Page 66 - Drumul_socialismului_1970_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4781 ® VINERI 22 MAI 1970

FURIA DEVASTATOARE A I N U N D A Ţ I I L O R

Secvenţe din dramatica încleştare cu puhoiul apelor

In fiecare întreprindere, secţie şi loc de muncă
In oceit* zile tfe grea tncareore j
La Ilia, operaţiunile □ Jiului - mineri, comtrueMri, te- j
pentru (oro nooitrA Inlreogo Voie j
mei. e!e*l, pensionari - pârtiei- ■
pa din toate puterile, prin mun- ■
câ, la sprljinireo regiunilor lovite j
de calamităţi, fiind alături de j RITMURI INTENSE, PRO­
populotia sinistrată, contribuind :
octiv Io sprijinirea ei, la dimi-
dc salvare continuă i din municipiul Petroţoni nu P'e- j
nuorea pagubelor.
Docă mineri) ţi ceilalţi salariaţi j
sporirea j
- cupeţeic nimic
pentru
producţiei de cărbune, manlfes- \ DUCŢIE SUPLIMENTARĂ
i imdu-ji in nenumârote mitinguri j
j spontone solidaritatea lovârâţeoi- I
llio, Nu moi e nevoie de nici la ,,punctul terminus" ostaşii | că cu cei sinistraţi, holărîţi să-ţ* I
j toblă! indicatoare pentru ca omenajeoză repede un loc de j imeccnscă eforturile, să preiteie
; Io locurile lor de munca schimburi
s-o recunoşti. Cea moi greu lo­ întoarcere pentru maşini. Doar suplimentare, comisiile de femei rea intensiva, ia r 3 deranja­ 1 9.10 lone de tagle, profile
vită localitate din judeţul nos­ ca să poată foce citevo ma­ mente a marilor agregate şi grele, mijlocii, uşoare, benzi
tru se mai a Îl â si acum, la o nevre. Numai cite uno poate orgenizînd cu maximă riguro­ şi oţel beton.
sâptoinino după donsul sălba­ ajunge. Celelalte trebuie să zitate procesele de producţie, Alăluri de marile coleclive
tic ol puhoaielor, sub apă. Un aştepte la capăt. Aduc saci Minerii Văii ei reuşesc nu numai să reali­ industriale, lucrătorii din uni­
cuvlnt ne mină. Sîntem în­ cu pietriş. Soluţia adoptată cini deosebii de mobilizatoa­ zeze dar să şi depăşească pre­ tăţile producătoare de mate­
drumaţi către ..doime", ocolo pentru a stăvili apele în a­ re pentru a asigura metalul vederile. La cocs metalurgic, riale de construcţii Îşi afirmă
unde se îndreaptă, ca un con- ceastă zonă e construirea din Jiului sînt Mureşul a luat cu asalt şi şoseaua naţională Orâştie-Geoa- cerut de economia naţională, cota depăşirilor atinge acum holărîrea de a participa efec­
tracurent, rîu de oomeni şi lemn, pămint, plasă de sîrmă giu. Oamenii insă au continuat sâ circule. Maiorul Emil Creţu iac în aceste zile dovada u­ cifra de 7 250 tone, iar la fa­ tiv Ja refacerea economici,
maşini. Oamenii vorbesc : şi pietriş o unui batardou. S-a a dat dovadă de cel moi mare curaj şi umanism. A însoţit fie­ nei excepţionale capacităţi dc bricile de aglomerare, s-a rea­ sporind producţia de prefabri­
,,Docă nu rupea Mureşu doi- ajuns Io jumătate Cu întinsul aiâturi de care maşină şi a dirijat-o prin viitoarea apelor. organizare $i mobilizare. Ve­ lizat numai în cele două de­ cate din beton, cărămizi, usi
ma, nu eram noi acum în si­ plaseî şi Io cealaltă margine cu ghind permanent Ia funcţiono- cade din luna curentă, o pro­ şi ferestre ele. Consemnăm în­
tuaţia oslo", ,,Pină nu repară bătutul porilor din lemn. Se sinistraţi ducţie suplimentară de 2 G2G deosebi regruparea eforturilor
dolma nu se troqe Mureşu Io lucrează rudimentar dar nu se tone aglomerai. în unităţile industiiei locale
el în olbie". Aşadar, solvoreo poate altfel. Orice maşină de Un element pozitiv survenit de la Hunedoara, Orăştle. Hm cI
Miei începe de Io doime - di­ excavat care s-or aventura aici în aceste zile este tendinţa tot şi Petroşani, ale căror foloc-
