Page 69 - Drumul_socialismului_1970_05

u
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

p Turneul ministrului de

externe român în ţâri ale

Africii

B încheierea Conferinţei
• • • • •
internaţionale de sp rijim re
a luptei popoarelor din

Indochina

p Bruscă „sete de informare“

Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU INDUSTRIA HUNEDOREANA IŞI

in zone sinistrate CONECTEAZĂ GENEROS TOATE

ENERGIILE ÎN VASTA OPERĂ

inundaţii din judeţele Brăila şi Galaţi DE REFACERE

In cursul zilei de vineri. 22 Aoaralul de zbor se îndreap­ cu furia apelor. Ei au ieşit în­ Din nou la bordul unui eli­ flutură batiste. Mulţi din cei Totalitatea energiilor naţiu­ nai al Frontului Unităţii So­ şamentele minereşti sint gata
iă
în
păşească
avangarda
mai a.c\. tovarăşul NICOLAE tă spre Dunăre. De la numai vingători în momentele culmi­ copter uşor de recunoaştere de jos ştiu că în trecere se nii se mobilizează si se con­ cialiste. anyajîndu-se să supli­ muncii de refacere.
CEAUŞESCU. însoţii de tova­ 100 m altitudine, fluviul apare naţiei undei de viitură din a­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu află- socrelarul general al par­ centrează în aceste zile in ma­ menteze producţia, să valori­ — Vom depăşi planul la căr­
răşii Emil Bodnaraş. Gheorqhe în toată imensitatea sa, se văd prilie. iar acum continuă cu urmăreşte atent lucrările ce se tidului, tovarăşul Nicolae rea şi dramatica bătălie pentru fice la maximum şi să pună
Pană. Gheorqhe Rădulescu, Flo­ apele umflate, pline de mîi. lin- tenacitate să apere acest va­ desfăşoară în zona de amonte Ceauşescu. neobositul condu­ infringerea calamităţilor pro­ în slujba economiei naţionale bunii brut extras cu încă 12 000
de tone. iar la net, cu 17 000
rian Dănalache, Dumitru Po­ qind cheiul portului Brăila. E- loros patrimoniu aqncol al a incintei, intre Salcia şi Mâ- cător, care nu pregeta o clipă, vocate de inundaţii. In acest toate rezervele existente. tone fală de ceea ce nc-am
peştii. a făcut o vizită opera- licopierul se îndreaptă spre tării. raşu. pe porţiunile de dig un­ care nu precupeţeşte nici un iront dc o amploare fără pre­ — Siderurqiştii hunedoreni ongajat la începutul anului
livă de lucru în judeţele Brăr est, de-a lungul braţului Mă- . .Este ora 14. Elicopterul o­ de apele fluviului revin tot efort pentru a fi acolo unde se cedent, colectivităţile muncito­ şi celelalte colective din ca­ — nc-a declarat. inginerul
lir si Galaţi, in tare in acesle nn. pînă în apropierea oraşu­ ficial aterizează în insulă, la mai ameninţătoare, atinqînd o ridică: cele mai grele probleme reşti din întreprinderile indus­ drul Centralei industriale Hu­ Dumitru Popcatiăş. director
zile au loc. mari acţiuni de lui cu acelaşi nume din jude­ marqinea satului Salcia. To­ rolă cu aproape 5 metri mai ale acestor zile de aprigă hui­ triale, care alcătuiesc coloana nedoara consideră că cca mai ¡«linie al Centralei cărbunelui
prevenire si combatere a inun­ ţul Tulcca. Peste lot. apele varăşul Nicolac Ccauşescu şi înaltă decît nivelul mediu. tă cu stihiile şi unde sfatul şi vertebrală a întregii noastre e­ vie şi expresivă manifestare du Petroşani. Faţă de angajamen­
compasiune şi solidarilalc cu
daţiilor. învolburate ale Dunării s-au ceilalţi conducători de partid Conducătorul partidului şi sta­ îndrumarea sa sint mai mult conomii naţionale, sint chema­ oamenii muncii din zonele si­ tele iniţiale, vom mai asigura
te să-şi înzecească eforturile
N. u a trecut decît o săptă- întins în lunci din care nu se şi de stal sînt înlîmpinati aici tului nostru recomandă să se ricrît oriunde necesare. care pentru suplimentarea produc­ nistrate este realizarea marilor depăşiri dc 10 milioane Iei la
ia cele mai enerqice măsuri,
Aici-, aşadar, digurile.
