Page 72 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 72
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Q Nr. 4782 $ SIMBATA 23 MAI 1970
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în zone
sinistrate şi ameninţate de inundaţii Turneul ministrului de externe Discursul radio
televizat al lui
din judeţele Brăila şi Galaţi roman în ţări ale Africii Fidel Castro
H A V A N A 22. - Corespon
lor, precum şi depăşirile de pustiitoare, ce a pricinuit mari lioane ici la ajutorarea zone dentul Aqerpres, Victor Sta-
plan ce vor fi realizate drept daune economiei. lor calamitate, precum si cu DAR ES SALA A M 22 — tării cu forţa in raporturile Nicolae Cretu. care însoţeşte mate. transmite i Intr-un dis
jUrmore din pog. 1) contribuţie la efortul general Apare apoi oraşul... Galatiul importante cant i t d t i dc mate Trimisul special Aqerpres dintre slate si pentru rezolva delegaţia guvernamentală ro curs radiotelevizat, Fidel Cas
al clasei muncitoare, al între se înfăţişează optimist. Prima riale de construcţie, cu echipe Nicola*: Crctu. *> ansmite: In rea pe cale paşnică a proble mână în turneul său prin mai tro, prim-secretar al C. C- al
gului popor, pentru recupera imagine pe care o oferă, Com de specialişti. Contribuţia bă cadrul turneului întreprins în melor litigioase. multe state africane. Pe aero P.C. dm Cuba, primul ministru
„Ptoqicsiu!*, una din princi rea pagubelor provocate de j- binatul siderurgic, este dovada nească a salariaţilor din toate unele tari ale Africii, ministrul A lost exprimată, totodată, portul internaţional „Ivato" din al quvernului revoluţionar, a
palele întreprinderi producă nundaţii. Tovarăşul Nicolae certă a tăriei omului, a atot întreprinderile şi instituţiile afacerilor externe al Republi solidaritatea cu lupta popoa Tananarive, ornat cu drapelele făcut o amplă analiză a dez
toare de utilaje rutiere $1 de Ceauşescu adresează felicitări puterniciei lui, în fata forţe judeţului se ridică duoă cal cii Socialiste România. Corne- relor pentru independentă. îm de stal ale României şi Repu voltării economice a ţării.
conslruclil numără aproaoe conducătorilor uzinei, ingine lor naturii. cule provizorii, la suma de liu Monescu. a efectuat între potriva imperialismului, colo blicii Malqaşe. Corneliu Mă- Subliniind importanta deose
7 000 de salariaţi — muncilori, rilor şi tehnicienilor, muncito Este ora 17. Elicopterul a- 47 milioane Iei. Importante 18 şi 22 mai o vizită oficială nialismului si neocolonialismu- nescu a fost întîmpinal de mi bită a producţiei de zahăr
Ingineri, lehnicient, lucrători in rilor, pentru succesele dobîn- lerizcază pe stadionul din car cantităţi de cereale, numeroa în Republica Unită Tanzania. lui. Cele doua părţi au con nistrul de stat pentru proble pentru economia cubaneză,
aparatul de cei cei are şi pro dile şi totodată îndemnul de tierul Ţiqlina. In prezenţa a se animale precum şi însem Cu acest prilej, ministrul ro damnat menţinerea pc conti mele externe. Jacques Rabe- pentru comerţul exterior al tă
iectări funcţionari Valoarea a depune eforturi sporite pen mii de oameni care fac o cal nate sume dc bani sini dale mân a fost primit de preşedin nentul african a unor teritorii manan jara. rii. Fidel Castro a apreciat
producţiei marlă realizată aici tru creşterea productivităţii da primire conducătorilor de în contul sinistraţilor dc către tele tării gazdă. Julius Nyere- sub dominaţie străină şi poli In aceeaşi zi. oaspetele ro munca depusă de înlrequl po
Intr-un an se cifrează Ia :in muncii, pentru scurtarea ter partid şî dc stal, tovarăşul unităţile de stat si coopera rc. şi a avut convorbiri cu vi tica de discriminare rasială mân a fost primit de către vi por peniru realizarea unor re
miliard de lei sau trei milioa menului de asimilare a produ Nicolae Ceauşescu este intim- tiste din aqrîcultură. dc către cepreşedintele Abeid Amâni promovată de reqimurile din cepreşedintele Republicii Mal- colte boqate. Totodată el a a-
ne de lei pe zi. Marca „Pro selor noi. pentru intensificarea pinat dc Cornel Onescu, minis lamilîile ţărăneşti. Karume. secretarul qcneral al Republica Sud-Africană si Rho qase. Calvin Tsiebo. cu care a rătal că. din cauza anumitor