guri ¡noile de pornim care au n-ar mai puteo ieşi. Şi totuşi, contribuie subitonţiol la ajutora­ Apa in reţeaua municipiului Deva este potabilă mai accentuată a normalizării t.ive raportează de la începu­
protejot de multe ori comuna ootordoul inomteoză Cei care rea populoţiei din judeţele cola- producţiei dc fontă. Furnalişlii tul anului şi pînă acum rtenă-
împotriva revorsărilor de toam­ cară pămîntul. pîetrişul, ramu­ mitote. Asile!, o dată cu înfiin­ depun eforturi susţinute asi- şiri de 700 mc proiabrii.ale,
15 000 cărămizi. 200 mp de uşi
nă şi primăvară ale Mureşului. rile de arinî şi plopi se în­ ţarea centrelor de colectore a o* Mulţi locuitori oî municipiului Devo ni s-ou gurînd pînă la ora actuală a­ şî ferestre.
biecleler pentru cei sinistraţi ac­
De data oceosto digul a ce­ torc direct prin albie, prin apă tivitatea Ier a început să se eon- odresot în ultimele zile cu întrebarea : Putem urma ploilor abundente lo munte, o o d o iu i proape 200 tone de fontă în
dat. A cedat pe porţiuni între pînă la genunchi, pină la brîu. cretixeie. Mii de oameni al mun­ consumo opă de lo robinete sou oceosto nu o încărcătură mare de substanţe orgonice si plus, concomitent cu Intensi­ Fiecare tonă sau procent de
40 şi 200 de metri - 4 guri Căpitanul Cristeo Rucăreonu cii. femei ?¡ elevi ie îndreaptă este potabilă ca urmare a inundoţiilor ? Pen­ clorul pe core-l introduceom de obicei era ficarea preocupărilor de a Îm­ 'depăşire dc plan înregistrată
în acesie iile către centrele de
hidoose prin care molohul gal­ este şi el la datorie, în apă. colectare, adueînd modestul lor imediat fixot. De oceeo. s-a trecut lo o hi- În întreprinderi reprezintă mei
ben varsă mereu torente peste plin de noroi. sprijin celor ofloţi la greu. Impre­ tru o răspunde, ne-om adresat, lo rindul nos­ perclorinore o apei din oră în oră, otît Io bunătăţi simţitor calitatea fon­ mult ca orieînd. contribuţii du
sionantă manifestare
comuna core e tot o apă. — Importante sînt acum dis­ celui mo! omenesc, a gestului tru, cu cîtevo întrebări tovarăşului dr. Septimiu surso de lo Botiz, cît şi în rezervoarele de Io tei şl de a reduce consumul mare preţ la compensarea pier­
a gestului
Rusu, medic primar cu igiena comunală la
O auloomfibie ne poartă pe ciplina, ordinea şi hărnicia. născut din seculara existenţă a Inspectoratul sanitar de stat Devo. Această contilote de clor în plus dă de cocs. Aceasta are o influ­ derilor provocate de calami­
străzile inundate La cosele Numai aşo vom construi moi poporului nostru. - Deci, tovarăşe doctor, vâ rugăm sâ pre­ apei aceo culoare şi mirosul oporte de core entă favorabilă asupra activi­ tăţi. la progresul economiei
rămase în picioare s-au întors renede digul. Verónica Farcat, Cornelia Ram, omînteoţi. Dor. repet, opo este potabilă. naţionale. Este de datoria fie­
oamenii. Nu dorm în ele N-or C.ăpitonul inginer Ion Gher- Măria Şumolou dm Pelrila, Domo cizaţi ; este polabilâ apa in Deva ? - Aţi amintit maî sus despre fîntînile indi­ tăţii oţelăriilor unde, prin mă­
- Da. Lo ora actuolâ pe Cuprinsul munici­
Enetcu »• Moría LotLulic din Pe*
avea nici o siguranţă. Azi un don e aproape de mijlocul rî- trojonl, Poli Floieo - miner. Pi* piului Devo opo este potobilo. Bineînţeles, viduale ale cetăţenilor. Acestora ce recoman­ suri si eforturi suplimentare cărui colectiv, a comitetelor
perete se arată abătut de Io ului. Sub ochii lui se face totul. lip Auiel, losit Fvjeni, losif Sef- dări le daţi ? s-a ajuns la o depăşire de de direcţie şi organizaţiilor de.