. ină de la primele veşti de­ mai văd decit coroanele arbo­ de tovarăşii Mihai Gere şi Ion să se folosească toate lortelu, încing'ca o centură insula, au ţiei. pentru îndeplinirea exem­ sarcini trasate de partid pen­ producţia marfă, 6 milioane
spre inundaţiile abălule asu­ rilor şi case invadate sau în­ Stănescu. de Mihai Nicolac. să se facă tot ce o omeneşte re/lslat si vor rezista. Aici se plara şi depăşirea in cit mai tru sporirea, îmbunătăţirea ca­ lui economii la preţul dc cost
pra unor aşezări omeneşti — conjurate pînă la prispă de pnm-secre'ar al Comitetului va lucra se va cosi lucerna, va mare măsură a tuturor indica­ lităţii şi eficientei producţiei şi fj milioane lei beneficii.
sale si oraşe — asupra unor ape. Şi totuşi. în acest imens judeţean Brăila al P.C.R.. posibil pentru ca apele să nu rodi porumbul. Iloarea-soare- torilor planului, astfel ca pînă de metal — nc-a declarat to­ Consiliul dc administraţie a
cîmpii din Transilvania şi ia­ teritoriu lichid, in mijlocul a­ şi de loan Teşu. adjunct al mi­ treacă, pentru a fi' salvate a­ 1 vii va păta cu galbenul ei au­ la finele anului su se compen­ varăşul ing. Cnstache Trotuş. preconizat în acest scop un
tă că. din nou, continuu, for­ test ei mări miloase, există o nistrului aqriculturii şi silvi­ ceste pămînturî care valorează riu vaste întinderi de pămînt seze pagubele pricinuite de i- preşedintele consiliului de admi­ complex de măsuri specifice
ţele oarbe ale naturii se abat uriaşă oază dP verdeaţă, nelul- culturii. In fata unei hărţi a enorm pentru economia naţio­ Brăila Se aterizează pe sta­ nundalii economiei naţionale. nistraţie. Dc dc acum. noi ga­ fi (»cărei exploatări şi s-a tre­
nală.
asupra ailor şi ailor zone geo- burată : Insula Mare a Brăilei. insulei. tovarăşul Nicolae Nu se mai urmează cursul dionul nou al oraşului, aflat In­ Industria judeţului nostru, rantăm depăşirea substanţială a cut de urgenţă la aplicarea lor.
qraiice. afeclînd sate. oqoare Situată intre braţul Vîloiu şi Ceauşescu este informat in a- sinuos at Dunării Vechi, ci se tr-un înaintat stadiu de con­ cu potenţialul său tehnic, ma­ planului pe luna mai. Am ana­ Ne conceolrum cu prioiilaie o-
mănoase şi întreprinderi din albie Dunării Vechi, această mănuntime despre starea diqu- taie în diagonală drum pe di­ strucţie. Mii şi mii de cetăţeni terial şi uman considerabil, lizat melodic, cu răspundere lentia asupra nunelor caro a-
parLea de răsărit a tării. In insulă a apărut pe hartă în lui care apără incinta. Pînă la recţia Brăila. Este un specta­ ai Brăilei, aflînd că în oraşul trebuie să fie în rîndurilc de toate posibilităţile, am discu­ cuni intim pină dificultăţi —
vreme ce în localităţile qreu 190>1. Cunoscută sub numele această oră, acest zid întărit col pe cît de contradictoriu, ne lor — vestitul oraş dunărean frunte ale acestei vaste acţi­ tat cu fiecare colectiv în parl.e Lonca. Dilja, Paroşcni, Ur ic a ni.
