Page 65 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 65
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V Aţ
Vizita ministrului afaceri
î lor externe al României în
Tanzania
I
I » La Treblinka era ora 3
(notă externă)
!
* Curier, Atlas
I
ANUL XXII. Nr. 4781 VINERI 22 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI
în s u fle ţiţi de în a lte s e n tim e n te patrio tice, Tara întreagă,
OAMENII MUNCII HUNEDORENI DEPUN EFORTURI ■ v b n v
SUSŢINUTE PENTRU ÎNLĂTURAREA DAUNELOR o unica voinţa
GRAVE ALE INUNDAŢIEI Distruqerile si pagubele instituţiilor din judeţul Pra numeroase colective ale între
uriaşe pricinuite de calamită hova s-au onqajal să ofere di prinderilor agricole de stat si
ţile naturale abătute asuma ferite obiecte dc uz. casnic si unităţilor cooperatiste din ju
multor judele ale tării îsi dez alimente pentru ajutorarea si deţul Galaţi trimit în aceste
văluie întreaga amploare pe nistraţilor. In acelaşi timp. cele zile însemnate ajutoare spre
In fiecare întreprindere, secţie şi Ioc de muncă măsură ce se fac evaluările in cole dc producţie din judeţ au zonele calamitate. Cooperatorii
peste 100 dc cooperative agri
din comuna Iveşti au holărit
Pc
întreprinderile economice.
oqoarc, in cartierele Si satele donat la fondul de ajutorare a să depună la fondul de ajuto
rase (le pe lata pămînlului (le zonelor calamitate importante rare 4 000 kq porumb şi qrtu,
sume do bani, precum şi 170 tone
revărsate. Intr-un
paturi cu saltele, haine pentru
Ritmuri intense, suprem efort, ţoale energiile şi dc cereale. 7 100 kq fasole. copii, precum şi mari sume de
puhoaiele
kq
kq legume. 2 220
7 500
peste
bani. iar cci din Rediu
puterile creatoare ale oameni
lor muncii sin' adunate în im brînză. 57 000 ouă si alte ali 9 000 kq porumb, qrîu $i fa
presionantul şuvoi al solidari mente. sole şi o sumă de bani. L'n
producţie suplimentară unic pe care întregul ponor îl judeţul Dîmboviţa — numeroşi aiutor substanţial acordă coo
O
tăţii socialiste, al răspunsului
intr-o altă zonă a tării —
peratorii din Sivita — 100 000
dă vibrantului apel adresat dc
Biroul Executiv al Consiliului cetăţeni se prezintă la centrele lei si 30 000 kq grîu si porumb.
O
National al Frontului Unităţii dc colectare organizate la Tir- Tinerii din municipiul Cra
Uriaşa mişcare patriotică de fronlmi ale producţiei sînt tot profund şi atotcuprinzător c- Socialiste dc a contribui la govisle. Moreni, Pucioasa. iova, din oraşele si satele Dol
solidaritate cu populaţia zone alîtea mesaje despre abnega cou în rindul detaşamentelor acţiunile pentru înlăturarea Găeşti. Titu şi în alte localităţi, jului au holărit să vină în spri
lor sinistrate, (le ajutorare si ţia, conştiinciozitatea si dăru minereşti (lin Valea Jiului greutăţilor pricinuite de i- cu articole de îmbrăcăminte Si jinul populaţiei din zonele i
refacere a vieţii economice şi irea In muncă. $i minerii (lin Poiana Rus- nundatii, pentru ca viata să încălţăminte, veselă, bunuri de nundate cu suma de 2 500 000.