verticolă. mîine se deschide o Sergentul major Dumitru Cosî- cik sini citevo dintre sulele de nu mă refer şl la fîntinîle individuale ole ce­ - Vreou să olrog atenţia că apa fintinilor 7 000 tone, din care jumătate partid din întreprinderile ju­
nume care incă în r uo înliinţârii
crăpătură largă în rid, iar poî- an. sergentul Ion Gonea si centrelor de colector« ou pârtiei- tăţenilor din zonele core au fost inundate. cetăţenilor din zonele inundate - străzile o reprezintă oţelurile aliate. deţului să aibă permanent în
mîîne, din ceea ce a fost cosă grupa pe care o comandă, ! pat efectiv la donarea obiecte- j Zilnic om recoltat şi recoltăm opă din re- Horio, Griviţei. Progresul, porteo de dincolo vedere aceste mari cerinţe şi
lor
pentru
ojutorareo
sinistraţi- i
rămîne o ruină spălată de ape. soldatul Francisc Jac, inginerul j lor, a căror valoare totală după i ţeo, cişmele stradale, din cartiere, din rezer- de colea feroto etc. — nu este potabilă. De Colectivele de la lamînoarele
Oomenii se întorc la ele să le civil Ion Vinţe, într-o Ordine şi numoi o li se opropic de 100 000 j voorele consumurilor colective. Rezultatele oceeo. toţi cetăţenii trebuie sâ înţeleagă si finisoare — „800“. ,,G50", pro­ să acţioneze cu toate capaci­
moi vadă o dotă, să vodă cu disciplină exemplară, au uitat I I®1 ! analizelor, în totalitatea lor, indică faptul că so nu consume sub nici o formă oceosto opă. file uşoare, sîrmă şi profile tăţile şi forţele disponibile
ochii lor cum apa le duce a- ce înseamnă timp. | Ce obiecte ou oduS 7 Important j opo este bună pentru consum. Să folosească numai opo de lo cişmelele mijlocii şi benzi — marchează, pentru ca bilanţul lunii mai să
gonîseala de o viaţă. La olte săpături pe dotmă j e gestul acestor cemeni ai Văii - Unii locuitori se arată îngrijoraţi câ apa de asemenea, o puternică im­ fie încheiat cu realizări re­
Jiului, care se olăturâ gestului în­
Am ajuns Io doime datorită lucrează alte formaţii de mili­ tregii (ari. Obiecte de uz cas­ de la robinete ore o culoare deosebită, un stradale şi opo minerală.
sprijinului colonelului Horio tari şi civili. Zile fără noapte, nic, hoine, încălţăminte. năpăstuiţi miros aparte. pulsionare a ritmului produc­ marcabile la toii Indicatorii de
cei
- Poole printre
Şerbănescu. comondontul sub­ de cîte 24 de ore. Lucreoză au­ de furia apelor se alia şî mineri - Aceasto din cauză că in apa Streiului, în Interviu realizat de GH. I. NEGREA ţiei. laminînd suplimentar pe­ plan ş| In toate unităţile in­
unităţii milîtore care ocţionează tobasculante de Io C.S.H. şî I — o spus un miner care o odus ste plenul celor două decade dustriale-
în comună de Io începutul e­ I.C.S.H., de Io I T A., elevii şco­ două perechi de bocanci mine-
rejti.