lovite de furia revărsărilor — generic de Balta Brăilei, fosta cu părnînt şi fascine a rezis­ atîl de fascinant. Această imen­ azi important centru at indus­ uni patriotice. Colectivele de şi om hotărî?, ca pînă la finele* Pentru mina Lonca s-a slabilit
Satu Mare. Tq. Mureş. Dej. împărăţie a apelor, cu fun­ tat şi rezista in fala viiturilor. să întindere netedă ca în pal­ triei constructoare de maşini mineri, siderurgişti. energefici- anului, cu Loalc sarcinile mari un program de urgentare a in­
Alba Tulia. Mediaş, Sighişoara duri de bălti. Stufărişuri şi pă­ O porţiune de 3 100 m. unde mă. fostă pînă acum cîlivo qrele. al industriei hîrliei şi ce­ eni, forestieri, chimişti — care ce le avem. Hunedoara să rea­ trării în producţie a noilor a-
şi multe altele — oamenii duri de sălcii, a devenit in ul­ apele au ajuns la 50-60 cm dc ani ,,Balta" împărăţie a ape­ lulozei. nl şantierelor, va sosi de atîtea ori au făcut dovada lizeze în plus fală de angaja­ hataje. s-au creat condiţii pen­
muncii, răspunv.ind cu un înalt timii ani. datorită unor mari' coronamentul digului, csle pri­ lor şi sălciilor plingătoarc, as­ secretarul general al partidu­ hărniciei, priceperii, abnega­ mentul iniţial un volum (Iu tru dotarea suplimentară cu e-
simt palriotic chemării parti­ eforturi materiale alp stalului mejduită în aceste momente. tăzi Insula Mare a Brăilei, es­ lui — ¡-au Ieşit în întîmpinare, ţiei şi dăruirii în muncă — sint producţie marfă de 40 milioa­ c.hipamenl de susţinere metali­
dului. vibrantului apel al Bi­ noslru. o cîmpie fprlilă. O su­ O altă zonă. în lungime de te o oază de linişte In care au venit sâ-i ureze bun sosit, chemate să facă tot ce le stă ne lei. Se va suplimenta pro­ că La Paroşcni. unde au iest
roului Executiv al Consiliului prafaţă de peste 72 000 hecta­ 1 1 00 0 ni, unde viitura se ri­ culturile se dezvoltă normal şi să-i asculte îndemnul şi sfatul. în putinţa pentru a asigura în ducţia fizică cu încă 3 000 tone greutăţi la unele abataje cu
National al Frontului Unităţii re a fost pusă la adăpostul u­ dică pînă la 60-70 cm de cola oamenii muncesc la cîmp cu Pnm-socretarul comitetului o- fiecare întreprindere, secţie şi cocs şi I 00 0 tone laminate fi­ susţinere metalică şi tăiere me­
Socialiste, depun acum efor- nor diquri cu o lungime de 156 digului, este, de asemenea, in câini şi linişte de parcă peio- răşencsc de partid. primarul loc de muncă o intensă acti­ nite pline. Colectivul nostru a canizată. situaţia s-a norma­
lun uriaşe pentru lichidarea’ e­ km. Lungimea canalelor prin­ pericol. In aceste locuri se rul acesta de pămînt s-ar alfa Brăilei, tovarăşul Radu Constan­ vitate productivă, realizarea e­ mai hotărît să dăm peste pre­ lizat. Mina depăşeşte acum
fectelor catastrofei, pentru rea­ cipale, secundare si terţiare, concentrează acum toate ener­ nu înconjurat de apele vifo­ tin, adresează tovarăşului xemplară a tuturor sarcinilor, vederile şi angajamentele a­ prevederile zilnice, trecîndu-sc
ducerea vieţii, a activităţii e­ săpate cu ajutorul mijloacelor giile existente în insulă. 3 800 roase sî'murdare ale fluviului, Nicolae Ceauşescu, în numele pentru a da economiei naţio­ nuale încă 15 milioane Ici be­ In recuperarea restanţei
conomice Si sociale pe iăqasul moderne, totalizează 1 400 kni. de localnici, ajulati de 1 300 de ci la depărtări de zeci şi zeci locuitorilor oraşului şi al său nale cil mai mult metal, căr- neficii. In acest fol asigurăm Penlru toate exploatările
normal, alte localităţi si inlin- In insulă au fost create 7 ostaşi, dc maşini, bacuri şi u- de kilometri. personal, calde si simţite, cu­ bune,,jui/)ereu.a energie clec: metalul necesar refacerii eco­ s-au preconizat măsuri dc fo­
.se suprafeţe . agricole sint lo­ sisteme mari de desecare a lilaje grele, 00 000 de saci de De la altitudinea joasă Ia vinte de gazdă. trică. lemn şi materiale dc con­ nomiei. contribuim la crearea losire raţională a utilajelor,