gresul" este cunoscută nu nu activităţii' marelui colectiv trul afacerilor interne, si de Partidului Airo-Shirazi. Thabit desia discutat. într-o atmosferă cor dificullăti, nu vor putea fi rea
Sînt valori destinate să aco
mai în ţară ci şi peste hota brăilean. alături de celelalte Constantin Dăscălescu, prim-se- pere pierderile înreaîstrate Kombo. cu ministrul afacerilor Ministrul român al afacerilor dială. probleme privind rela lizate cele 10 milioane de tone
re, rulourile compresoare, con- colective industríale ale pa cretar al Comitetului judeţean pînă acum in acest judeţ, e externe. Stephcn Mhando. cu externe. Corncliu Mănescu. a ţiile dintre cele două ţări. pre de zahăr planificate initial şi
casoarele cu trior. excavatoa triei, în vederea depăşirii cît Galaţi al PC.R. O primă veste valúate provizoriu la cifra de ministrul comerţului şi indus părăsit vineri capitala Tanza cum şi unele aspecte ale si că eforturile sint îndreptate a
rele produse aici fiind pre- mai grabnice a marilor greu îmbucurătoare : cotele Dunării 43 746 000 lei. triei. Abdul Babu. si cu minis niei. plecînd pe calea aerului tuaţiei internaţionale actuale. cum spre obţinerea a 9 mili
zenle ca mărfuri de prestiqiu tăţi prin care trece economia, au scăzut azi cu 3 cm. iar cu cî- Toţi locuitorii municipiului şi trul educaţiei naţionale. M. spre Tananarive, capitala Re Vineri după-amiază la Mi oane de tone. Totuşi, a spus
In listele de export ale tării. ca urmare a dezastrului natu teva orc mai devreme calea ai judeţului sint Icrm hotărîti să Mqonja publicii Malgaşe. nisterul Afacerilor Externe al Fidel Castro, rezultatele obţi
Itinerarul în uzină trece prin ral produs in ţara noastră. lerală Galati-Tecuci a fost re- muncească fără preget pentru In timpul vîzilel. a (ost sem ir Republicii Malqaşe au începui nute In acest an reprezintă un
secţiile uzina} şi montaj. Ma In zona portului, conducăto dală Ir al icul ui. Încercuit dc preintîmpinarea altor calami nal un acord de cooperare TA N A N A R IV E 22 (Aqerpres) convorbirile oficiale dintre mi record în comparaţie cu tot
şini moderne de mare randa rii de partid şi de stat iau cu puhoaie, oraşul rezistă eroic, tăţi precum $i pentru lichida culturală sî ştiinţifică. Ministrul afacerilor externe al nistrul român şi omologul său re s-a realizat Dină acum.
ment, cu care uzina a fost în noştinţă. la fata locului, de ni lărgind breşe în zidul ostil al rea efectelor inundaţiilor. To In comunicatul comun dat Republicii Socialiste România. malqas. J Rabemananjara.
zestrată în ultimii ani. strun- velul apelor şi măsurile ce se forţelor naturii. varăşul Nicolae Ceauşescu îm publicilătii la încheierea vizi Corncliu Mănescu. a sosit vi Corneliu Mănescu a avut, da
Jesc, frezează, rabotează piese întreprind peniru a preveni re Pe străzile ce duc spre port. preună cu ceilalţi conducători tei este subliniata dorinţa ce neri într-o vizită oficială In asemenea o Întrevedere cu
ifTele de metal. Se asamblează vărsarea acestora peste chei. mii şi mii dc localnici, cu de partid si de stal părăseşte. lor două ţări de a promova Republica Malqaşă — transmi ministrul dc finanţe si comerţ.
părţi din produsul finit, suban- spre partea de jos a oraşului, pancarte pe care stă scris Ia orele inserării oraşul Ga cooperarea în domeniile poli te trimisul special Aqerpres. Victor Miadana. Cea m ai lungă şe
samble. motoare. In^nerul unde se află mari depozite de ..P.C.R. — Ceauşescu'1. au ie laţi Elicopterul zboaTă un tic. economic, tehnico-şliinti-
Gheorqhe Munteanu. directo mărfuri, stive imense de lemn şit în intîmpinorea conducăto timp de-a lungul malului româ fic si cultural, sublinîindu-sc dinţă a co n vo rb irilo r
rul general al întreprinderii, pentru celuloză, instalaţii por rilor dc partid si de stat. Ob nesc al Prutului ale cărui ape necesitatea explorării căilor si
răspunde Ia întrebările in legă tuare servăm că majoritatea sînt fe au pricinuit de asemenea, nu- I mijloacelor de lărgire a tutu Vizita delegaţiei sovieto-am ericane
tură cu calitatea producţiei, cu Se lucrează (ebril la constru mei. elevi şj pionieri. Este şi meroase pagube. Apoi zborul V ror tormclor de colaborare.