sociale a tării, a declanşat în Minerii Lupcniului, animato căi. do la Brad şî Ccrlej ra Verificarea şi repararea maşinilor dc calculat este o muncă reintre pe făgaşul normal uz casnic, alimente, a căror lei. Numeroşi elevi si studenţi,
toate colectivele industriale rii întrecerii colectivelor din portează la decada a doua a aparent modestă, dar care cî.ştigă în valoare şi utilitate, prin în- O valoare se ridică pînă acum la constituiţi în brigăzi dc muncă
din judeţul nostru o impresio V alea Jiului, au găsit noi re acestei luni plusuri de pro demînarea şi conştiinciozitatea mecanicului Iosif Soproni de la In afara contribuţiei bă pcsl.c 2 milioane lei. Un mare voluntar-patriolică, vor lucra
nantă angajare muncitorească surse de impulsionare a rit ducţie. intre care I 650 tone C.S. Hunedoara. neşti din veniturile proprii, număr de femei, copii şi pen pc timpul vacantei în zonele
la. îndeplinirea exemplară a mului de extracţie, ridicind lier in minereu marfă şi im salariaţii întreprinderilor si sionari s-au constituit in co calamitate, iar briqăzi si c-
prevederilor dc plan, pentru a cotele producţiei suplimentare portante cantităţi de concen misii si echipe care străbat Ţchipe de muncitori, tehnicieni
compensa prin noi realizări la 18 500 tone de cărbune coc- trate dc metale neferoase. stradă cu stradă, pentru a în Si inqineri vor ajuta, în timpul
daunele provocate de inunda sificabil. Consemnăm la aceas Sidcmrqislii hunedoreni. ca druma pc cei care vor să do concediului dc odihnă, la re
ţii si a deschide larq si neted tă exploatare un fapt de o ex re au de făcut fată unor sar- neze diferite obiecte personale punerea tn funcţiune a unită
drumul spre înfăptuirea cu cepţională valoare Şi semnifi sau bani — spre centrele de ţilor industriale afectate do i-
succes a cincinalului actual, caţie : brigada minerului co colectare respective. nundatîi.
a viitorului plan cincinal- munist Mihai Blaqa. care lu O
In Valea Jiului si la Hune crează intr-un mare abataj Din judelui Buzău aflăm că it
doara, la Brad. Colan sau O- frontal, complet mecanizat, din au plecat spre zonele afectate Nenumărate aspecte ale im
răstie. zecile de mii de munci zona a Ilt-a a înregistrat în dc inundaţii importante canti presionantei solidarităţi civice
tori, maiştri, tehnicieni si in aceste xile cea mai înaltă pro tăţi de alimente şi obiecte per si umane ilustrează holărîrca
giner» îşi ’ înzecesc eforturile ductivitate •— 11,9 tone de sonale. Prin centrele de colec unanimă a locuitorilor din iu-
asiqurînd activităţii producti cărbune pe post. Un record tare s-au slrîns pînă acum arti detul Constanta de a pune
ve din fiecare întreprindere, excepţional care arată că fie Dovadă a cole de îmbrăcăminte si încăl umărul, frăteste. la înlăturarea
secţie sau loc de muncă, o care miner din brigada coinu: ÍIH H , OMENEŞTI ţăminte, a căror valoare de pagubelor pricinuite de inun
desfăşurare ritmică V intensi nistului Mihai Blaqa a dat zil păşeşte t 000 000 tei. Coopera daţii. Peste 19 000 de tineri din
vă, in pofida qrcutâtitor dc nic cîlc 3 tone de cărbune pe sentimentelor tivele agricole de producţie din judeţ au holărit să doneze
dereglare o transportului si a ste plan. O remarcabilă faptă judeţ au donat, printre altele. cîte o zî din salariut tor. tunar,
provizionării lehnîco-malena- de eroism tn muncă, ce atestă In timp ce mii şi zeci de 200 000 de tei din fondurile pînă la sfîrşilul anului pentru 121 tone de cercate. 3 300 kq pînă la sftrşîtul anului, iar în
le. ca urmare a inundaţiilor. cu prisosinţă că vibrantul apel mii dc oameni ai muncii des proprii ale organizaţiilor ajutorarea celor sinistraţi, a fasole si alte alimente. Conco zilele de 24 şî 31 mai. declara
Numeroasele fapte şi date pri al Consiliului National al Fron generoase făşoară lupta pentru spori IJ.T.C. din judeţ- Din întrea dică cu cîte o zi pc lună. mitent. salariaţii din unităţile te zile de muncă în folosul si
mite de pe aceste adevărate tului Unităţii Socialiste arc un rea producţiei de bunuri ma ga sumă. circa 150 000 dc lei O scrisoare sosită din co economice ale judeţului au nistraţilor, să obţină cele mai
Teleimprimatoarele din se teriale, precum şi pentru sal au şi fost depuşi. In afară muna lirăDişca ne informează holărit să producă pînă Ia frumoase realizări în produc
diul central al Casei de Eco varea din calea naturii dez de aceasta, membrii biroului că muncitorii de la cariera sfîrşilul Anului — peste anga ţie.