vite de calamitate sau se află bălţilor, cu 13 statii de pom­ pămînt. fascine şi alte mate­ care se zboară, ochiul deose­ strucţii, un volum suplimentar tuturor premiselor cerute dc creştere a indicilor de mecani­
în mare pericol de a fi supuse pare. In urma desecărilor, a riale de construcţie — imense beşte cu uşurinţă culturile de Spre Uzina ..Progresul". de economii şi beneficii. trecerea la înfăptuirea proqra- zare. plasarea unui număr mai
De o parte şi de alta a stră­
inundaţiilor. defrişării stufărişurilor de pe forte umane şi materiale sînt porumb de cele de floarea-soa- zilor, brăilenii. tineri şî vîrsl- In fata acestor imperative mului economic din viitorul mare dc posturi în cărbune, or-
Pe tot parcursul drumului 22 395 hectare şi sălciilor de aruncate în bătălia cu apele. relui. pe cele de qrîu de cele nlei, inundă trotuarele aplaudă economice naţionale toate co­ cincinal. qanizarea riguroasă n procese­
străbătut cu elicopterul, în ju­ pe 17 500 hectare, suprafaţa a­ Prinlr-o contradicţie de ca­ de lucernă. Sint în plină des­ cu însufleţire. lectivele de salariaţi din între­ Valea Jiului porneşte la lor de producţie. îmbunătăţirea
deţele Ilfov. Ialomiţa, Brăila. rabilă a ajuns la 56 000 hec­ re numai natura este în stare, făşurare lucrările de întreţine­ prinderile hunedorene. in frun­ acţiunea dc in lonsificare a calilăţii cărbunelui extras, o-
Galaţi, privirea distinge largi tare. Incepînd din 1965. pe pă- culturile de porumb de pe re Oamenii se opresc din lu­ te cu orqanizatiilc dp partid, producţiei do la un stadiu po­ couomisirca lemnului do mină
suprafeţe cultivate, acoperite mînlurile smulse apelor s-au 35 000 hectare şi de floarea- cru pentru o clipă şi. călind răspund înlr-o impresionantă zitiv. Pină la decada inlii a Apelul Consiliului National
- - continuu sau intermitent — înfiinţat 40 de ferme agricole, soarelui. pe 6 000 hectare, sint în sus îndreaptă spre apara­ unanimitate apelului Ttirouhii lunii mai s-a înregistra! o pro­ al frontului Unităţii Socialiste
de. ape. Chiar si acolo unde rare. anul trecui, de pe 37 000 mai frumoase în acest an ca tele de zbor gesturi prieteneşti, Executiv al Consiliului Naţio- ducţie netă de cărbune do la redresarea şî intensificarea
nu s-au revărsat rîuri sau pî- hectare au obţinui in medie orieînd. Holărîti să apere cu 46 400 lone peste plan. La om producţiei a găsit, un puternic
raie, apa provenilă din marile 5 144 kg porumb la hectar. Nu­ dirzenie această mare avuţie, actuală, la minele Lupem. Pe­ ecou şi în unilăţile din cadrul
ploi din ultimele zile bălteşte mai cantitatea dc boabe livra­ locuitorii insulei nu precupe­ trila. Vulcan. Anfnoasa şi Băr- Centralei minereurilor neferoa­
pp oqoare, în qrădini. în sate. tă peste plan în 1969 însumea­ ţesc nici un efort, muncind zi hătcni se consemnează un plus se Ih'va $i aici s-a Ironii pr
După patruzeci de minute de ză 48 236 tone. Totodată, pe şi noaple. pentru ridicarea şi rle producţie brută extrasă de f.AURENŢlU VISKI
zbor. la orizont sc văd coşu­ teritoriul insulei au fost crea­ consolidarea digurilor aflate 4 330 tone cărbune fată dc pla­
rile fumegînde ale Combinatu­ te ferme de animale cu o ra­ în pericol. Totuşi, pentru ori­ nul la zi. Cu această aprecia­
lui de celuloză si hirtie — pacitate de zeci de mii de ca­ ce eventualitate, pentru a eli­ bilă ,,zestre", animatp de un
pele. mina orice risc. peste 30 000 de
Chişcani. fabricile şi întreprin­ fierbinte patriotism şi o înaltă
Creatorii Si beneficiarii a- animale au fe.şt evacuate. Es­ conştiinţă muncitorească, deta­
derile din zona induslriolă a reslor păminl.uri noi sc află. te preqălilă în amănunţime şi
Brăilei aflate în plină activi­ de mai nuitle săplămîni. în­ evacuarea populaţiei în caz
tate. cleştaţi într-o aprigă bătălie d** nevoie.
