Page 73 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 73
^ *,"rr,t,ifPfn„frtnfn"r*rtftt90int"Mrrnnrntrrititf>nnn"iHt*Hl9s
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ!
C A M B O D G IA
! Bilanţul ultimelor două $
*
i luni de lupte
i
* Secetă violentă şi prelun ¡
i gită in nord-estul Braziliei *
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
I • Curier, Atlas I
ANUL XXII. Nr. 4783 DUMINICA 24 MAI 1970 4 PAGINI - 30 DANI
ÎNTREAGA ENERGIE Ş l FORŢA A JUDEŢULUI H UNE- EFORT COMUN IN LUPTA
s-/ A
DOAR A ESTE ANTRENATA IN MUNCA DE REFACERE ÎMPOTRIVA CALAMITĂŢII
Din lóale judeţele lovite (le cul puhoaiele, apar in toată relras în maica lor după re
calamitate sosesc fără înceta cruzimea lor rănile dureroasei violenta lor revărsare- a dis
re veşti consemnînd noi |>aqu- lalamilăli. Coros|>ondcnlu! nos trus aproape 1 200 de con
be înregistrate in urma distru tru ne-a comunicai, ieri că sul» strucţii (din care 607 casc), nu
meroase porţiuni de drumuri,
Noua fabrică de gerilor pricinuite de năvala a- două cadavre ; numărul victi căi ferate, linii cleclrice, linii
casele prăbuşile do năprasnica
inco
lovitură au losl găsite
pclor. fapte dc muncă titanică,
lelelomce ele. Prin eforturile
plină dc dăruire, cc sc desfă
şoară pentru inlrîngerea greu melor omeneşti identificate pi suslinule ale lucrătorilor din
tăţilor şi refacerea a (eca (e uă simbălă in judeţ s-a ridi transporturi şi telecomunicaţii,
oxigen de la hoaie. Alie ştiri elogiază lupta cai la 79 Peste distrugerile refăcute pînă simbălă 190 km
cu sprijinul ostaşilor, au fost
a Íost distrus de cum|)liU'le pu
anunţate anterior, pe măsura
a mii mii de muncitori, ţă retragerii apelor, sc adaugă linii electrice. H km linii te
noi date tragicului bilanţ al
rani coo|)eralori, militari, care inundaţiilor; in 24 de oro au lefonice, aproape 9 km căi fe
rate.
intr-un efort comun acţionea
Hunedoara va in ză pentru stăvilirea apelor mai fosi ideniificalc alte 4 700 gaşul normal. w
Viaţa tinde să revină în fă
animale moarlc.
dezlănţuite. Sini încă. penlru
oamenii din cele mai multe In. ajutorul sinistraţilor con Maramureş. Simbălă, In cu
judeţe ale tării, ceasuri şi zile tinuă să sosească neîncetat prinsul judeţului mai erau i-
tra în funcţiune grele dc elorluri. uneori supra convoaie rle autocamioane, ae nundalc parţial circa 450 de
omeneşti. pc care ci le consa
ronave Şi trenuri cu alimente,
medicamente.
cră apărăm viciii, satelor, o-
îmbrăcăminte,
raselor. bunurilor materiale- corturi, păluri şi al Ic obiecte
rodului ogoarelor. de prună necesitato ICdhlénudrc In pag. a 4-oj
la termen Satu Mare. Pe unde au Ire- Bislriţa-Năsăud. Riurile s-au
La jumălalea acestui an. Combinatul siderurgic Hu
nedoara îşi va amplifica dimensiunile cu un important
obiectiv industrial — noua fabrică de oxigen- Prin
punerea in funcţiune a acestei capacităli productive sc C.E.C. 2000 - „contulomeniei“
creează condiţii ponlru vi'olizarca inlreqii producţii de
mei al a Hunedoarei — se va asigura creşterea in acest
an a producţiei de o|el la peste 3 milioane tonei uli- Potrivit datelor cenhalizate la Casa de re şi in această situaţie contribuie cu fonduri
li/.area ovicicnului va conduce la îmbunătăţirea cati 1*5— Colectivul laminorului de sirmâ de la Hunedoara a încheiat primul trimestru cu un bilanţ Economii şi Consemnaţiuni, simbălă la ora băneşti la vindecarea grelelor răni provocate
tu metalului. îndeosebi ia ridicarea performantelor c*a- poiitiv. S-au produs peste prevederi 420 tone de oţel beton, iar la export au fost livrate in de- 12 valoorea totală a depunerilor la cont de inundaţii - suma banilor depuşi de ei de
liialive ale laminalelor va impulsiona subslantial re vans faţă de plani 200 tone oţel beton de calitate superioară. In foto : aspect din zona de de C.E.C. 2 000 se ridica la 10 373 272 lei. păşeşte 200 000 lei.