destinaţia ei. Un număr de 42 irea. de-a lungul cheiului, a firesc ■ bărbaţii se află la mun continuă deasupra luncii Sire- I „Pentru asigurarea păcii si în Belgia de la Viena
compresoare rulouri. făcind unui dig lung de circa 2 km că, în întreprinderi sau pe di tului a Buzăului şi a lalomi- I intensificarea colaborării inter
parte dintr-un lot de 72, sînt şi înalt de 1.20 m. Muncitori, gul de peste 8 km lungime ca tei riuri care s-au revărsat ha- I naţionale. se arată In comu HEYD 22 — Trimisul spe Delegaţia română a părăsit
qata să lisă pe porţile uzi militari, membri ai gărzilor pa re se ridică in partea de est otic pe întinse suprafeţe agr i- I nicat. este necesar ca la baza apoi Bruxelles-ul, plecînd în VIENA 22 (Aqerpres). —
nei. Inginerul Gheorqhe Mun triotice. tineri şi vîrstnici plan a oraşului peniru prevenirea cole aiectînd atît ogoare cu I] relaţiilor dintre state să lie cial Aqerpres Aurel Zamfîres- tr-o scurtă călătorie prin cî- Cea de-a 10-a şedinţă de lucru
teanu face precizarea că bene tează pe chei stîlpi. bat în viiturilor maxime ce sînt a- griu înverzii, cît şi ferme zoo- I aşezate principiile cu transmite : Parlamentarii leva oraşe din provinciile Lie- a convorbirilor sovielo-ameri-
ficiarul. o firmă slrăină. satis cuie seînduri. cară pămînt şi nuntate in z.ilele următoare. tehnice, întreprinderi ale in- I suveranităţii Şi respectării român: îşi continuo vizita în qe Luxemburq si Flandra oc cane cu privire la limitarea
independentei
făcută de calitatea produsului, nisip, le tasează. Este un mare Portul Galaţi, Pe punţi ridi dustriei alimpniare. construcţii | naţionale, egalităţii Belgia Vineri dimineaţa, Şte cidentală. Sosind la Lieqe — cursei înarmărilor strategice a
drep
In
a adresat uzinei încă o coman efort material şi de enerqic. cate Deşte cheiul atins de ale unităţilor de stat si coope- I turi. neamestecului în treburi fan Voiloc. preşedintele Marii unul dintre cele mai importan avut loc vineri, la sediuţ am
dă de 108 bucăţi. Costul digului si al celorlalte ape. conducătorii de partid şi ratiste livezi şi păduri Privi- a le interne, avantajului reci Adunări Naţionale, conducăto te centre industriale ale Bel- basadei Statelor Unite din Vie-
rul delegaţiei parlamentare ro
Pe platforma de încercarea lucrări de apărare a Brăilei se de sta», urcă la bordul unui rea distinge zone din care a* U proc si dreptului sacru al fie mâne. a fost primi', la Palotul qiei si în acelaşi timp oraşul na. Cei doi şefi de deleqatfi —
compresoarelor si excavatoare va cifra la multe milioane de vas de oasaqeri cu care co pele au început să se retragă I cărui oopor de a-şi hotărî rezidenţial Laeken. de reqcle cu cele mai hoqale tradiţii cul Vladimir Seminov (U.R.S.S.J s»*
lor are loc un schimb de pă Ici. Secretarul general al par boară pe firul Dunării, de-a dar pagubele lăsate de inunda- I singur destinele". Cele două Baudouin al Belgiei. Inlilniron turale si numeroase vesticii a Gerard Smith (SU.A.) — au
reri asupra calităţii produse tidului se întreţine cu con lunqul diqului aflat in plină tii pe aceste eîmpii mănoase | părţi s-au pronunţai peniru s-a desfăşurat Intr-o atmosfe le milenarei istorii a tării — conferit timp de o oră şi două
lor. Se arată că excavatoarele ducătorii lucrărilor, cu cei ce construcţie. In dreptul Şantie sînt inestimabile. Mănoasa cîm- ■ excluderea forţei sau amenin- ră cordială. oaspeţii au lost întimpinaţi de zeci de minute, aceasta fiind,
produse în prezent sînt de o muncesc cu atîla dăruire aici rului Naval se profilează si pie a Bărăganului este împîn- B primarul oraşului, Maurice după cum apreciază observa
concepţie depăşită si că u2 ina şi Ic recomandă să nu lic lă lueta masivă a mineralierului zită de o puzderie de bălţi care n Dcsternay. Apoi ei au vizitat torii de presă, cea mal lungă
asimilează acum un tip de ex sată la o parle nici o posibi-, de 12 500 tone aflat în con lucesc straniu in penumbra ţ? fabrica de cristal din Val şedinţă a convorbirilor. Schim
cavator modern şi de mai ma lítate, să nu fie scăpat nici strucţie se văd noile dane şi înserării dînd dimensiunea pa- I) Saint-Lambert. localitate situa bul de vederi a continuat apoi-
re capacitate, excavatorul cu un amănunt Dcntru realizarea instalaţii dc lansare pentru vi qubelor pc care intemperiile | Bruscă „sete de informare“ tă în imediata apropiere a o- în rddrul unui dejun de lucru.
