Page 74 - Drumul_socialismului_1970_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Q Nr. 4783 £ DUMINICA 24 MAI 1970

BĂRBĂŢIE, CURAJ $I SOLIDARITATE

întreaga energie şi forţă a judeţului Hunedoara

antrenată in munca de refacere

P A R A M E T R I I N E D I Ţ I

\Iu te vom uita...

Î N M U N C A dus cu ele aproape lotuf. In urma lor a rămas un decor
Neaşteptata dramă 9-a produs. Valurile pustiitoare au
sinistru. Am văzut canari cu ghearele înţepenite în uşa
coliviei, o orgă fără clape, pui de căprioare cu picioarele
In enormul amfiteatru al ne-a declarat dînsu). darităfii umane exprimă si rupte, scrisori ce rătăcesc şi acum in căutarea destinata­
carierei de exploatare a mi­ Şi totuşi, între cei care hotărîrea multor mineri de a rului, privighetori ce nu vor mai cinta, copaci fără ră­
nereului de fier de la Teliue, s-au hotărîl să ajute direct lucra in zilele ce li se cuve­ dăcini şi oameni fără case. Nici nu se putea altceva mai
munca si produced urmează la refacerea pagubelor pri­ neau drept recuperare, a mi­ trist pentru inima romantică a românului I
un drum ascendent- Viata ul­ cinuite de apele învolbura­ nerului Nicolae liarbu. din
timei săplămini i-a impregnat te. după orele de muncă, pu­ secţia a IV-a, de a lucra in E o tristeţe pe care o simte nu numai omul. O simte tot
lasă parametri redimensio- tem remarca tineri şi vîr- concediul său de odihnă, a ceea ce e via|â.
naii la cotele înalte ale urna* slnici. nimeri si muncitori din minerului I-rancisc Toth, din Am văzut zilele trecute in satul Gelmar, fa citeva ore de
irismului. Şi nu numai in ca­ sectoarele anexe, care au secţia a Il-a, de a dona în­ la retragerea apelor, un copil de patru ani. Usca grăunţe
rieră. ci în toate secţiile si îmbrăţişai primii iniţiativa. treg salariul pe luna mai la de griu. Degetele lui delicate se strecurau printre grăun­
sectoaieie. Peste tot, dincolo In timp ce oamenii de care fondul dc ajutorare a sinis- ţele de griu umflate de apă. Din cînd în cînd copilăria
de realizarea cifrelor de pro­ vorbeam îşi exprimau hotă- Iraţilnr, a zecilor de mineri din el îşi cerea dreptul (a joacă. Lua boabele de griu, (e
ducţie. munca vizează o sferă rîrea de a oferi sprijinul, la ce au depus importanle sume azvîrfea spre cer şi ridea. Cînd ne-a văzut şi-a pus bărbia
mult mai largă. O sferă a c«V comitetul de partid sc stabi­ băneşti în conlul C.E.C 2 0 0 0, in piept şi-a rămas nemişcat cu miinile pînă (a coate în
rei încărcătură cuprinde fap­ lea primul grup dc muncitori Un marc număr dc ufecisti griu. L-am mîngiiat pe creştetul cu pâr tot, de culoarea
te si acţiuni ale minerilor care din ziua următoare, du­ se va alia în fiecare zi la castanelor. Cine ştie pe unde ii sint jucăriile I
pentru ajutorarea şi spriji­ pă program, vor li prc/.enli IfJrău. pentru lucrările ce le Cind am plecat de lingă el. Şi-a ridicat privirea şi
nirea populaţiei din zonele la Hărău. să ajute la reme­ impune dezastrul pricinuit du ne-a făcut cu mina. La revedere, copilaş. O să maî
calamitate. Io scurte adunări, dierea activităţii cooperativei ape. Dintre ei nu vor lipsi trecem noi pe la tine. Ai grijă de boabele de griu. Noi
pe secţii Si sectoare, mine­ agricole de producţie. Constantin Cocu2, loan Pre­ nu te vom uita. Toţi oamenii ţării se gindesc la line şi la
rii şi muncitorii din servicii­ Jn sectoarele de muncă cu da. Marin Bir a. Ioan Vinţan Apele au luat cu ele tot toţi cei ce au fost năpăstuiţi ca tine.
le anexe s-au angajai să plata in regie, angajaţii au şi alţii, cei rare au îmbrăţi­ ce au intîlnit in cale. N. PANAITESCU
contribuie voluntar, în tim­ hotărîl să lucreze suturi de şai printre primii iniţiativele Linişte nefirească
pul lor liber, la operaţiunile 10 ore. două orc fiind pres­ de ajutorare.