ducerea consumului de metal in combinalul liunedo- pozitare şi expediere din hala laminorului de sirmâ. Foto : V. AZUGEANU Creşterea vertiginoasă a depunerilor — Din rindul sutelor şi sutelor de mii de ce
rean. dublarea sumei in decurs de numai 2 iile — tăţeni de la oraşe şi sate, depunători in
Noul obiectiv va asigura un supliment de oxigen teh reprezintă o vie mărturie a dorinţei fierbinţi „contul omeniei1', cităm citeva nume : pen
nologie de 13 500 normal metri <ub| pc oră. Din acest a tuturor cetăţenilor de a contribui la grăbi sionarul piteştean Constantin Mârâcineanu, ca
debit. 10 0()0 Nmr/h se vor utiliza la intensilicarea ela Necesitatea sporirii producţiei agricole impune rea lichidării qrslelor suferinţe ale populaţiei re a venit in ajutorul sinistraţilor cu suma de
borării oloiului În cuploarele Marlin prin insultarea din judeţele sinistrate 6 000 lei, pensionarul Alexandru Voicu, care
prin lănci, iar restul oxiqenului urmînd a fi folosit la Se remarcă in mod deosebit valoarea ridi a depus 2 000 lei, de asemenea, pensionarul
instalaţia de flamare in llux de la laminorul blummq cată o depunerilor in municipiul Bucureşti — Petru Toma din Hunedoara, care a predat
1 300 şi pentru imbutelicre cu alte dcslinalii produc 3 643 570 lei, in judeţul Braşov - 696 400, întreaga pensie primită pe luna mai, croito
tive R e lu a re a a c tiv ită ţii p e Cluj - 604 067, Sibiu - 512 971, Bihor - rul Gheorghe Henciu, din aceeaşi localitate,
Constructorii hunednreni. conştirnli de importanta 453 968, Teleorman — 439 979 şi Timiş — cu suma de 2 000 lei. precum şi pionierul
deosebilă ce o arc aceasta fabrică in procesul tehnolo 422 994 lei. Gheorghe Nica, de la Şcoala generală nr. 11
gic dc elaborare a otelului, s-au mobilizat cu forte Este impresionant inflăcâratul patriotism şi din Piteşti, care a donat pentru copiii din zo
sporite pentru respectarea termenului de punere iu o g o a r e şi în gre d in i, înaltul spirit civic ol sătmărenilor - oamenii nele inundate economiile sale in valoare de
funcţiune. ..Executarea acestui obiectiv nc-a pus în si ceî mai greu încercaţi de urgia apelor - ca 200 lei.
tuaţii deosebit de dificile — ne relala tovarăşul Viorel
Doda, inginer şef coordonator la I.C.S.H. O bună parte
din utilajele ce compun acest aqrcqat ne-au venit cu
marc intîrzierc din străinătate, fiind necesare eforturi în zo n e le c a la m ita te
suplimentare pentru încadrarea in graficul de execu ...72 moi. oro IA.45. Dispecerul De la oameni,
ţie. Stadiul actual a! lucrărilor se găseşte într-o fază oooportului ¡ntornojionol ,,Bucu-
avansată, fapl ce a permis începerea probelor tehnolo In zonele inundate, in urma rejIi-Olopeni" anunţă : ,,Permi
gice pe agregat. A lost pus sub tensiune transforma retragerii a|>elor de pe o ma mis se va culliva porumb. Să- velor agricole din Foit. Uobil- tem aieiuarea I* Un avion cu
mînţa necesară a şi fost pro
semnul ditlincliv ol Crucii Rojiî o-
torul de 40 M V A , s-au făcui probele la moloarrle de re parlc din suprafeţe, s-a re curată. Tehnicianul Aurel Cos- na şi Rapoi tu Mare. In aces linge pominlul, aducind din Da-
anlrenare a compresorului, s-a cuplat şi pus in func luat activitatea pc ogoare şi mcscu a adus de la Aqroscm te unîlăli sc lucrează la eva nemorco un prim transport dm a
ţiune compresorul cu motorul dc 0 MW. In prezent în grădinile dc legume. Se Orăştie peste 2 600 kg porumb cuarea apelor prin o.vccularca jutoorele acordate locuitorilor re pentru oameni
giunilor noastre grav lovite de i-