SOLIDARI Cil
Date noi privind efectele catastro­ I II EFORTUL

fale ale inundaţiilor

Ştirile dc vineri adaugă la de loialităţi. Inundaţiile au prafalâ era cultivată cu cerea­ M l NAŢII!
bilanţul eicclclor catastrofale dislrus şl avariat peste 32 000 le. planle tehnice, legume. Alte
ale revărsărilor <1i* ape noi case. precum şi aproximativ mii de heclare. clin care unele
date privind daunele pricinui­ 10 000 de construcţii de plantate cu vii şi livezi, sînt Cu o maximă încordare, prin un alt oraş cu zeci dc mii de
te economiei naţionale, aşeză­ alte categorii. Mal mult de distruse de alunecările de le- intermediul presei, radioului suflelo, o altă zonă întinsă in­
rilor omeneşti 265 000 oameni au tost eva­ renuri. Şi televiziunii. locuitorii Cor­ trau în sfera calamităţilor pro­
Silnatia inlocrailă la Comi­ cuaţi de furia apelor revărsate. Din calea apelor pustiitoare tului urmăresc, de o SuDlămină duse de apă. Şedinţa s-a în­
sia centrală dc apărare împo­ Suprafeţele agricole loial a- au îost evacúale pesie 700 000 de zile, vjtrcqiîle naturii dez­ cheiat cu adoptarea unui olan
triva inundaţiilor arată că de coperile de ape însumau ieri de animale. Identificările fă­ lănţuite asupra mai multor re­ de acţiune. Comuniştii dc aici
la declanşarea calamităţilor cute pînă ieri consemnează că Pe aeroportul dîn Deva au sosit ajutoare destinate sinistraţilor din judeţ : 50 de cor­ giuni ate tării şi tot de alîta n-au mai Dlecai. acasă. S-au
pînă vineri, apele au acoperii, peste 726 000 hectare: o bună puhoaiele au dus la pierderea turi familiare şi 336 pături. Foto : V. AZUGEANU timp ci şi-au unit gindurile şi refnlors la locurile de muncă.
total sau parţial, aproape 1 000 parte din această imensă su- a peste 28 000 de animale. faptele cu cei expuşi la qrele A doua zi. între orele 8 şi
încercări. Pretutindeni sînt ex­ 10.30, maşinile încărcalc cu
primate sentimente dc adîncă pîinea produsă In cursul nop­
compasiune fată de sinistraţi, ţii (cu 900 kg niaî mult decît sc
P e d r u m u l c e
A p ă . In f a ţ a a c e l u i a ş i b u ­
d u c e la c a n ­
I n t r a r e a in Ilia s e f a c e a ­
| Cresc c u m p r i n t r - o p o a r t ă p e c a r e u n d e t r e c e m . A p a r e u n om f e t , d o i b ă t r l n i p r i v e s c la t o n . t r e c i p r i n a p a d e u n c ă t ă r e a s ă p e n t r u u n m a r e
r u l u i s - a t r o n s f o r m a t în b u ­
r a r e
p o a r t ă
p e r e c h e d e
o
c o m u n a n - a m a i a v u t - o n i c i ­ p a n t a l o n i s u f l e c a ţ i p î n ă s p r e p e r m a n e n t u l d u - t e - v i n o d c m e t r u , p e l i n g ă u n şir d c n u m ă r d e o a m e n i . A f i e r t l a p ­ Corespondenţă de la redacţia ziarului
o d a t ă — c a m i o a n e , m u l t e c a ­ g e n u n c h i , o c ă m a ş ă ii î n ­ o a m e n i şi m a ş i n i şi m ă n l n c ă ' c a s e . p e c a r e c i n e ş t i e c e l e g i t e şi o u ă , a f ă c u t p î i n e , a d a t
depunerile le m i o a n e m i l i t a r e , î n t r - o d e l t ă , v e l e ş t e b u s t u l şi e d e s c u l ţ . tîln ea i. la c a n t o n , a c o l o u n d e a l e f i z i c i i le m a i ţ i n in p i ­ d i n v e t r e l e lo r . O m e n i a . „G azeta G orjului“ — Tg. Jiu
a m b a r c a ţ i ­
ie r i îi i n -
P i n ă m a i
c e v a .
l o t c e a a v u t c e l o r a l u n g a ţ i
c i o a r e . U n e l e s ta u in d o i - t r e i .