nomii şi Consemnatiuni re lănţuite a lot ceea ce . mai Comitetului judeţean, şefii de din localitate au holărit ca jamentul initîal — bunuri în ★
cepţionează continuu de la poale fi salvat, un alt front secţii şi sectoare, primii se salariul pe o zi în fiecare lu valoare de peste 5 000 000 In dorinţa de a-şî aduce
unităţile C.E.C. şi oficii poş — de această dată unul ol cretari a» comitetelor muni nă sâ-l atribuie fondului de tei. contribuţia alături de înfrequl
tale centralizări ale depu solidarităţii umane — capă cipale şi orăşeneşti cedează ajutor, seiul carierei, tova O
nerilor în contul C-E.C. tă dimensiuni noi, mereu în salariul pe o jumătate dc răşul Traian Josan, donînd încadraţi în uriaşul efort na nostru popor, la înlăturarea e-
2 000. creştere — Ironlul sprijinirii lună. salariu) pc o lună. Tot sala ţional pentru înlăturarea d o c fcclelor Inundaţiei, elevii or
Pină in dimineaţa zilei de directe, in multiple forme a Membrii filialei Hunedoa riul pe cile o lună au donat telor calamităţii. salariaţii ganizaţiei U T.C. a Liceului In
21 mai. in întreaga tară s-a familiilor sinistrate. Oamenii ra a Uniunii Ziariştilor au si tovarăşii Alexandru Olaru Grupului dc uzine ocntru apa- dustrial de construcţii Ti
depus in contul C.E.C. 2 000 bătu|i dc catastrofă simt lot hotăril să depună la fondu SÎ Constantin Morarii, preşe rataj si maşini electrice Cra-
pentru ajutorarea sinistraţi moi puternic ajutorul seme rile destinate refacerii si dinte şi respectiv secretar al lova vor dona. în fiecare tună, mişoara au hotărît să participe
lor suma de 4 842 559 lei, nilor, umărul dc nădejde, sprijinirii sinistraţilor astfel: comitetului executiv al con pînă In sfîrşilul Anului, contra efectiv. în timpul vacantei de
din care 3 249 793 lei au iosl pulsul energic si fierbinte a) conducerile ziarelor cile un siliului popular comunal. valoarea salnrîuluî ne o zi. vară, la reconstruirea unei u-
donaţi numai in cursul zi inimilor celor de alături. In salariu lunar, iar ceilaltT lu Intr-o altă scrisoare, se a- ceea ce. echivalează cu circn nilăti şcolare, cu brigăzi orga
lei de miercuri, lriplîndu-sc tr-un (lux continuu se trans crători din redacţii — sala rală că salariaţii Consiliului 2 500 000 leî
suma totală a depunerilor. mit noi veşti despre ajutorul riul pe cile două zile din popular al comunei Burjuc au O nizate într-o tabără de muncă
In Bucureşti, depunerile se ce se oferă de către un nu fiecare tună pină la sfirşitul renunţai în favoarea celor si Manîiesl.îndu-şi deplina soli patriotică. întreţinută prin
ridică la 2 059 270 lei. în jii- măr tot maî marc dc oameni. anului. nistraţi ta cîtc două zile din daritate cu familiile sinistraţilor. contribuţii proprii.
deţete Cluj — 315 CGI lei. Membrii biroului Comitetu salariu In fiecare lună.