acţionare hidraulică, ale cărui unui sistem cu adevărat efi itoare nave de 20 000 tone le-au produs in însuşi qrînorul ij laşului Licgc. Slrăbolînd rcqiu- Aqenlîile de presă informează,
5 prototipuri sînt ţn curs de cient de îndiguire a asaltului aflate în proiect. Dincolo de lorii, Sînt răni pe care oame nea munţilor Ardeni. deputaţii de asemenea, qă pînă în pre
execuţie, urinînd ca In curînd apelor. macaralele şantierului se pro nii muncii, poporul nostru tre Primul ministru sud-alri- ce măsură sint aplicate şi in români au sosii vineri seara zent au avut loc mai multe
el să intre în producţie de se Conducătorii dc partid . se filează halele laminorului dc buie să le tămăduiască prin ean. Balthazar Johannes Rhodesia legile apartheidului în nuca localitate Heyd. din iniîlniri neoficiale ale experţi
rie. despart dc qazde şi părăsesc o- tablă subţire, cartierele de munca dîrză neosienilă strîns Voister. pare să-şi ii desco ce prevăd o cruntă discrimi provincia Luxemburq. lor celor două tărl.
Tovarăşul Nicolac Ceauşcscu rasul hotărit să se apere cu locuinţe. Toate aceste bunuri unii în jurul partidului nostru, perit recent, pe lingă pasiu nam rasială.
subliniază (aptul că utilajele a orîcc preţ. Către Galaţi se trebuie salvate de furia ape al conducerii sale. urmlnd ne nea apartheidului, pe cea a Poate însă că această brus
cestei Întreprinderi — excava zboară peste o imensă înlin- lor. Tovarăşul Nicolae abătut politica prolund patrio călătoriilor Astfel el a so că „sete dc informare" sau
toare rulouri comprcsoate. ma dere dc apă murdară, clipo- Ceauşcscu dă indicaţii în le tică o Partidului Comunist sit. după o scurtă trecere această insolită pasiune tu încheierea lu c ră rilo r Conferinţei in te r
şini qrele destinate lucrărilor cindă. Avem în priviri aceeaşi gătură cu urgentarea lucrări Român — cîrmaciul încercat al I prin Malawi, ta Salisbury, ristică vor să sugereze, în I
de construcţie — au o mare imagine pe care am înlilnil-ocu lor la diaul de apărare unde României socialiste. ; capitala ţării vecine, Rhode realitate, ideea unei strînse naţionale de s p rijin ire a luptei
importantă acum în elorlurile numai rîteva 2 ile în urmă pe sînt concentrate imense capa ir sia. Vizita întreprinsă fa Sa solidarităţi dintre cele două
ce ne aşteaptă pentru reface văile Mureşului. Someşului. cităţi tehnice si umane sub un Ca şi în celelalte judele a - I lisbury are un caracter de târî înconjurate tot mai mult popoarelor din Indochina
rea drumurilor, şoselelor, căi Timavelor. Parcă pe aceste p?- comandament de înaltă califi (ectale de inundaţii şi aici vi- I informare, au anunţat surse de acel cerc izolator ţesut din
lor ferate a construcţiilor din mînturi s-ar fi transformat in care. Mii şi mii de muncitori şi zila operativă de lucru intre- I oficiale rhodesiene. Probabil,
localităţi. înlieprinderi şi din 6- realitate povestea biblică a cetăţeni ai oraşului sprijiniţi prinsă de tovarăşul Nicolae I apreciară în legătură cu a- protestele şi dezaprobarea CAIRO 22 — Coresponden Laos. Vietnamul de sud şi
qricultură după retragerea a potopului. Cit poli cuprinde cu dc militari ai forţelor noastre Ceauşescu şi ceilalţi conducă- I ecasta corespondenţii dc pre celei mai mari părţi a popu tul Aqerpres. Constantin Opri- Cambodqia.