I n m i n ă ţ i n e o m a p ă n e a g r ă
u n i n a u t i c e ca
m i l i ţ i e n i c u p o s t u r i d e r a d in - g o a l ă . s e r c t r ă s e s e r ă m u l ţ i d i n f a ţ a p ereţi., a p l e c a t e , b ă t u t e p în ă O m e n i a . T i b e r i u V a l e a , s e ­
contul C.E.C. e m i s i e - r e c e p ţ i e şi a p ă . A c e a s t a d u ş m a n u l u i g a l b e n , î n v o l ­ la u m i l i n ţ ă . A l t e l e s in t m e n ­ tid d i n c o m u n ă , a r e p e c o r p sentimente împletite cu acţiuni
c r e t a r u l c o m i t e t u l u i d e p a r ­
d in u r m ă a f o s t î n t o t d e a u n a
p r e z e n t ă in v i a ţ a o a m e n i l o r d e şi in p s i h i c p u t e r n i c i m p r e g ­ concrete pentru ajutorarea şi solicilasc) au accelerat spre
Deva.
2000 a ici, d a r n i c i o d a t ă a ti t de. n a t e s e m n e l e c a t a s t r o f e i . In refacerea economică a regiu­ In zilele următoare. în toate
P r i n
n e d o r i t ă
ca
a c u m .
nilor calamitate, cu hotărîrea
a ­
o c h i a r e c î t e v a z i l e şi n o p ţ i
c e a s t ă p o a r t ă i n tr i î n t r - o c c n u le v a u i ta n i c i o d a t ă . fermă de înzecire a eforturi­ unilatilc eronomicc oorienc
l u m e c o t r o p i t ă , d e s f i g u r a t ă , E o b o s i t şi e x t r e m d e r ă ­ lor în vederea diminuării pa­ au avut loc acţiuni de solida­
In contul 2 000 deschis (a j a l n i c ă C e e a c e ţi s e î n f ă ţ i ­ g u ş i t . V o c e a lu i, d a c ă m a i e ritate cu sinistraţii. S-au făcut
C.E.C. ce simbolizează, in ş e a z ă a i c i e s t e d e - a d r e p t u l v o c e , m a i a r e c e v a d i n s p a i ­ gubelor provocate economici propuneri de ajutorare s-au
naţionale.
fond, tot ceea ce simt cetă- i n c r e d i b i l , d a r r e a l , o r e a l i ­ cules mii, zeci de mii de me­
Din toate colturile îudetuluî
: tenii patriei noastre laţă de t a t e a ti t d e d u r ă i n c i t p e n ­ m a şi e f o r t u l s u p r a o m e n e s c Corj, mii şî ni ii de salariaţi, saje de îmbărbătare a celor
d i n n o p ţ i l e şi z i l e l e d e l u p t ă
| cei care ou fost grav preju- t r u u n m o m e n t m i n t e a r e ­ p e n t r u s a l v a r e a o a m e n i l o r . membri cooperatori şi ţărani cu caro sc înfruntă cu neobişnui­
î diciaţi de mareo calamitate f u z ă s - o p e r c e a p ă S t r ă z i l e şi d e a p ă m i n e r a l ă . Ţ i l - o i plăti, b u r a t şi n e m i l o s . D e a c o l o ţ i n u t e i n t r - u n e c h i l i b r u î n ­ — A m s a l v a t z e c i , c i n e tele furii ale naturii. La Sădii.
| naturală, donaţiile cresc cu u l i ţ e l e a u a s e m ă n ă r i p r e g ­ c l n d o i a v e a . îşi p r i v e a u c ă s u ţ a c e s e z b a ­ d o i e l n i c t o c m a i d c ş u v o i u l m a i ş ti e e x a c t c î ţ i ! M u l t o r a gospodărie individuală, din în­ Io>cn 1 de baştină at „fiamuţui ‘
j fiecare zi care trece. Pînă in n a n t e e u l a g u n e l e . U s c a t u l A s o r b i i l i c h i d u l , n e v e r o s i ­ t e a î n c h i n u r i , ia r a c u m n u c a r e l e - a m u t i l a t . C î n d n ă ­ l e - a m d u s c u barca m i n c a r e demnul conştiinţei şi al înaltei şi în alte unilăti economice,
responsabilităţi
sociale.