Sălaj — 270 006 lei. Timiş — lui judeţean de partid au ho- Acţiunea dc ajutorare a Semnificativ pentru am
250 452 lei, Braşov — 212 290 lărît ieri ca fiecare să cedeze celor cărora apele devasta ploarea pe care o cunoaşte
lei. Sibiu — 171 678 Ici Şi salariul pe o lună în favoa toare le-au lăsat răni adinei, de la o zi ta alta, această
Arqes — 112 192 lei. rea sinistraţilor, iar activiştii i-au privat de căldura cămi acţiune umană, plină de cel
O impresionantă dovadă din aparatul Comitclului ju nelor. dc confortul pe care mai fierbinte patriotism so Imense pagube pricinuite
a .sentimentelor generoase, deţean de partid — jumătate şi l-au creat, cuprinde tot cialist, este dinamica depu
profund umane ale -sătmă din salariul pe o lună. In a- mai multe colectivităţi, cu nerilor ta C.E.C. în contul
renilor, cei mai greu loviţi cclaşi timp, membrii biroului contribuţii tot mai substan nr, 2 000. Dacă pînă în di
ţiale.
de calamitate. care subscriu permanent al Consiliului mineaţa zilei de 20 mai se
ei înşişi pentru ajutorarea popular judeţean vor ceda In municipiul Deva, pină allau depuşi in acest cont
sinistraţilor. Pînă joi dimi salariul pe o lună, directorii în prezent, salariaţii din 62 24 600 lei, pînă ieri suma s-a de calamităţi
neaţa. la Sălii Mare s-au şi asimilaţii lor — 75 la sută de întreprinderi si instituţii ridicat, pe judeţ, la aproape
înregistrai in conlul C E C . din salariul pc o lună, iar şe au donat din eiştigurile lor 97 000 lei. Peste 770 de ce
2 000 peslc 50 000 lei fii de servicii, inginerii prin realizate pc această lună tăţeni şi-au dat şi pe această
Aşa se prezintă linia de cate ferată Dobra-llia după retra cipali. economiştii principali 513 560 Ici. sumă care se va cale obolul lor, după puteri, Fiecare ştire sosită din ju aseară că în judeţ numărul
gerea Mureşului. (Agerpres) ele- — 50 la sulă dinlr-un ridica pînă la slirşilul anu pentru a alina suferinţa, a deţele bmluile dc dezastru a oamenilor căzuţi victime pu
lui la 3 700 000 lei. Plină de
salariu lunar. sensibilitate si înţelegere u încălzi inimi. nunţă noi victime omeneşti s> hoaielor se ridică la 77
Inimoşi si voluntari, tine mană este iniţiativa cadrelor Am lăsat la urmă un fapt imense pagube materiale pri La uriaşele pagube materia
le din localităţile cel mai greu
rii. membri ai organizaţiei ju didactice de la toate şcolile petrecut la I.C.R.T.I. Deva. cinuite dc calamitatea care lovite pe care le-am anunţat
s-a abătut asupra unei întinse
Toii ştiu că
Eslera Buzdor, mamă a doi
porului nostru.
deţene a Uniunii Tinerelului
IN ÎNFRUNTAREA unirea face puterea, că aceasta Comunist, participă la creş din municipiu de a renunţa copii, cu unul din cele mai părţi a ţării noastre. anterior, dar ale căror propor
ia premiile de sfirşit de an,
ţii nu sînt încă complet iden
Din datele parţiale ccntrali-
mici salarii din această or
dă oamenilor tăria de a in frîn -
terea fondului destinat refa
în valoare de peste 219 000
zate pînă la 20 mai se
con
qe orice qreulăti. Toţi cei cu
preliminare anunţate
culele
turează în
sfătuită că. înlrucit are greu
cifre proporţiile
tare am vorbit spuneau: ,,Vom cerii şi sinistraţilor cu aproa lei. Muncitorii forestieri de la ganizaţie comercială, a fost uriaşei catastrofe. Din evaluări tificate, sc adaugă acum cal
pe un milion dc lei. Din a-
de alte judeţe ale tării.
