slnre de spi le cantităţi de mărfuri se ale calamităţii. şi eficiente de combatere a
rit In legătură cu aprovizio _ l.nenlilâţ'dc ncafcclalc nu participat la lucrările de în urmărilor inundaţiei
narea. îndeosebi cu alimente, fost private dc o porte din depărtare a sedimentelor de N. STANCIU
a localităţilor. Această falsă mărfurile repartizate lor ini G. IGNAT
alarmă i-a făcut pe unii cetă ţial, pentru a sprijini pe cele
ţeni. excesiv de precauţi să sinistrate 7
dea buzna în magazine şi _ Nu se poale vorbi de
sâ-şl creeze Sn cămări mici de spre privaţiuni dc această na
pozite dc mărfuri alimentare, tură căci, după cum s-a văzut,
fapt care, bineînţeles, ponte să pentru zonele sinistrate am S. REA Şi RECUPERAREA
deregleze mecanismul aprnvi- primit cantităţi suplimentare
zionării ritmice. Este justifi de mărfuri. Comerţul coope
cată aceasta precauţie? Nu! ratist. (le asemenea, a primit
Tovarăşul Dumitru Bogdan, cantităţi suplimentare. Bine aprovizionate, magazinele oferă cumpărătorilor o gamă largă de produse, in pofida
directorul adjunct al Direcţiei O par le din pîincu pentru FONDULUI DE LOCUINŢE
comerciale judeţene, prin răs Deva s-a fabricat la Hunedoa situaţiei grave provocate dc inundaţii.
punsul pe care ni l-a dai la ra, (Iar aceasta prin efortul in
ctteva întrebări, dovedeşte ca piu«, pe caic l-au depus mun După retragerea apelor, din judeţ. S-a început cu c-
avem toate motivele să fim li citorii fabricii de uici, împre oamenii s-au întors pe la ve- Actul voluntar al fochistu
niştiţi în privinţa aprovizionă ună cu o puric din cei al sec In zonele judeţului nenfecla- In cooperativele agricole de tinere a culturilor, esto abso ticle lor. Ceea cc u rârnns vacuarea apei din subsoluri lui Miron Simion, cmc. a
rii cu produse alimentare ca. ţiei din Deva. Aşa că nici dc lc (io i alamităli. ţăranii coope- producţie din salcie Slreisin- lut necesar ca in aceste zile. în urma apelor e imaginea le clădirilor, din canalele trecut, imediat după retra
termice din subsolurile teh
tic altfel. Şi in privinţa apro pline nu hm dus şl nu vom ia’'»ri şi mecanizatorii, sub qiorqiu, Ha tiv.. Sîncrai. Strei $i Si în perioadele următoare, să unei devastări incredibile. nice ale blocurilor. gerea apelor, la curăţirea dc
vizionării cu alte mărfuri duce lipsă, mat cu scamă că ce n d iM i*i ra si îndrumarea o r Săcel s-au plantat (oale supra facem o mobilizare qenerală a Dar acolo unde nu trăit oa noroi a Instalaţiilor din cen
_ In situaţia excepţională secţia de 1« Deva va fi cu;ind ganelor Încalc dc partid si dc feţele planifícale tu cartofi. In tuturor forţelor si mijloacelor meni, ci vor continua să tră — Aulovidan jercle lu trala Progresul, a contribuit
prin care trecem, comerţul <lc redată producţiei stat. depun elorluri maximo aceste unităţi, cil şi în cele din la lucru în cîinp. Tofi cci care iască. Apele au lăsat urme crează de dimineaţa pină mult )a repunerea In fun< tic
stat s-a dovedit bine pus la Au mai avut goluri în apro pent.i» înşăminţ arca luturor Nădăşlia dc bus si Nădăşlio de pol să ţină o unealta în mină adinei şi oamenii s-au în seara fârâ odihnă — spune a centralei de care e marc
punct. Putem spera că şi in vizionare locuitorii bradului, tors repede să le şteargă. Pu tehnicianul Dumitru Mlhai, nevoie.