la accsl agregai se fac pregătirile pentru rodajul ofi munceşte cu mult elan la c- dublu hibrid din soiuri mai de canale de scurgere şi cu
cial dc 72 de ore". vacuarea apelor dc pe semă timpurii. ajuloru) molo|>ompclor. In gră
dinile de legume, unde apele
Cu 38 dc zile înainte dc scadenţa termenului de pu nături. la pregătirea lerenulm nu au distrus culturile, se des
nere în funcţiune, noua fabrică de oxigen, a ajuns aşa şi semănat, la plantat, prăşit şi De asemenea, au început lu făşoară o activitate susţinută
dar aproape de cota finală. Au mai rămas rle executat recoltat legume. crările de pregătire a terenu la prăşii, plantai şi recoltat. Ajutoare prin Faptele aceslor zile vor râ- I 300 bucăţi ouă, 100 kg slă
lui şi însăminţarca porumbu
uncie încercări şi completări necesare efectuării pro Conducerea cooperativei a- lui. Mecanizatorii Petru Pur mino adine încrustate în ini nină. la Sintămăria-Orlea —
belor tehnologice complexe. qricole din Ceoagiu. care a a- ta şi Ghcorqhe Popa au pre- La C.A.P. Rapolt. pesle 70 dc mile şi conştiinla oamenilor. 1 400 kg de carioli, 260 kg fa
cooperatori lucrau, in ziua de
Pînă a se ajunge insă înlr-un asemenea stadiu, a vul şi are încă mari supralelc gălit in ultimele două zile 16 22 mai ac., la prăşilul vşr/ei Crucea Roşie Penlru că sini zile cind jude sole. I 700 bucăţi ouă.
fost nevoie (In eforluri deosebit dc mari. In primul de tereu ac<»|)eiiie de ape. a hectare teren, iar cooperatorii şi recollalu) cepei. Dc aici, ţul întreg, din A|>u$eni şi p i Din comuna de munte. Lun
rînd s-a impus necesitatea reorganizării întregului pro trecut la elaborarea unui plan Lazăr Pascu. Viorel Pirva şi s-au expedial la dala aminti nă în Valea Jiului, din lin u lu- ca Cernii, sc anunţă că săte
gram (le lucru în funcţie de neajunsurile create de concrcl de măsuri |>enlru c- Nicolae Curuţ au participai tă peste I 400 kg ceapă verde, nundoţi-: ; 12 000 flacoane de pe rile Orăşlici. Haţegului. |>ădu- nii au dat pentru cei sinis
lipsa utilajelor. După sosirea acestora, a fost necesară lectuarca lucrărilor agricole. in ziua rle 22 mai a.c. cu ate iar de la C A P . Mobilna — nicilină, 2 400 toblete de eolciu. renilor. s~a ridicai, la lei ca traţi 719 bucăţi ouă, 129 kg
4 S00 kg de lopte praf. cu emble
concentrarea unor for|c şi eforturi sporite pentru mon Aslfcl. după ce a fosl idenli- lajele la insăminţalul a 6 hec 3 000 legături de ridichi. La ma fabricilor producăloorc da inlreaqa ţară, in sprijinul ce slănină. 49 păsări, carlofi Lo
tarea lor şi recuperarea unor restante aferente lucră iicală suprafaţa de teren inun tare cu |>orumb. O activitate Foit. mecanizatorul Petru Cvj nele lor care au rămas fără casă, cuitorii din satele apar tinind
rilor ce intră în completul operaţiunilor dc montaj. dată şi gradul dc calamitate a inlensă se deslăşoarâ şi )a gră a pregătii penlru semănat 4 Aeeasto este numai una din fără piinc. comunei Geoagiu, care n-au
Examenul însă nu s-a terminal. Programul celor 38 cuburilor, s-au stabilii. în con dina de legume. Aici s-au pră hectare leren. iar şoferul Amos cursele internaţionale înregislrole Ceea ce înlrc|)iind locuito lost calamitate, au slrins I 150
de zile care au mai rămas pînă la punerea in funcţiu formitate cu recomandările M i şit mecanic 12 hectare cu car Crişan transporla cu autoca <n „jurnalul de bord- al ooropor- rii satelor luincdorene. care kg griu, 396 kg lasole, 154 kg
Ieri, de pildă,
tului bucurejlcon