CU NATURA, învingem durerea. Altfel nu sc ccasfă sumă, circa 320 000 dc Unitatea de exploatare a să renunţe la o zi din cîsti- ste 29 500 de case au fost dărî- tive. făcute la comandamentul
tăţi, nu este cazul şi locul
reface lotul la loc. Trebuie să
calculelor estima
Potrivit
le de pînă acum rezultă că pe
lei provin din Inlreaqa cotă
lemnului Ha|eq, oameni care
qul ci lunar. A insistat să nu
poate". ,
Tenacitatea, indîrjirea cu de bani ce rămîne Ia dispo înţeleg cel mai bine ce în i se refuze ajutorul. Un e mate şi avariate, aproape judeţean Alba, valoarea pa
care oamenii au trecui la re ziţia organizaţiei judeţene seamnă lupta omului cu na xemplu din miile de exemple. 64 000 dc familii au fost ne gubelor materiale provocate
BIRUITOR E OMUL la înlăturarea urmărilor inun pe lunile mai şi iunie din presionantă unanimitate, cu I. MlRZA nele. In faţa urgiei apelor s-a milioane lei In acest judeţ au
de calamităţi în judeţ, identi
voite să-şi părăsească cămi
facerea cailor de comunicaţii,
tura. au subscris, într-o im
ficate pînă joi, depăşeşte 237
cotizaţii, 400 000 de lei din
impus evacuarea unui număr
înaltul
demonstrează
daţiilor
qrad dc solidaritate umană, colectarea metalelor vechi. 448 000 lei din salariile lor C. ARMEANU de peste 700 000 de animale, fost inundate 24 localităţi şi o
tăria lor morală şi spirituală. din care o parte au pierit. suprafaţă de *2 560 ha. Cinci
..E greu. e chiar foarle greu
SliobulînH în aceste zile, Inundaţiile au fost de pro Pc măsură ce apele se re
Soimuşiil. Ucjamil şi Mintia, porţii ncmaiintilnile si nemai să reclădeşti tot ceea ce-ai trag, efectele catastrofei apar
localităţi < ar<> au avut şi mai auzite pînă acum. fulius Col- construit si ce*ai agonisit o tot maî zguduitoare. Dc la Continuare. In pag* o 4*0)
au încă de snlcrit din cauza rcr. un hălrîn în vîrslă (le 71 viată — spunea pensionarul Pe şantierele de locuinţe Satu Mare ni s-a comunicat
inundaţiilor provocate dc re de ani din Şoinuiş. spunea că Toader Bodea (lin Bejan. Dar
vărsarea fără precedent in doar în 1932 apele Mureşului oricît (le qrcu ne vine vom
istorie a apelor Mureşului. în s-au înăltat pînă la pragul ca refac« totul". Aceleaşi qinduri
tata ochilor (i se înfăţişează sei sale. Dar ca apa să ajun- şi sentimente care ¡1 animă pe Apartamentele vor fi
Toader Bodea. ii animă pe toţi
o privelişte dezolantă. Zeci (Ic qă şi chiar să depăşească în cetăţenii. Peste tot domneşte
rase din aceste sate au fost uncie locuri înălţimea caselor un spirit general de mobili 0 contribuţie pre
aşternute la pămint dc furia n-a auzit şi nici n-a pomenit. zare la înlăturarea cil mai
apelor, iar altele dc-abia se Asa ceva n-a mai fost nicioda grabnică a efectelor dezastru
mai lin. Cîl vezi cu ochii şutii tă Casa lui, in care trăieşte oase ale inundaţiilor. predate la termen
de hectare dc teren, grădini si dc peste 45 de ani, a fost dă- ţioasă Ia ajutorarea
Oamenii, îndată ce apele se
livezi sînt încă acoperite de rimală dc ape. rctraq. se apucă cu dîrzcnic
apă, pomi şi copaci culcaţi la Acum apele s-au retras din Dorinţa dc a face totul ca tare. depozitul de tranzit, au inundaţie, nisip si var, ceea ce