din
; seara zilei de 20 mai, de e rar. m il d e i n c o l o r in a c e a s t ă i- m a i e s t e A c u m , s t a u t ă c u ţ i , v a la v a î n c e t a , şi e l e v o r c ă ­ şi a p ă m i n e r a l ă la „ d o m i c i ­ spiritul umanitar specific so­ ziua de duminică a fost zi obiş­
; pildă, cetăţenii din judeţ de­ Aj>ă. L a D e v a n e ş o c h e a z ă m e n s i t a t c g a l b e n ă , şi a p l e ­ p e - a i c i , p r i n m i j l o c u l c o ­ d e a r ă p u s e . a c e a s t a s c v a liul'' d i n p o d u r i . P o a t e c ă a - cietăţii noastre socialiste, con­ nuită de lucru, aşa cum, de
; puseseră in acest cont peste c ă b e m a p ă p e r f e c t potabilă, c a t t ă c u t. m u n e i , a ic i u n d e e v i a ţ ă . D in i n t i m p l a p e s t e c î t e v a z ile. c c a s t a a f o s t t r a g e d i a n o a s ­ tribuie Ia ajutorarea sinistra­ allfrl s-au anqaîaţ să Iacă în
1 97 000 leî, pentru ca in dimi­ dar p u ţ i n î n g ă l b e n i t ă . L a — C u m s ă - i m a i c e r b a ­ to t c e a u a v u t l e - a m a i r ă ­ A ş a s e c a t e g o r i s e s c (¡0—Sd tră , f a p t u l c ă o a m e n i i n-au ţilor cu însemnat© sunic de ba­ duminicile următoare $i alte
; neata zilei de 22 mai să se P e t r o ş a n i , H u n e d o a r a s a u ni p e a p ă ? — n c s p u n e b u ­ m a s u n o b i e c t — c h e i a s a u c i n e ş ti e c i t e d i n e l e . P e crezut, n-au b ă n u i t c i t d e ni, cantităti de produse aqro- colective dc muncă din itidelul
i ridice la 207 509 lei. Pe centre f e t i e r u l — c i n d n u i-a m o i d e la c a s ă — p e c a r e bă itri­ p e r e t e l e u n c i a p o a t e fi citit Corb In asemenea clipe, cînd
B r a d s e b e a a p ă s i m p l u , c u m n u m ă r u l d e î n r e g i s t r a r e , m a r e v a f i r e v ă r s a r e a s ă l b a ­ alimentare şi articole dc îm­
i situaţia se prezintă astfel : s e b e a a p a . A i c i . la H ia . o a ­ r ă m a s n i c i m ă c a r n g ă l e a t a n a o p o a r t ă la c i n g ă t o a r e , t i c ă a a p e l o r . C h u l ş i - a u d a t brăcăm in te-încăltăm in te. Tran­ întreaga naţiune sub' condu­
| Deva - 22 454 lei : m e n i i s e p e r i n d ă c u ( l ă l c ţil e c u c a r e să ia a p ă d e la a u ­ in p r i v i r i a u î n t r e a g a p r ă ­ p r o a s p ă t i e ş i t d c s u b a p ă . s e a m a , e r a t i r z i u să m o i f u g ă . scriem doar cîteva secvenţe cerea încorrală a partidului
| Hunedoara - 87 696 lei ; pe. la s p a t e l e a u t o c i s t e r n e i d e t o c i s t e r n ă . b u ş i r e , d a r n u z i c n i m i c . In iV u-l m a i r e ţ i n . In locul, A p e l e s e r e t r a g ş i în d r u ­ din noianul de fapte al căror este angaiată în bătălia pentru
j Petroşani - 53 262 lei ; p o n t p i e r i şi iau a p ă . P e n t r u A p ă . U n c e t ă ţ e a n a v e n i t u r e c h i l e m u l t o r a m a i s t ă ­ u n d e r ih i cc ş ti că a f o s t c u r t e a m u l lo r p r ă p ă d e s c t o t u l , m u ­ echivalent îl dau nu atîl ci­ salvarea vieţilor omeneşti, re­