pelor. ochiul spre sud. spre nord. ori armate lucrează zi şi noaole tori de partid şi de stat a con- I să, că premierul sud-alrican laţiei globului fată de poliii- că. transmite : In capitala Re Reprezentanţii opiniei publi
Pretutindeni. în secţiile şi în încotro ai catla nu vezi alt pe şantierul acestui diq. 1000 stituit pentru cetăţenii din ju- a doreşte să se informeze în ca rasială a guvernelor lor. publicii Arabe Unite s-au în ce din ţările DartfcipâMc la
cheiat lucrările Conferinţei in
ţoale sectoarele vizitate se lu ceva decît ape. iar prin aoe de studenţi s-au oferit să detele Brăila şi Galaţi un pu- j ternaţionale de sprijinire a conferinţă au condamnat poli
crează cu pricepere, cu spirit pete verzi, indicind vîrfuri de muncească voluntar la ridica ternic imbold de a munci cu I luptei popoarelor din Indochi tica de intervenţie sî aqresiu-
de dăruire. Muncitorii de aici copaci, sate oărăsilc, şosele ca rea zidului împotriva Perico înaltă răspundere patriotică I na Au luat parte deleqati din nc a "imperialiştilor americani
li- !|
pentru preintîmpinaTea si
fac tovarăşului Nicolac re se pierd parcă in abisuri, lului ascuns In masa aoelor chidarea efectelor inundaţiilor t Acţiuni de protest in S. U. A. 72 de ţări. reprezentanţi ai u în Laos. exprimîndu-şi spriji
Ceauşcscu. celorlalţi conducă căi ierale sparle şi (irite de Dunării. nor organizaţii naţionale, re nul deplin faţă de lupta justă
tori de partid şi de stat o pri viitori. Fabrica de conserve de Sini impresionante pildele a reprezentat un prilej de îm- li gionale si internaţionale. A a poporului acestei ţări. sub
mire călduroasă. Inţcleqînd lequme de la Zaqna-Vădenî de solidaritate muncitorească bărbătare în lupta cu stihiile NEW YORK 22 (Aqerpres). rului general al O.N.U.. U participat o deleqaţie a Liqii conducerea Frontului Patriotic.
momentele qrele prin care tre zace cufundată in mocirlă. ce se dau si aici In aceste naturii $1 de manifestare a so In Statele Unite se desfă Thant, o declaraţie Drin care române de prietenie cu popoa Participanţii la conferinţă au
ce ţara. işi înzecesc eforturi Fstc locul de întilnire a Şire clipe prin care trece întreaga lidarităţii socialisto cu care în şoară noi acţiuni de protest protestează împotriva violării rele din Asia şi Africa, con denunţat invadarea Cambori-
le peniru a da mai multe pro tului cu Dunărea. Ncmaiavînd noastră tară. In afară de tregul nostru popor se ridică ca împotriva extinderii interven drepturilor omului prin trimite dusă de prof. univ. Slanciu Qiei de către forţele armate a
duse şi de mai bună calitate loc in Dunăre. Sîrelul a rupt ofranda în munca tenace a un singur om. tnfrunlînd :u ţiei amerkane în Indochina. rea tinerilor americani în răz Slman. secrelar qcneral al Li mericane. apreciind că această
Totodată, cî raportează condu digurile $i a născut pe uscat cetăţenilor pentru apărarea hotărîre şi fermitate grelele în La New York a avut loc in boiul din Indochina. înlrucil qii. acţiune face parte dintr-un
cercări prin rare trece patria
cătorului partidului sumele pe o marc care nu era. dar nu o avuţiei obşteşti de atacul dez noastră socialistă. (ala primăriei un mîlinq cu aceştia „sînt obligaţi să lupte La încheierea lucrărilor au plan mai amplu de extindere
care s-au angajat să le done marc ca cea dc la Bicaz sau lănţuit de ape salariaţii Com prilejul căruia aproximativ într-un război ileqal. nedecla fost adoptate rezoluţii de spri a războiului in întreaga pe
ze la fondul de ajutorare a zo cca de pe Argeş, aducătoare binatului siderurqic Galaţi N. POPESCU-BOGDANEŞTI 20 000 de persoane si-au ma rat". jinire a luptei popoarelor din ninsulă indochincză.
nelor devastate de furia ape- dc lumină, ci o masă de apă contribuie cu aproape 12 nu- PAUL DIACONESCU nifestat dezaprobarea fată de Luări de poziţie împotriva
implicarea tot mai mare a tru intervenţiei americane în Cam
pelor americane in luptele din bodqia continuă să se manifes
Sta te , o rg a n iza ţii in te rn a ţio n a le şi Vietnamul de sud. Laos şi ai Congresului. Astfel, senato
te si din partea unor membri
Cambodqia. Adunarea a fost
orqanîzată de mişcarea pacifis rul Albcrt Gore a calificat
şi
tă »Coaliţia muncitorilor
persoane dan sira sn a ta fe sp rijin ă studenţilor pentru pace". pen drept „şocant*' faptul că preşe
dintele holărîse trimiterea de
Organizaţia americană
tru amnistie a adresat secreta trupe înainte de a consulta
Congresul şi naţiunea.