pămînl. In casele inundate. în aceste sate. Fiecare om se în dc muncă. Sînt trişti si abă activitatea de producţie să urce fost inundate locuinţe, sedii
tuţi. dar muncesc cu îndîrjirc
< urli şi pe drumuri mîlul s-a toarce la căminul lui. Mulţi îl spre cote tot mai inalle, de alo şantierelor ele. Abneqo- a asigurat cantităţile necesare sinistraţilor
depus în straturi qroasc. Mo găsesc distrus. Nu le vine sa să înlăture urmările stihiilor a contribui prin toate mijloa 11a şi dăruirea pentru salva de mortar pentru echipele do
bila din casc, îmbrăcămintea creadă că au rămas fără adă- naturii care lc*au provocat a cele materiale si umane ca să rea şi conservarea bunurilor, zidari. De asemenea, locul un
$i alte Imnuri, care nu au pu posl. Durerea cslc mare. Via lita paqubă. se compenseze, pină la linele munca pentru reconditionarea de şi-au desfăşurat activitatea Muncitorii, inginerii, tehnicienii, toţi salariaţii în
Acum. în aceste sale. după
tut fi evacuate, au (ost dcqra- ta însă învinge. Oamenii se cum ne spuneau tovarăşii Con anului, pagubele pricinuite c- unor materiale care au pulul ficrar-betoniştii a fost afectat treprinderilor, uzinelor şi fabricilor, şantierelor de
dale in întregime sau parţial. apucă să-şi reclădească din conomiei de furia apelor este li salvate şi-au arătat roadele construcţii, unităţilor agricole, ¡nstitufiilor de învăţă-
Numai la $oimuş şi Bejan, au nou casele. Asa vor face lu- stantin Covaci, secretarul Co vizibilă in tot ceea ce iac şi Acum. slatia de betoane lu de furia apelor. Pentru el s-a
partid
de
mitetului comuna)
fost distruse 341 hectare de lius Colccr si Iosif Petre (lin din Soimus. şi IIic Rădulca. întreprind salariaţii Trustului crează deja parţial". amenajat o pistă de lucru, aş) mint, ştiinţă şi cultură din judeţele Argeş, Bihor, Bra
semănături. Tot aici au fost Şoimus, Alexandru Popa si primarul comunei. în urma de construcţii Hunedoara. ..Re Iniţiativa comuniştilor, a co că şi in acest sector activita şov, Harghita, Dolj, Prahova şi G alaţi au hotărît să
distruse complet sau parţial Andrei Rai( (lin Ilia. Aron Pă~ masurilor luate pentru înlătu- vărsarea Mureşului — spunea lectivului. — remarca tovară
avariate peste 20 de case, cit dureanu Şi Lazăr Vasiu din tovarăşul Nicolae Tunaru. con şul Gheorghe Ormindean, se tea va marca, în zilele ce ur contribuie la ajutorarea sinistraţilor şi recuperarea
şi zeci de anexe gospodăreşti- Bejan. Aşa vor face loti. Sta N. ZAMFIR tabil sci — ne-a pricinuit pa cretarul comitetului de partid pagubelor materiale cu cel puţin o zi din salariul din
Aproape 100 dc case care au tul. concetăţenii lor îi vor a la şantierul nr. I — a gene A. NAGY
fost inundate nu vor putea ii juta să treacă mai uşor peste gube, după o primă eslimatîe, rat măsuri si acţiuni eficien fiecare lună, pină la sfirşitul anului 1970.
locuite în curind. Pagubele această grea încercare- Uni în sumă de 1,7—2 milioane de te. La majoritatea punctelor
sînt mari. Proporţia lor nu a rea şi la bînc si la rău este (CoAtiriuOil Ici. Dc tiuia apelor a fost lo do lucru s-a transportat de (Continuare' în., (lo g .;a 2-a) (Agerpres)
putut fi estimată în ÎDtrcqimc. odînc înrădăcinată în firea po- vită slatia de betoane şî mor urgentă încă In perioada de