venimentelor. lii de şoferi profesionişti de la Acelaşi lucru 1-a mărturisit un
- Oroşul în care locuiesc llio. Se cară zi şi noapte pie­ altul care a donat o solopctă
nu-l cunosc atit de bine cum triş de la Brânişco, de la Zam, nouă ce nu poartă încă baletul
cunosc IIia numai într-o săo- de Io Teliuc, s-o redeschis ca­ ‘ subteranului.
- Am odus citevo obiecte care
tom'nă “Vm bătut stradă cu riera Io Săcămaş, ştiu că sini de primă necesitate. Pe şantierele
stradă pe aici în timpul opera­ Curlnd dolmele vor fi re­ Le dau din toată inima pentru
ţiunilor de salvare. făcute şi llio va ieşi de sub că sintem oameni j>: oamenii se
ajută la rău şi se bucură împreu­
In zona în care ne aflăm e ape, Abîa atunci se va cunoaş­ nă Io bine - o spus o gospodină.
o r tură în dig de aproape te ,,valoarea'' exactă a dezos- Gesturi omeneşti, vorbe spuse
100 de metri şl curg neostoite trulul. Dar oamenii ştiu că e din inima caro relevă încă o do*
tâ, ca de, atileo oile ari, spiritul
apele spre opus. peste cîmpuri imensă si nu disperă. Sini goto de solidorilote omenească, socia­ de locu
semănate, pe lingă case noi. să io totul de la capăt. listă a poporului nostru.
Militari şi civili, maşini se stre-
:c“ho oe dig pînâ Io ruptură. ION CIOCLEI R. SELEJAN
apartamente, la blocul amintit,
sâ le predăm pînă la 25 mai
a.c. Lucrăm, de asemenea, in­
tens la căminul pentru minerii
nefamilişti care va putea li şi
moază, o ‘îmbunătăţire conti­ cl locuibil in cel mai scurt
nuă. In cel mai scurt timp si­ timp".
tuaţia va fi reglementată, iar Acesie angajamente patrio­
măsurile luate privind aprovi­ tice, pătrunse de un profund
zionarea şi gospodărirea ju­ spirit umanitar, sînt certificate
dicioasă a materialelor ne dau de rezultatele bune obţinute
certitudinea că pe frontul pro­ dc acest harnic şi entuziast
ducţiei vom obţine in conti­ colectiv. Amintim că In pe­
nuare rezultate bune. rioada 1 ianuarie — 20 maî, Case abia ieşite de sub mistria zidarului au căzut pradă furiei opelor pe această stradă
Deoarece in domeniul scurtării planul de producţie al şantie­ din Mia.
termenelor de execuţie aici s-a rului a fost depăşit cu regula­
creat o bună experienţa, l-am ritate, realizîndu-se pînă a­
rugat pe tovarăşul inq. Teodor cum din prevederile anuale
Neqruţiu să ne împărtăşească 38.37 la sută. x
cîteva din măsurile luate în La serviciul planificare' al
ultimele zile '* „Pentru a veni trustului găsim consemnate sl IN ÎNFRUNTAREA c u
in întîmpinarea cerinţelor spo­ alte aspecte edificatoare ale
rite de locuinţe, noi am ron- muncii întregului colectiv de
centrat forţele materiale şi u­ constructori din judeţul nos­
mane in cîteva puncte de lu­ tru. In comparaţie cu rezulta­
cru hotărîtoare. Prin organi­ sibilitatea ca la cele 24 obiec­ NATURA, BIRUITOR EO UUL
tele de pînă acum există po­
zarea mai bună a muncii, fo­
losirea la capacitatea maximă tive nominalizate timpul de e­
a maşinilor şi utilajelor, or­ xecuţie să fie redus cu 5 zile.