de refacere, de recuperare a tate ca mumă patrioiică. Tot Simplu, hotărîl, umanitar
daunelor din zonele sinistra­ ra muncă patriotică sn va Si-au oferit sprijinul mate­
te. lucra în ultimele două rial si moral in diverse mo­ Un sot în lumina moleşiloare reosca linişte cu întrebări. Ar
Inginerul Valeriu Almăşan. duminici rlin luna mai î fie duri — muncă suplimentară, a amiezii. Un sot pe care l-am fi fost o impietote ! Dounele Şcoala din acest sat, ca şi haric Prodan din Bobi In a, in cel mai scurt timp lec­
setul exploatării, era vădit asemenea, vor dona salariul sume do bani. obiecte de vizitat şi în 14 mai, cu citeva suferite de locuitorii Săuleş- casele cetăţenilor, a fost i­ Elena Homorodean, David ţiile pierdute.
impresionat de holărîrea oa­ fie pe două zile în luna mai îmbrăcăminte şi încălţămin­ ore înaintea puhoiului pustii­ tilor sint mori. Durerea, şi mai nundată de apele dezlănţu­ Anton, loan Mcda din Boiu întrerupte fn ziua de 15
menilor do a contribui cu si de pe cîlc una in celelalte te. oric um va cere situaţia tor. Atunci, cînd bâtrinii ne more. Fără zgomot, oşezareo ite ale Mureşului. După re­ mai, cursurile au fost relu­
tot ce le este in putere si cit luni. uînă la sfîrsitul anului. forev.orul Ion Marcu, Vasilc spuneau să n-ovem griji ; apo îşi reia viaţa normală. încet şi tragerea lor, onjanele locale ate din nou la 19 mai. I\fino­
mai eficient, hotărîrc expri­ Harnicii mineri si muncitori llularda. Gavrilă -Nădăşan, revărsată a Mureşului nu vo sigur. Oamenii îşi revin în pu­ de partid şi de stat au luat dora Borza, Olimpia Ghigu
mată direct, în cuvinte sim­ de la Teliuc si-au exprimat Valentin Dani.şa. Paula Gră­ ojunge în sat. Dar toată su­ teri. Lo început, copleşeala i-a măsuri ca şcoala să-şi reia Şcoala din Foit şi Rodica Modrcscu, cadre
ple. dar emoţionante. A vrut dorinţa ca să contribuie Şi in­ mătic şi alţii. flarea aştepta într-o nelinişte făcut incopabili de acţiune. A­ neintirziat activitatea, Im didactice care locuiesc in
să dea citeva exemple. Dar dividual la ajutorarea popu­ Comuniştii, utecistii. cei­ încordată, urmărea apropiereo cum, ciocăniturile in garduri sconierea mîlului din sălile Oră?tie. şi Simeria, s-au pre­
exemplu s-a dovedii între­ laţiei hintuite dc daune si lalţi oameni ai muncii de la apei de înălţimile malurilor. Şi şi porţi se înteţesc. de clasă, la spălatul duşu­ zentat la posturi venind prin
gul colectiv de mineri. „Toii greutăţi materiale. O impre­ CM. Teliue şi-au demonstrat opoî... A venit potopul. Cei 11 Săuleşti in linişte. Nefiresc. melelor şi curăţitul, mobilie­ si-a reluat Şoinmş. Toate cadrele didac­
minerii ii ajută pe sinistraţi" sionantă manifestare a soli- prin aceste acţiuni profunda oameni rămaşi in timpul vii­ Satul nu cunoşteo oceastă at­ rului au participat 150 de t tice ale şcolii, cu excepţia
solidaritate la cauza celor turii sus, pe creasta staţiei de mosferă. Zgomotul - al maşi­
care suferă de pe urma inun­ sortare a balastierei şi în port nilor şl instalaţiilor de lo ba­ cetăţeni din satele Bobit na şi cursurile profesorului de matematică
daţiilor. făcînd dovada înal­ au auzit ţipete disperate în lastieră - îi era specific. Din Boiu, cit şi 50 de elevi din Gheorqhe Umbeanu, domici­
telor lor calităţi umane, mo­ noapte. Marinarii ou incercot 21 mai, orele 16. motoarele clasele Vll-Vlll, îndată ce liat în Orăştie, fac eforturi
rale şî politice, prin liol.irî- să pătrundă cu şalupo pentru s-ou auzit din nou la Săuleşti. şcoala a fost complet curată, pentru recuperarea timpului
roa de a contribui cit mai de­ a-i salva pe cei din podurile Imediat după retragerea ape­ s-a făcut zi şi noapte focii1 şi cadrele didactice Nicolae pierdut. prin comprimarea
ficient la radierea pagubelor coselor. Apa o fost mare în lor şi îndepărtarea depunerilor in sobe, pentru uscarea pere­ Ruda şi Ileana llieş au mun­ unor lecţii şi ţinerea cursu­
din zonele afectate de furia sat, dar nu atit pentru co şa­ miloose din incinto balastierei ţilor, Toţi cetăţenii, printre cit cu dăruire pentru ca rilor şi in zilele dc srtrbu-
apelor. lupa să nu ajunqâ la cei ce au pornit primele autobascu­ care directorul şcolii, Romii- şcoala să-şi reia activitatea toare. N. BADIU
şi copiii să poată recupera
implorou ajutorul. Din fericire, lante cu nisip şi balast spre lus llicş, Gheorqhe Biriş. Y*a-
S. GORUN dacă moi poate fi vorba de beneficiori. Fabric i le. oamenii
aşa ceva, s-ou ales cu spaima ou nevoie de balast ! Produc­
şi daune materiole, fără pier­ ţia a fost reluată din stocuri,
Au sters deri de vieţi. extrocţia nu începuse 11
Spuneam ceva despre
Seu Ieşti. L-om revizital rc-
* | cenl, la scurt timp după retra­ oameni. Sint cei care ou ră­
gerea apei.