i Brad - 14 720 lei ; r u i e c u v i n t e l e a d r e s a t e ceto- — o f i n t i n ă cu c u m p ă n ă . D in cuperarea Imnurilor materiale
c ă aici. a p a n u n u m a i c ă c e u t r a c t o r u l a c a s ă /leasă ; t i l e a z ă c a s e , l o c u r i, d a u d r a ­ frele, cil — niaî Ales — no­
! Orăştie - 29 377 le.. ţ e n i l o r d e c ă t r e s e c r e t a r u l o l a n u l e i m a i d i s t i n g i c a o din calea apelor nemiloase şl
m u l t ă , m a i m u l t ă d e c î t au C e s i n i s t r u s e a l ă t u r a n o ţ i ­ m e d e n e i m a g i n a t . Ilia îşi bleţea spiritului dc întraîulo-
S Cetăţenii care doresc să putut c r e d e o a m e n i i , d a r r. u n e a la c e e a c e a r ă m a s c o m i t e t u l u i c o m u n a l d e p a r ­ p a r a n t e z ă m a r g i n e a d e su s. s c o a t e c o r p u l s c r i j e l a t , p l i n d e rare. refacerea celor avariate. do­
: depună bani pentru ajutora­ şi r e a în t o a t e s e n s u r i l e . D e p e t r a c t o r a i n t r a t p e f e ­ tid în d r a m a t i c a n o a p t e d e C i u t u r a este b ă t u t ă d e v a l u r i r ă n i. d e s u b a p ă . V i n u r m ă ­ ...Vineri 15 niai 1970. ora mină o singură dcvîzo : .Nu-i
i reo sinistraţilor pot face L a b u f e t u l d i n m i j l o c u l r e a s tr ă . P r i m u l l u c r u p e v i n e r i : f i r e le , ia r c u m p ă n a s c î r ţ i i e a r i l e c u r a r e t o t o a m e n i i v o r 17,40. Comuniştii dc la fabrica ¡¡mp de niridut, nu oxistă o-
hosealu !"
■ acest oct de patriotism la c o m u n e i , u n d e p ă r u i n t u l a o - c a r e l-a i-ă z u t : un s l î l g d c „ C e t ă ţ e n i , r ă a d r e s e z u l ­ j a l e . A c e a s t ă f î n t î n ă , c a r e o l u p t a şi le v o r î n v i n g e c u s i ­ de pîine din Tq. Jiu dezbateau
j fiecnre unitate C E C , şi In p ă r u t d e c ite.v a z i l e d e s u b v r e o 8— 10 m e t r i Acosta i n ­ t i m u l a jiel. P ă r ă s i ţ i c a s e l e şi d a t a p ă rece. si c u r a t ă o a m e ­ g u r a n ţ ă , d a r c e e a c e a u t r ă ­ probleme majore în Icqătură I. CIOBANU
n i l o r , e s t e a c u m lut tutu
: oficiile poştale arin comple* m a n t i a g a l b e n ă , d o u ă i m a ­ t r a s e p r i n d o i p e r e ţ i , d in r e t r o g e ţ i ’ i'ă. M u r e ş u l a spart d c it le v a r ă m î n e în m e m o r i e cu activitatea lor dr* viitor.
• torţa unui simplu buleho (le g i n i ca d o u ă s e c v e n ţ e n e s p a t e l e c a s e i , şi s - a o p r i t a ici d i g u l şi- i n t r - u n s f e r t d e o r ă o a p ă i e ş i t ă d i n m i n ţ i şi m u r ­ to n t ă i.iaţa Era în toiul adunării cînd :-e
: vă'','* Tvrit in contul 2 000 trec prin faţă şi r e v i n a p o i in fa ţ a f e r e s t r e i , a ş t e p t i n d u - l c o m u n a v a fi i n u n d a t ă d e d a r ă , e p r o f a n a t ă . recepţiona un apel de a trimite
In c h ip u r i, f e l u r i t e p e o r i ­ p a r c ă . a p ă “ . L a c a n t o n , s o ţ i a c a n l o n i e - C. ARMEANU oraşului Deva 9 lonc dc pîine- ICenM nujiiyVj^lwg^q- 3-o)
Moţjvul era lesne de, înţeles ;