ganizarea lucrului în schim­ obţinindu-se pînă la sfîrşitul
*). ■ < + * • buri prelungite s-a creat po­ anului o reducere totală de e­ sie Mureş şi pînă la intrarea la din sat, care a fost inun­
sibilitatea ca blocul nr. 9 cu xecuţie de 123 zile Ia locuinţe rutare din pag. 1) în comună. In tot timpul cît dată, J1 ie Popovîci, directorul
100 apartamente, In loc de 31 şî 25G zile la alte obiective do am fost izolaţi de oraş. am a­ Şcolii-generale din Păuliş. îm­
august să-l predăm, fără ten­ interes social. Preocupările ac­ provizionat locuilorii cu pli­ preună cu 30 de elevi din cla­
In urmâ cu opt zile aici locuiau oameni care refuzau sâ creadâ câ Mureşul le poate cuieli exterioare pînă la 10 tuale ale colectivului de a fî rarea efectelor distructive ale ne şi alimente de la Ccrtej şi sele VII-V1II, printre care Do-
fi otît de duşman. Iunie. Prin măsurile luate mun­ prezent activ pe frontul mun­ inundaţiilor, viaţa Îşi reia Urad. Toate magazinele coope­ rel Furevaş, Finii Moga. ‘Ele­
ca a fost organizată pe elapc cii sl al reconstrucţiei sînt ilus­ cursul normal. Prima acţiune rativei dc consum sint apro­ na Maica, Florica Prehar şi
în aşa fel incit primele 50 de trate şi de alte fapte semnifica­ întreprinsă a fost restabilirea vizionate cu tot cc este nece­ Viorel Trofianu, ajută pe co­
tive, Ele reflecta holărîrea. vo­ circulaţiei cu oraşul Deva Şl sar. In toate salcie au fost a­ legii lor mai mici din Bejan la
inţa nestrămutată a construc­ spre Urad. Sule de bărbaţi şi duse pompe manuale şi moto­ curăţirea claselor de mîl şi la
torilor, de a contribui efectiv femei, tineri şi vîrslnicl. au lu­ pompe şi se scoale apa din scoaterea parchetului.
Dîrijareo produselor o* ca prevederile planului cinci­ pivniti şi fjntîni. Din casele Tot in acest sat am întilnit
lîmentore şi a obiectelor nal să se îndeplinească în în­ crat cu elan rar întilnit la re­ şi curţile care au fost inunda­ o echipă sanitară formală din
în
facerea şoselei naţionale
CU Clini li CEI CARE SUFERĂ minte, cozarmament şî de tregime. porţiunea de la podul de pe- lă şi se usucă hainele. Echi­ medicul circumscripţiei. Nico-
te se scoale milul depus dc
de ¡mbrâcâmînte, încălţă­
ape. Se curăţă mobila, se spa­
lac Fotescu. şi cadrele medii
ui casnic, donote de că­
tre colectivităţi sau cetâ- pe de medici şi cadre medii Dorica Lupeş, Dorin Barbu,
Radu Profeanu. Ecaterina Lo-
fac imunizări an tilifoidice si vasz şî Raia Hentcr, care fă­
gamaglobulină copiilor pînă ceau imunizări şi acordau a­
Care dintre locuitorii ocestul după orele de lucru, cînd oa­ Am vorbit cu tovarăşul meu Izolarea satului Gelmar O dată verificat traseul, s-a la 3 ani. dau asistenţă medica­ sistenţă medicală sinistraţilor.
pămînt străbun nu este adine menii se grăbeau spre auto­ de muncă câ sintem datori agrava şi mai mult situaţia deschis un adevărat drum lă celor bolnavi, dezinfectea­ Această echipă a identificat
mişcot de nenorocireo ce s-a buze să plece Io Botiz, acolo fata de popor, faţă de patria In aten­ locuitorilor. Peste podul ce prin ape, pe-acolo pe unde ză fîntinîle. Indală ce se vor 37 de fînlîni infectate pe care
abătut asupra ctitor zone ale unde de două zile se depun noastră socialistă, să focem tot traversează Mureşul apa oamenii ştiau că e drumul. retrage apele, se va trece la urmează să le dezinfecteze.