mas lo balastieră dm 15 mai.
urmele apei nefirească. Zăpuşeala dinain­ Io amiază, pînă în 17 diroi-.
Peste sat domnea o linişte
şase, in rodo portului, pe va­
tea ploii, linişte .. neliniştitoare, neaţa. Cinci, sus pe static şi
cîniec de broaşte şi ferestre sele de extrocţie. Unii, cei de
Din reţeoun O.C.L Alimenlora
Devo, ó rnogoiine oiimenloie cu deschise, multe, foarte multe sus urmăreau creşterea opelor
(ou grav lovite de lana o pe I oi. ferestre deschise, toate. De şi menţineau leqăîurp cu oa­
Inundareo lor, il.icăciumle provó­
cale ou creol mori greută(i, a că undeva se aude un cio­ menii de dincolo de ope Cei
>or învingere a cerut eloriuri deo- cănit. Un om reface ceea din port manevrau vasele si
lebile om porteo lucrătorilor, a ce se numea înointe poar­ cabestonele aupó nivelul opei.
loJo/iotilor OCeAlei o.goniioţn co­
merciale. Oamenii de pe m ânie tă. Ridică ochii. Nu-i vine Cu chibzuială şî muncă fără
inundate, din coilierele invadoto să creadă. Gardul grădinii, din odihnă, opo a fost împiedi­
de apă aveau nevoie de alimente. prefabricate de beton, o aco­ cată să prejudicieze molerial'
Lucratorii dm comerţ - jeli de u-
nilăţ', viniolon, funcţionari - ou perit straturile. La cosa cu nu­ instalaţiile şi utilajele balastie­
înfeiei acest lucru ji au pornii cu mărul 113, doi bătrîni coşco­ rei. Acum, totul o reluat cursul
tootâ holâri/eo fi abnegoţio Io viţi curăţă molozul de pe că­
Apele inefi nu s-ou retros cu totul, dar prin partea in muncă pentru repunerea in lunc* normol. Aceasta se dotoreoză
dată a Devei s-a restabilit circulaţia rutieră. puno cit mai grobnică O acu-llor rămizile orînduile cîndva in zi­ in bună măsură şefului de e­
Foto : N, GHENA unită!': alimentare durile unei clădiri anexe. Mai chipă Dumitru Drăqoi, secre­
— M o Iost nevoie să i mobili* încolo, nişte gospodari soolă tarul organizaţiei de partid,
xâm — ne spunea lovorâjul loan
Mărgineanu, dire:loiul O.C.L. Aii trotuarul din faţa cosei. Satul mecanicului Şooqher Arnold,
mentara Deva — la munca de re- nu dormea ! Şi totuşi era liniş­ sudorului Gheorqhe Nica, elec­
focere Au venii cu topi In pri­ te. Oamenii în tăcere, o tă­ tricianului Laurion Lăscău. şe­
mul rind lucrătorii unitáplor cara
au avut de sularrt de pe urma cere atotarăiloore, îsl trăiau fului echipei de morinori Con­
Urmare dm pagy \) inundaţi il or, apoi luncponori, lu­ durerea. Toate ferestrele cose­ stantin Andrei, ofiţerilor de
crători din alte unităţi. Ajo a lor erou larq deschise Să intra marină Gheorqhe Bătăneanţu.