R o m â n ia pentru în lă tu r a re a p agu b elo r
p rovocate de in u n d aţii Scăderi îngrijorătoare la
bursa din New York
In aceste momente qrele Crucea Roşie canadiană a tr-o vizită de afaceri, a depus mer" a donat suma de 5 000
cind mari regiuni ale tării donat peniru populalia sinis la Banca Română de Comerţ schillinqi austrieci, iar firma NEW YORK 22 | Aqerpres).- acţiunilor, transmite din New
noastre se află încă sub pu trată din regiunile lovite de Exterior suma de 200 dolari „Goerz“ a donat 3 000 schil Intr-o atmosferă de deziluzie York agenţia Reuter. este cel
terea ncslăpiitilă a apelor, cind inundaţii suma de 10 000 do pentru ajutorarea sinistraţilor. linqi. Celătcanut austriac Ale generala, bursa din New York mai scăzul din martie 1963“. *
se conturează tabloul sumbru lari S.U.A. Printi-un telex adresat de xandru Schwarz a acordat a marcat la încheierea tranzac Gene llaretl. specialist al
al uriaşelor distrugeri provo Societatea dc Semilună Ro dr. Hans Gerd Kirchicld şi dr. pentru fondul sinistraţilor su ţiilor de joi noi scăderi îngri firmei ..Francis Dupont and
cate de inundaţii, sini toi mai şie din Algeria a hotărîl să tri Klaus von Menges, ministrului ma dc 13 000 schillinqi. jorătoare ale cursului acţiuni Companv", atribuie scăderea
numeroase dovezile de solida mită un avion cu diferite aju comerţului exterior se arată t Pe adresa aceleiaşi între lor. Indicele Dow Joncs s-a în cursului acţiunilor ..politicii de
ritate pc care le manifestă iată toare pentru populaţia din zo „Ca expresie a compasiunii prinderi, s-a primii un telex scris la GG5.25 puncte ceea restricţii monetare. încetinirii JAPONIA - 20 000 de muncitori, studenţi, femei ou luat pai
de România state, organizaţii nele lovite de calamităţi. noastre lată de poporul român din partea firmei „Nordimpex" ce reprezintă o scădere dc ritmului afacerilor, lipsei de te io demonstraţiile de protest faţă de extinderea războiului din
internaţionale, persoane din La Casa dc cultură a stu care a fost lovit dc această din Copenhaga în care se a 11,30 puncte fală de nivelul încredere în posibilitatea com Indochina.
străinătate, cetăţeni străini a- denţilor din Capitală funcţio calamitate naturală. lirmele rată. între ailelş înrcqistrat cu o zi in urmă. baterii inflaţiei, precum şi e- In foto : adunarea de protest împotriva agiesiuniî amerî-
Deoarece regiunile agricole
ilaţi în România. nează, in aceste zile, în cursul „Man'\ „Ghh", şt „Sterkrade“ , au fost cel mai mult lovite noi voluţîei războiului din Asia de cane in Indochina, la Tokio.
„Klrchield“
„Schlocmann**
Guvernul Statelor Unite ale dimineţii, un centru de colec dorim să oferim — ca un a- „Actualul nivel atins de cursul sud-esl".
Amcricii a anunţai că va tri tare a donaţiilor făcute de din R. F. a Germaniei vă pun julor cu totul simbolic peniru
25 000
la dispoziţie suma dc
mite un nou ajutor constînd membrii corpului diplomatic poporul român, un vagon cu
din 1 500 paturi pliante, me pentru ajutorarea sinistraţilor. mărci vest-qermane pc rare le junlnci de reproducţie din rasa
vom transfera telegrafic".
dicamente şi pături. Cu acelaşi Pînă acum s-au primit, din de lapte daneză de cea mal incidentelor idsiale <«ire au seara iiupa şedinţa comună a
avion va fi transportat şi aju partea personalului ambasade in numele vechii prietenii pe bună calitate, pentru înlocui reizbucnit intre grupurile du conducerilor C.G.I.L, C.l.S.L.