ţării 1 Care nu se simte chemat eforturi pentru îndiguirea rîuIui ce putem. Am hotărît să dăm incă trecea spumeglnd, 5-a Aurel Mareş a transportat refacerea semănăturilor. La
Pes-te tot se depune o mun­
cu întreoqa fiinţă spre fră­ Strei, ole cărui ape vin învoi- pe schimb măcar un slos (8 ţia con­ hotărit „forţarea" apelor. Şofe­ apă potabilă, a traversat cu grajdurile C.A.P. din Bejan, că titanică, cu o dăruire fără
ţeasca solidaritate cu cei si­ burote de la munte, l-om cu­ elemenţi — nn.) în plus dor muncitorii care trebuiau să care au fost inundate, peste seamăn pentru refacerea a tot
nistraţi I Radioul, televiziunea, noscut pe Iile Dragon, Teodor acum ne dăm seamă că putem rul militar Avram Marin, pi- ajungă la întreprinderi, cu 20 de cooperatori, printre care ceea ce a fost distrus de ape.
preso vin zilnic cu nenumărote Poşolică, Constontln Gh. Nicu- face şi 16. Acosă om vorbit cu Miron Manea, Ana Pîrva, Ni- Este o înfruntare de mari pro­
exemple desprinse din urîoso rici, Gheorghe Corduneanu, nevasta. siliilor colae Florea, Saneta Hodoş, porţii dintre om şi stihiile na­
generozitote şi introjutorore de Augustin Breha. formatori tur- - Eforturile noastre nu vor
care dă dovadă, in aceste zile, nătorl Io radiatoare, Sabin fi niciodată pe măsura pagu­ Aron Gabor, Dionisie Haţeg, turii. Şi cum din această în­
poporul nostru. Altruismul sălăş­ Dan, şef de echipă Io cilindri belor. Ne întrebaţi docă ne e populare lucrează la evacuarea mîlului fruntare biruitor a Ieşit întot­
luieşte in fiecare fibră a omu­ de laminor, Ionel Hodorog, se­ greu. Nu. Am văzut la tele­ Drum prin ape din adăposturi şi din jurul a­ deauna omul şi de astă’ dată
lui. Fiecare e goto să participe cretarul comitetului de partid vizor ce înseamnă greul, ce în­ cestora. De asemenea, la şcoa­ va învinge tot omul.
cu tot ce omeneşte e posibil, din secţie şi Dionisie Munteo- seamnă calamitatea. $î atunci
pentru o do. într-un fel sou nu, preşedintele comitetului cum să nu ne mobilizăm, cum
oltul, o mină de ajutor. E îm- sindical. Afiosem despre oceşti sâ nu ajutăm statul, câ doar ţeni pentru ajutorarea ce­
presionont să-i urmăreşti pe muncitori, şi despre alţii, că şi noi sintem stolul ? — $I - a lor sinistraţi, se face in
muncitorii din uzinele care realizările ce le înscriu de lo exprimat părerea Augustin modul următor :
n-au avut de suferit din pri­ 18 moi incooce sint fără pre­ Breha. - produsele alimenta­ lotat de locotenentul Dechet, bolnavi de la sanatoriul Geoa-
cina revărsării sălbollce a cedent. - Vom lucra* cît vom putea re fbrînzeturi, ouă, slă­ de sergentul Lazăr Gheorghe giu. Soldatul loan Farcaş
Mureşului, dor care depun e- - Cum oţl încheiat schimbul moi mult. Vom do din ago- nină, fasole, cartofi, le­ şi şoferul Aurel Mareş de la
forturî puţin obişnuite pentru o de ostăzi ? niseola noastră cu dragă ini­ gume, mâlai, făină de C.A.P. Geoagiu au pornit in a făcut cu autocamionul
ojulo cu tot ce e posibil la - împreună cu Teodor Pa- mă — completează T. Poşolică. grîu şi alte alimente prima cursă pentru a resta­ „curse regulate“ cu cetăţeni şi