ne a fabricii este foarte încărcat. Mai sini de executai nisterului Agriculturii şi Sil tofi. iar pcsle 25 de coojicra* mionul luraje pentru animale, au moi sosii — prin intermediul n-au cunoscut urgia calamită- slănină. 2 560 bucăţi ouă şi al
lucrări de montaj, izolaţii, rodaje şi probe tehnologice. viculturii. noi amplasamente lori lucrează zilnic la prăşilul sămintă. diverse materiale şi Crucii Roţii — avioane din R. D. liIor. esle o adevărată între ic |>rodusc, cei din comuna Bu-
V’or reuşi I ar lor i i răspunzători ca in această perioadă pentru uncie culturi. verzei. plivilul in răsadniţe şi apă de hăul |>cnlru cetăţeni. Germană )• Republica Federală a cere a omeniei, a reafirmării nila au depus la C.E C., in con
Germaniei. Primul a fost incăreol
scurtă să materializeze întregul |>roqram astfel incit Preşedintele coo|)eralivei. to copilitul roşiilor La grădina La llobilna pirîul care trece cu V 000 llocoone de streplomici- spiritului tradiţional al ţărăni tul 2 000, peste 18 000 lei. cei
noua fabrică do oxigen să |)rodură la termen ? varăşul Aurel Pera. şi ingine de legume. în tocul culturilor prin grădină, din cauza unei nă, 3 300 de pături, 20 dc con- mii noastre de a sări. cu toata din comuna Ghelar au donat
loinere cu tubitonţe chimice pen
„In ceea ce no |)riveste pe noi. constructorii — a con- rul şei al unităţii, loan Ghcor- compromise din cauza inunda Cupluri făcule dc apele Mure tru puiificarea opei Celălalt a inima, in ajutorul semenilor. 550 kq brînză. 12 miei. 17 tone
Din Bciiu. ieri dimineaţa, an
linuat inginerul sef Viorel Doda — nu pot exista dubii ghiu. ne relatau că brigadierii ţiilor şi a qrindinei. se vor şului. se revărsa peste semă adus citeva mii de cutii Cu lapte plecai doua camioane pline cu de furaje. Locuitorii losif Mer-
în respectarea scadentei. N:i avem ¡ncă asigurate nici dc cîmp Şi membrii consiliului culliva 3 hectare cu varză dc nături. Preşedintele coopcra- praf, făină de cereale, paste din sici. Ghcorqhe Jcler, Nicolae
fructe ţi legume, ciocolată etc.
de conducere, împreună cu ţă toamnă. 2 hrclare conopidă. 4 livei şi mai mulţi cooperatori alimente t peste 4 tone rle car- Lăscuţoi. Livia Branqa şi
îndoia
sosire,
comioone
după
A. MOLDOVAN ranii cooperalori. lucrează la hectare castraveţi. 1.7 ha ni se străduiau să astupe spăr garate in apropiere le-au încăr loii. 5 000 bucăţi ouă. 240 kg mul|i alţii din această comună
evacuarea a|>elor de |>c se ridichi de toamnă Şi un ha cu tura. Era nevoie de prezenta cat ţi le-au tronsportot la aero slănină, fasole. au depus la C C C .. în fondul
mănături şi celelalte Icrcnuri dovleac de copt- inginerului agronom. Sorgi u portul curselor interne de la Bă Locuitorii comunei llrctea dc ajuior, 300-500 Ici fiecare.
inundate. La evacuarea ape Pc măsură ce apele se re neasa, de unde ou fost dirijole spic Romănă au primii chitanţa nr. Alimentele donalc rle locui
(Continuare in pag. o 2-o) Sburhea- L-a lol căuta! un co solele ţi comunele judeţelor Sa I pentru aproape I 800 kg do
lor de pe lerenurilc care nu trag Şi terenul este bun rle operator. dar nu l-a găsii. cou. Suceava, Mureţ, Maromureţ, torii şalelor huncdorenc. cele
au scurgere se foloseşte asper lucru, creşle in intensitate şi Hunedoara, Sibiu cartofi, l 178 bucăţi onă. 153 oferite de întreaga ţară au a
sorul. In locul griului compro munca pe ogoarele cooperati N. ZAMFIR kg fasole, 300 kg slănină. 27 juns in casele şi pc masa ce
păsări. Ei au donai, pină ieri. lor care au nevoie de ele. Ir»
la C.E.C., pentru sinislrali. magazine alimentare şi dc le
II 889 lei.