continuare aprovizionarea ju dar aceasta din cauză că nu blicarea ChemSrii adresate pe care l-am înlîlnit condu- In zona de dincolo de
deţului cu mărfuri alimentare s-a putut ajunge la ci c.i ca luturor salariaţilor de către cînd această rapida opera gară, unde imobilele pro
va decurse la fel dc ritmic ea mioanele cu mărfuri, cim la - Comitetul Executiv nl Con ţie. împreună cu Nicolae prietate personală nu fost
înaintea ultimelor evenimente? ţia ruti'Tâ fiind o vreme in- In aceste zih pe ogoare siliului Central nl U.GS IL Hota, fn cartierul Progre foarte greu lovite şi unde
— Da. Cu loaiă siguranţa. treruplâ spre Hrarl Acum s-o i-a găsit pregătiţi pe toate sul. Am avut două centrale mai băltea milul şî apele,
In direcţia aprovizionării cu reintrat în normal fronturile, angrenaţi puternic termice inundate. Astăzi motopompe şi nutomolocis-
lerne ale C.A.P- Deva şi gru
produ c alimentare, am fost — Aşadar, cei care îşi fac în această acţiune de refa (marţi 19 mai — n.n.) cele dou3 pului dc pompieri asanează
instalaţii au
fost puse în
mult ajutaţi Fată dc reparti în cămări «ui per provizii n-a i Eforturi maxime tsa cere.
ţiile de m ărfuri pe trimestrul motive serioase pentru excesul Toată ziua de luni, comisii stare de funcţionare. M mo zi şi noapte curiile raselor.
doi. care acopereau necesarul lor de precauţie. nle I G C.L Deva au verifi toare electrice luaseră apă. Comisii ale consiliului
de consum, iivimlu-'-e In ve _ Mărfurile repartizat? ju cat casă cu casă. bloc cu Am improvizat o instalaţie popular municipal au vizitat
dere condiţiile prin care tre deţului nn^lru pe ace>t lrimc<- bloc de locuinţe din fondul de uscare a lor. Nu puteam casă cu casă pe străzile Ho-
cem. nl s-au repartizat *up)l- tni nu dau nici un motiv de tarea lucrărilor agricole locativ de stat din zonele aştepta pină sn se usuce în ria, Vlahuţâ. Criviţei. Tlărn-
meniar 500 tone cartofi. 5 to îngrijorare 15 000 tone de pli calamitate ale municipiului. altă parte şi am pornit cen ului. Grigoiescii. Gojdu. Mj-
ne lapte praf, zilnic cfte 70 bl ne. 4 4 10 tone de făină. 1 «<><• Marţi dimineaţa sc ştia cu tralele Oamenii nu nevoie hai Vil ea ?.u. Banatului Itu-
de lapte lichid. 500 tone de tone de carne, t«20 tone pre precizie unde şi cu ce tre de npâ caldă, e nevoie de covinei, Tudor Viadimircscu.