torul oferit de Crucea Roşie lor Marii Britanii, S.U-A., R.D. care o nutresc fată de po rea unora din animalele care studenţi negri şi albi. In tim şi U.I.L.
porul şi statul român, se spu
Germane, Elveţiei şt R. F. a
din S.U.A. Germaniei la Bucureşti pache ne într-o teleqramă adresată s-au pierdui in urma inundaţi pul iniervenţici trupelor s-iu
întreprinderea Iugoslavă de te contînînd diferite articole de de Arnesto Tattoni, preşedin ilor, precum şi 1 000 de doze Consiltu) O.N.U. pentru Congres al Uniunii Interna produs ciocniri soldate cu ro-
comerţ exterior „Interexport" îmbrăcăminte, medicamente, a- tele firmei Svîtimexport din de material de insămîntări Namibia a hotărit trimiterea tionale de luptă împotriva niti. Au fosl arestate şase
din Belgrad a hotărit să a- limenle. obiecte de uz casnic. Italia. Corni tel ului Central al peniru taurine. in Africa a unei misiuni ca persoane. Conducerea uni* Cei peste 3CO tiu demon
cordc populaţiei sinistrate din Tot în cursul zilei de ieri. Partidului Comunist Român, Directorii firmelor olandeze re să stabilească contacte cu cancerului, la care iau parte vcrsiiătii a anunţai suspen stranţi negii, tare participă
tara noastră un ajutor sub for membri ai ambasadei Italici Ia în afara sumei de 450 000 lire „Poli En Scharp“ şi „Juned“ a guvernele ţărilor africane în oncologi din 72 de ţări. Timp darea’ cui surilor pinTi mar de marii ia marşul dc pro*
mă de îmbrăcăminte şi medi Bucureşti au depus in spriji Italiene depusă la ambasada flaţi în Capitală, au depus vi vederea coordonării acţiuni de şase zile. cei peste 6 000 ţea viitoare. test organizat împoltiva prac
camente în valoare dc 10 000 nul populaţiei sinistrate la României din Roma dc către neri la conducerea întreprin lor privitoare la viitorul a ticilor rasiste din statul Geor
dolari S.U.A. Banca Română de Comerţ Ex familia mea si firma pe care derii româneşti de comerţ ex cestui teritoriu aflat încă sub de participanţi vor face o ♦ © ♦ gia. au ajuns in localitatea
Crucea Roşie din R. F. a terior 600 de dolari, iar unii o conduc, subscriu pentru a terior „Tehnoîorestexport“ un controlul quvernului rasist al trecere în revistă a progre Macon, unde a (ost orqanizal
Germaniei a Irîmis vineri. în lucrători ai ambasadei Indiei jutorarea sinistraţilor din re cec în valoare de 5 000 guldeni Republicii Sud-Airicane. selor realizate în lupta îm Cele trei mari centrale sin un miting în cursul căruia
ajutorul sinistraţilor din zo în România 416 rupii. giunile lovite cumplit de inun pentru sinistraţii fabricilor de ♦ 0 4 potriva cancerului. Vor ii dicale Italiene nu sînt satis a luai cuvîntul reverendul
nele inundate, medicamente, Intr-o scrisoare adresată pre daţii, în numele biroului fir mobilă din Tg. Mureş şi Salu făcute de măsurile pe care Ralph Abernathy. liderul
îmbrăcăminte, pături, corturi şedintelui Consiliului de mei din Bucureşti suma dc Mare, întreprinderi cu care fir Ministrul de externe italian, prezentate comunicări şi vor le prevede guvernul în do Conlenntei conducerii creş
şi 4 microbuze. Stat al României, Nicolae 200 de dolari. ma olandeză sc află in relaţii Aldo Moro, aliat In vizită o* avea loc dezbateri asupra meniul reformelor economice tine din sud. Cu această o-
Crucea Roşio suedeză a alo Ceauşescu, de John A. Ntcas Pe adresa Oficiului Naţional comerciale de mai mulţi ani. litială la Cairo, a avut vineri noilor descoperiri privind şi sociale revendîcale de oa cazit, el a făcut cunoscut că
cai un lond dc 400 000 coroane şl Jel Djandji. reprezentanţi ai de Turism a sosit o lelegramă De asemenea, ei au dispus fir o primă întrevedere cu mi cauzele şi tratamentul mala menii muncii, menţionează un la încheierea marşului, care
pentru ajutorarea sinistraţilor unor «firme canadiene, se spu în care reprezentantul unei melor lor să expedieze pentru nistrul de externe al R.A.U., diilor canceroase. comunicat dat publicităţii joi va avea ioc astăzi (sîmhri'ăl
români. Vor îi trimise medica ne : „Reprezentanţii a două fir Cenlrale de desfacere a unor colectivele aceloraşi unităţi un Mahmud Riad* Convorbirile in localitatea Atlanta va a*
mente în valoare de 30 000 co me canadiene „Sieard“ şi „Ca- produse farmaceutice din El vagon cu articole de îmbrăcă au fosl consacrate unui nunta noi acţiuni de protest
roane. 20 tone îmbrăcăminte, nadair Services Limited“ din veţia Constantin Greceanu minte si medicamente. schimb de păreri privind ale populaţiei de culoare îm
potriva nedreptăţilor rasiale.