gume special amenajate fn Uia
La Consiliul popular jude şi Deva s-au distribuit 1n mod
A mi /ost pe uliţele satului
Acţiuni Stretea Cu barca. Altfel nu Imagini zguduitoare din rul primarului. Se gindcsc sebit modul cum an răspuns gratuit, |)înă ieri. 6 lonc făină,
ţean se apreciază in mod deo
la miine, să refacă un po
se jioatc ajunge la cele 31 deţ distrus ca să ¡joată trece cu cetăţenii din zona Haţegului la 2 lone mălai, o tonă zahăr. 200
IU lapte. 80 000 bucăţi ouă. o
culturale în (le casc cuprinse (le ape tractorul in sat. . să aducă chemarea Biroului Executiv al tonă de carne. 4 lonc (le faso
Apă, cit vezi cu ochii Apă
Conciliului National al Fron
— otel undc-i apă pe
apă
le. 10 tone de legume şi alte
tulbure, miloasă Şi lăzi, buş ste tot — piinc, alimente, tului Unităţii Socialiste $i produse de slriclă nccesiial.e.
teni, sălcii pe care apa le
Valea Jiului rostogoleşte. Unde, încotro ? ST RET EA AFLATĂ „SUB A P Ă " îmbrăcăminte Se iau hotă- n¡unii Naţionale a C.A.P. La ..La I.CR.A. Deva s-a |>rr-
al
Executiv
U-
Comitetului
riri. Vorbesc toţi. sint multe
Ne sliecurâm cu barca prin de făcut, numai să se retra Pui. de exemplu, au fosl dona zental un camion cu număr
tre sălcii, in dreptul coroa gă un pic apa Plutonierul te pînă ieri dimineaţă (le că din judelui Mehedinţi. A adus
Consiliul municipal al sin nelor. Apoi trecem peste tre cetăţeni 200 kg lasole, 2 400 conserve şi alic alimente. Scri
dicatelor Petroşani organi nişte fire galben-verzui. teşii toată durerea care s-a tr-una. Aici c tot ce au agoni „mî-ai fost drag. Dar te u- Pană tace, tace şi ascultă. Se bucăţi ouă. 220 kg slănină. La soarea de însoţire c laconică '
zează in perioada 15 moi — „Aici avem griu, Uezostaia" abătut peste ci. A ¡ta a dis sit dr-o viaţă : o casă care rusc, secaţi-ar apa. Mură- află ig post de cind Sălaşu dc Sus — 3 620 bucăţi „Penlru hunedoreni. din partea
15 iunie o lună a culturii şi — Spune loan Munteanu, trus tot. toată munca lor. se năruie, o sobă de bucă şule !“ Bărbaţii şi primarul a inccjmt evacuarea co ouă 2 000 kg cartofi, 150 kq muncitorilor de j>e şantierul
ştiinţei in Voleo Jiului. Cu a preşedintele C A.P Do- toată agoniseala dc gospodar. tărie. mii pat desfăcut de comunei Dobra, Adrian Cos piilor, a bunurilor, a ani fasole. 250 kg slănină, la Sar- Porţile dc Fier".