porumb pentru mălai, 100 to parate din carne, -0 0 tone con buie intervenit. In ajutor au căldură pentru ca să se usu Malnta. Mai întîi sînt luaţi
ne dc făină albă. 100 tone de serve din carne, 27 150 bl dc venit şi celelalte I.G C L.-uh ce pereţii încăperilor. în evidenţă cei nle căror ca'e
conserve rle carne, 100 tone de lapte, 115 tone nnt, 554 tone suprafeţelor şi întreţinerea cul Jos. cu ţoale greutăţile întîin- să fie antrenaţi la muncă. Tre s-au prăbuşit, precum si ca
ulei şl multe altele. Multe din hrinzeturi, RRd tone ulei, turilor. pinatc din cauza ploilor, se de buie să nu precupeţim nimic, sele care sînt construite din
Hcestc mărfuri au sosit deja 11400 0(10 ouă. 1 750 tone zahăr Pentru co munca să se des pun însemnate eforturi pentru nici (impui si nici forţele, si clemente de rezistentă ce nu
In depozitele noastre. şi multe altele, la care s" a- făşoare io ritm cil mai susti* terminarea cit niai grabnică a sil muncim cu perseverenţă s« mai prezintă siguranţă, Gos
podăreşte. dc dimineaţă pină
— Mecanismul onorării cnn- daugâ cantităţile suplimentar^ nut, consiliile rle conducere Si însămînţarii porumbului pe ul abnegaţie, organizat şi discipli noaptea, sc munceşte intens
Iradelor tio către furnizori a de care am vorbit, constituie specialiştii au stabilit progra timele suprafeţe de teren. In nat, pentru a face să rodească penlm ca fondul de locuinţe
foM dereglat în vreun fel ? o bază sigură pentru lipsa me concrete dc activitate pen toate unităţile care au grădini fiecare palmă de pămînt. pen
noastră de grijă, în scn>ul bun de legume se lucrează la plan tru a oblinc de pe ţoale su — de slat, sau proprietate
_ Nu. Chiar dacă capacită al cuvlntului. tru toate lucrările ce trebuie talul şi prăşilul culturilor. O prafeţele producţii cit mai bu particulara — să fie salvat
ţile de producţie ale unora cxer.ulalc, dc folosire a forţei activitate susţinută se depune ne cu putinţă. inir-o măsură rit mai mare.
dintre furnizorii noştri au a — Despre aprovizionarea cu de muncă, mijloacelor mecani Si la pti vi Iu I semănăturilor de îndeplinirea sarcinilor dc
vut de suferit de pe urma i legume ce ne puteţi spune ? zate şi atelajelor necesare, cil toamnă. înaltă răspundere patriotică
nundaţiilor. avînd mai mulţi __ Nici aprovizionarea cu le Si sarcini concrete fiecărui ţă puse de partid în faţa lucră TH MARCUS
furnizori pentru acelaşi pro gume nu va suferi. Chiar dacă ran cooperator, mecanizator, Cooperativele agricole din torilor ogoarelor este o înda
dus, am apelai la cei neafec- o parte din furnizorii noştri şef de echipă si brigadier. Am raza comunei Lucia au insă- torire dc onoare pentru lo|i
iniţiali au fost afectaţi de i plele acţiuni dc muncă ce se mînţat 252 ha ru porumb din
tnţi. care nc livrează în avans. întreprind în fiecare unilate a- MO şi au plantat însemnate ţăranii cooperatori, mecaniza
nundaţii, s-au găsit alţi pro
— Depozitele dc mărfuri au ducători care s-au oferit să qricolă socialistă, sul» condu suprafi'lc cu legume. )n ţoale torii şi specialiştii. • pentru toţi
intrat în activitatea normală? încheie contracte pentru fur cerea organelor de parlid şi de cele patru unităţi din comună roi ce muncesc pe ogoare, bă
răspundem prin (apte chemării
— Depozitele alimentare nu nizarea de legume cu judeţul stal. demonstrează cit lăranii continuă plantatul şi prăşilul adresate de către Comilelul C- Populaţia, sprijinită d?
nostru. Deci nu vor fi proble cooperatori şi mecanizatorii, legumelor, cît şi pliviîul griu pompieri, evacuează apa
au avut de suferit, aşa că aici toţi lucrătorii ogoarelor, sini lui şi orzului Lucrările agi i- xecuijv ol Hniiinii Naţionali' a
me. rămasă în incintele )o*
lot timpul s-a desfăşurat o ac pătrunşi dc marea responsabi cole au fost mult întirziaie în Coopera!! velei Agricole de cuinţefor şî al® întreprin
tivitate normală Depozitele Discuţie eonsemnotâ de litate cc le revine pentru cul loalc cooperativele. agricole brudiu lie şi să laeem. prin derilor.
munca noastră de zi (u z.i. ca
I C R T L de la Deva au li ION CIOCLEI tivarea fiecărei bucăli dc pă- din cauza ploilor. Pentru a pu pămintul să rodească mai mult
mînt, pentru obţinerea de pro tea însămînţa toate suprafeţele şi mai Iii ne. să obţinem recolte
ducţii cit mal ridicate. şi a executa lucrările de fntre- bogate la toate culturile.