produse alimentare ctc. Montrea). prezenţi în tara oferă ca o modestă donaţie ★ perspectivele relaţiilor dintre La New York a avut loc o lat Unire a reprezentan
Autorităţi Ic brîlamce au tri dumneavoastră în aceste zile peniru atît de dureroasa în La qhişeele Băncii Române Italia si R.A.U In atentia in ţilor opiniei publice americane, iniţiată de Asociaţia * © ♦
terlocutorilor s-au aliat tot
mis cu avionul, la 22 mai. pri triste, sîntem profund emoţio cercare prin care trece în mo de Comerţ Exterior se prezin odată o serie de probleme de sprijinire a Organizaţiei Naţiunilor Unite în legă
mele cantităti de medicamen naţi de greaua încercare su- mentul de lată poporul român, tă numeroşi cctătcnl străini a majore ale actualităţii inter tură cu apropiata aniversare a 25 de ani de la crea Un grup dc peste 450 de
te. Pentru 25 mai a fosl anun lerilă de poporul român. Ca suma de 200 dolari. flaţi în Capitala tăriî noastre rea O.N.U. lideri sindicali din reglun-vi
naţionale si. in mod deose
ţată trimiterea, 1.M cu avio o umilă contribuţie la opera Prin intermediul Întreprinde in vizită sau pentru interese bit, evoluţia situaţiei din O Luind cuvîntul cu acest prilej, secretarul general al
nul a unui nou lot în med;- de reconstrucţie v-am fi recu rii , Prodexport“ au mai tri de serviciu care depun diferi O.N.U., U Thant, a subliniat că principala sarcină a San Francisco au adresat o
camcn'r. noscători dacă aii accepta mo mis în acelaşi scop : Firma te sume de bani în valută. în rientul Apropiat. Naţiunilor Unite este apărarea păcii şi extinderea co scrisoare deschisă preşedin
* la rindul său. societaiea desta sumă de 200 dolari, de Vlncent din Liban — 500 do sprijinul populaţiei atit de In cursul vizitei sale la laborării între popoare. telui Nixon In care se cere
vcsl-germană ..Karitas" din puşi la Banca He Comerţ Ex lari. îlrma De)(ik din Austra greu încercată din zonele si Cairo, Aldo Moro va con
Froihurg va irimile 3 camioa terior. ca o dovadă de solida- lia — 20 000 Ie). Marcheriotis nistrate. feri. de asemenea, cu pre- reiraqerea neîntîrzială a tru
ne cu medicamente, corturi, riiale si simpatie". din Cipru — 50 lire slerline. Am reţinui cîteva nume de şedln'ele R.A.U., Carnal Ab pelor americane din Vietnam
îmbrăcăminte, pături. utilaje Exprîmîndu-şi sentimentele Un grup dc cetăţeni Israeli- pe chitanţele înregistrate în del Nasser. si Cambodqia.
vineri '
medicale şi o instalaţie de Du de compasiune faţă de popu eni. din orăşelul Klriat Shmo- cursul dimineţii de ♦ © ♦
rificare a apei. iar Sociclalua laţia sinistrată. J. Donald Rol na, au donol suma de 700 do Luigl Trincla. reprezentant al Universitatea statului Ohîa
a fost ocupată joi de trupe
pen'ru ajutoraieo copiilor or lins. preşedintele firmei Uni lari S U.A. în contul fondului firmei italiene Mecaniche M o La Houslon au început lu ale gărzii naţionale In urma C U R I E R
fani din Bonn va trimite 300 ted States Steel Enqineers and de ajutorare a sinistraţilor din derne a oferit I 000 dolari. crările celui de-al IV*lea
kg îmbrăcăminte şi medica Consullanls — Pittsburq-S.U.A., România. Serqio Curiei, din Milano 500
mente. care se află în România, in Firma austriacă „losei Zlm- dolari.
Redocţlo y] odminîsl/oţio ziarului i Deva, »U. Dr, Fetru Grota, nr, 35. Telefoane i 12317 |l 1127$, Tiporul i Întreprinderea oolipraficâ Deva. 44065