cest prilej ou ovut loc şi vor bra. care ne duce cu barca Casele au rămas „in picioa ape. citeva găini urcate in ta, şi şeful postului de mili malelor Ca şi loan Sindea
li organizate in continuare o spre satul izolat. Işi descarcă re", încolo mil. mii <ialhen, por/... şi ce-au dus pe la ve ţie. Constantin Pană. ştiu că şi Ionel Munteanu, cei doi mizeqetusa — I 500 kg carlob, I MIRZA
serie de manifestări culturale- sufletul : „ Ne-a înecat griul, clisos, obsedonl. care a pă cini Viorel Crisnie nu se apa i-a luat toate bucatele. bărbaţi curajoşi care ou ţi
Notăm citevo dintre acestea : porumbul, orzul, pe sute de truns peste tot Parcă şi in mai j)oate slâpini ¡1 năpă Şi sătenii ştiu. încearcă s-o nut în pei'manenţă legătura
satului cu Dobra, care au
un recital dot de către elevii heetarr. Ne-a luat răsadni suflete Şi a¡>a. care nu sc desc lacrimile, fi tremură liniştească. Dar femeia bles
Şcolii populate de artă din ţele. Tot cc am muncit din mai retrage Viorel Crisme barba. „Am lucrat in mină. temă apa care i-a fost dra adus pe apă, apă de băut, in- - -
Petroşani, un concert sim- toamnă piuă in primăvară... ríe cheamă insistent, să-i ve la Deva, să agonisim şi noi gă. dar care a lovit-o atit (le fruntind furia Mureşului dez
lonic susţinut de către or- Şi cp (iriu frumos era !“ cot-a ; nevasta aici, in bri- crunt, de necruţător. lănţuit, ce n-a cruţat nimic
chestro de cameră o cosei In tră m p iin tre sălcii in dem casa Trece peste <trăt- <iadă. să ne ţinem fata la in calea lui, oamenii care
II însoţim pe primarul co
de cultură o siodicotelor, ca albia Mureşului. Dc-n parte dini, prin curţi. Nu-l mai scoală". Şi-acuma... Dacă a- munei Trecem din poartă-n. şi-au croit drum prin valuri,
singurul
re s ou bucurat de succes. şi de alta sălcii de ,.gardă împiedică (fardurile, porţile. ¡ungeţi la Deva, anunţaţi-mi poartă. Pace „necesarul“ dc Stretea... practicabil spre
Tot cu ocest prilej, in ho Sub noi apa arc 7—2 metri. Le pescuiesc oamenii din vă rog lata, pe Margareta — alimente, de îmbrăcăminte, Ne luăm rămas bun de Io
lul Casei de cultură o sindi Plutim „in derivă“ la vale. ajiă. le coboară dc prin săl e studentă în anul I la insti dc medicamente. Dar ce nu-i oamenii salului înconjurat
catelor din Petroşoni. s-o pe Mureş. Şi prin sat tot cu necesar in satul aflat sub de o pe. de la Munteanu.
deschis o expoziţie personală barca mcri/em. loan Muntca- cii, unde le-a urcat volbura tut la Petroşani. Că am scă apă ? „Cartofi nu-mi scrieţi, Şindea. Codreanu, Negru,
de metalo plostie o lui I. nu strir/ă de la poartă dud necruţătoare a Mureşului. pat noi, că sintem sănătoşi, că mai avem— spune o fe Curai, dc la /gref. Olaru,
Biailigan Contravaloarea pe unul citul pe altul. Are Pe altele le leagă. Să nu le că . nu mai avem nimic Ea meie — daţi-i la alţii, care Giurgiu, de la bărbaţii a
exponatelor vindute va fi do piini in barcă. Pentru Elena îa apa să înveţe Să înveţe bine...“ n-au“ ; „Nu, slănină nu. cu ceştia curaioşi Ne însoţesc
nată celot care au avut de Şindea a adus penicilină Casa lui Crisnie sfu să ca pină lingă ceea cc a fost staţie
suferit de pe urma inunda O hătrînă c bolnavă, arc fe Pe uliţe, oamenii reveniţi am, era suită in pod. Cizme dc autobuz. Viorel Crisnie ne
ţiilor catastrofale Un gest bră. Oamenii ne ies in cale dă. Apa a S))ălat pereţii jos. să radă cc le-o moi rămas, de gumă... Bărci, dacă sc mai roagă o dată să nu uităm
pli,. de semnificaţii, de pro ru întrebări : „Cum c la la temelie şi s-a urcat jună umblă prin npd pînă aprna- poate, să ne mişcăm..." Oa să-i liniştim fata... Apoi
fundă umanitate a unui om Iha ? A ieşit de sub apă ? sus aproape (le tavan, rea, }>c la Iji îu. O bătrină. Elisa menii scriu ' numai strictul barca o porneşte pe albia
care s-o inrudit cu arta. Dar Tisa ?" Şi cirul te gin- distrugătoare. E plesnită toa beta Olar. /»linge, p/înge în necesar ; cită omenie î învolburată a Mureşului la
Morţi, vor li organizate la deşti ră ei silit înconjuraţi tă casa Parcă se ¿latină. vale... Casele oamenilor din Stretea au fost devastate de apă.
Lupenî „Convorbirile hunedo- de apă ! Nevasta lui plinge, plingc in- treţină. In hohote plingc şi Bărbaţii se adună, in mai Ce n-au cărat cu ele, au distrus. Ca să poată fi ajutate cu cele
necesare, primarul comunei trece cu barca pe la fiecare fa
rene". In privirile oamenilor ci- blestemă. B tesle mă apa : multe bărci, pe uliţă, in ju SIMION POP milie.
I