diminuarea Imenselor pierderi şolică, tovarăşul meu, om Ne oprim o ici cu însemnă­ nealterabile), adunate la bili legătura rutieră. „A fost muncitori din comuna Geoa-
materiale. turnat ozi 128 de elemenţi. rile. Păstrăm însă în memorie centrele din comune ŞÎ o­ apa cam mare, dar „Buce-
- Oomenii noştri sînt ferm Foţă de cit realizam săpto- atîteo cuvinte calde de fră­ raşe, se predau la I.C.R.A. giul" a tras. Am verificat giu la halta de cale fe­
hotârîţi sâ facă tot ce le stă mîno trecută, or fi cu 16 ele­ ţească solidaritate pe core Deva ; drumul şi am trecut", spune rată, iar la întoarcere du­
în putinţă - ne mărturiseşte menţi mol mult. le-am auzit de Io muncitorii din - griul, porumbul, se­ simplu soldatul Avram Ma­ cea bunuri scoase de tovară­
tovarăşul loon Popo, secretarul Corn to! otît ou reolizot şi Colon. Pe oomenii ocostio, core cara şî alte cereale se rin. şii. lui de arme din casele
predau la
bazele C.R.R,
comitetului de portid de la Hîntu Zamfir şi Lingurar A- purtau pe chipuri sudoarea Al-a. fost un simplu net dr inundate. Fiecare cursă era
U V, Colon, uzină care şi-a fe- lexondru, Auguslin Breha, muncii încordate din orele de cele mai apropiate ; bravură, cl o necesitate. Oa­
înnoit ongajamentele pentru a Corduneanu şi Nicurici, Co- efort abia încheiate, i-om ur­ - articolele de îmbră­ menii de dincolo de Mureş la fel de grea ca prima. Poa­
fi astfel alături de cei mulţi, robo şi Burduş... li întrebăm mărit pînă ou urcat în auto­ căminte, încălţăminte, ca- aveau nevoie dc alimente, te mai grea pentru că in
care dau un substonţlal ajutor ce i-o îndemnat să-şi în­ buzele cu destinaţia Botiz. A­ zarmament, obiectele de de apă. „După noi au trecut maşini se aflau oameni, ali­
uz casnic se aduc de la
economiei ţării. Dacă l-aţi ve­ zecească eforturile, să mun­ colo ii aşteptau alte ore de camioane cu făină, cu zar­ mente, făină, legume, apă
dea cum se mobilizează in cească cu atîto dăruire în a­ muncă spre core porneau din- comune la centrele orga­ zavaturi. Le-om luat Ja cra­
orele de muncă şi ce rezultate ceste zile. Ne-a răspuns Ihe tr-un îndemn lăuntric. Acel nizate în Deva, Hunedoa­ vată" şi le-am trecut prin pentru sinistraţi. Dar exista
ra, Simeria, Călan, Oroş-
realizează ! Dragon. îndemn care solidarizează, in tîe, Haţeg, Petroşani, apă tot timpul zilei, ne spu­ un drum de legătură, un
Am întilnit pe ciţiva dintre aceste clipe grele, mii şi mii nea sergentul Lazăr. Cunoş­ drum al curajului şi bărbă­ Echipele de muncitori de la Districtul de drumuri Ilia-To-
„aceşti oameni" în secţlo tur­ - S-o făcut o more pagubă cu de oameni. Brad, Dobra, Burjuc (de team drumul". ţiei. (eşti şi Livadea au lucrat 18 ore în şir la reparatul capelelor
nătorie I, acolo unde colectivul inundaţiile şi vo fi foarte greu la comunele care gravi­ podului Valea Sâcâmaş.
şi-a dublat angajomentul. Era sâ se redreseze ce s-a pierdut. LUCIA LICIU tează în jurul acestor
centre).