losl posibil ca >n numai cîleva
tilo ţoale magazinele oümentare aerul, căldura. Să usuce. Să Mihai Roman şi Nicolae Pa-
tă »ie deschiie, să »uncponeie împrospăteze îmbicseala ră­ şolea, comandontului de so-
la oro acluală din partea beneficiarului unele armături normal, olennd populaţiei produ­ masă de la apo murdară care lupă Nicolae Rotaru, mari­
din import si aparatajele aferente controlului lermn- sele do care ovea nevoie. In a „dormit” in paturile oame­ narului Vionel Popa, motoris­
această muncă grea om loit spri­
tehnic si electric. Şantierele noastie s-au organizat în­ jiniţi de militan oi grupulut de nilor. Case dărîmnte nu sint. tului Marin Mioloş şi şefului
să dc a$a manieră îneît instalaţia se execuţii fără a­ pompieri Deva, care au scos cu Doar una. ,,o lui Sondor", secţiei Emil Munteonu.
ceste armături şi aparataje, urmînd ca imediat după mclopcmpele apa din subsolu-i. ne au spus bătrînii de la nr. Balastiera dă producţie, tn
luptători ar gărnlor patriotice, ce­
sosirea Jor să efectuăm numai lucrările de montaj strict tăţeni 113. Dar, în toate o fost apa. ordine prioritară, in ordinea
impuse de cuplarea lor în circuit. Se Cuvine Să menţionăm aici apa aceea rea si murdară. urgenţelor . Din ce a rfioi rămas, se încearcă a se înjgheba o gospo dârie. Familia impiegatului de
Avem promisiuni ferme din partea beneficiarului că numele lui loiif Mag.iicry, Tomo In linişte, satul isi trăieşte mişcare Nicşulescu Constantin a fost ajutată să se mute într-un apartament cu 3 camere din
în acest scurt timp vom primi ultimele ulilaje. In a­ Tosoiu, Viorel Ştire, eugen Salo­ dramo. N-am tulburat nefi- N. S7ANCIU blocul 7, cartierul Dacia — Deva.
man, Nicolae Rocbin, Solia Geam-
cest scop ani luat măsuri care să asigure efectuarea baju, Froncisc Sitaj. Antonie Po-
tuturor operaţiunilor dc montaj in timpul optim. Vom gâceanu, ţolerii de pe majmile
lucra în schimburi de 12 ore. iar la punctele mai cri­ O.C.L. Alimentara Deva, care au
Io relocereo
muncii neîntrerupt
tice am organizat procesul de producţie în două schim­ unităţilor alimentare, curăţirea de
buri. Timpul a devenit foarte presant, motiv pentru nămol, repaioreo ji repunerea lor D I N T O A T A I N I M A
Cind ou »«nil apele — ipune lo-
care exigenta iată de noi înşine s-a ridicat foarte mult. la diipoii i a populaţiei. vo.ojul Gheo.ghe Gheo.ghe, vice­
Aităli, la magoiinul alimentar
Pe baza unui program, urmărim operaţiunile care se nr. 5 din Gojdu, nr. 30 din ilr. preşedinte al Coniitîului popula,
execută în fiecare oră. în fiecare v.i. ceea cc nc per­ M Kogălniceonu, nr. 6, dm Hr. municipal Dcvo _ nu aveom la
mite să inlervenim cu măsuri operative acolo unde M. Viteazul. nr. 23 de la blocul I, diipotiUe peni.u oiKel de coium
nr. 9 din str. Horio ji mogannuJ Secvenţe de la un centru de d istrib u ire a îm brăcăm intei nic. un apartament. Din eelo re-
apar greutăţi mic-gros de pe aceeaji strodă, u.- pa.litote Iniţial inl.ep.jnderilo. t a
Aportul beneficiarului — C.S.H. — în această peri­ mclo apelor aproope că nu se moi comiiiuil Li n lord do 1? apa.to-
oadă pentru încadrarea în termenul planificat de exe- observă Cumpărătorii le trec pro De cîte ori şl ciţi oameni nu ţionalităţile, gata să dea ceva jerie de corp, iar de alta hai­ traţilor dc primă urgenţă e de menle, 32 de gaMonie'C la Devo,
gul. se indreoplă spre raliuri, ji 24 de ipa(n de locuit la Min­
tirguiesc tot ce au nevoie, hucu- vor ii spus in aceste zile : din căldura lor celor cc nu maî ne. Nu lipsesc păturile, cear­ 213. Primă urqenţă înseamnă: tia. Ier mocenlialo <j renunţai lo
rindu-je de acceaji amabilitate }■ „Prietenul adevărat la nevoie au dccît hainele de pe el. şafurile şi chiar medicamentele. nu mai arc decît hainele de pe 4 din opo.iameniele repo.iitate In
solicitudine din partea lucrătorilor se cunoaşte". Dictonul a fost fovaa.eo imiitraţilo.. Cu londul o-
o
Ani vrut să uităm pentru
La Clubul sindicalelor
din
in halate albe. transformat (In tot atîtea ori Deva a început distribuirea o- clipă că oamenii aceştia atit el. Sinistratul îşi prezintă actul ceilo de locuinţe am .otolvat ur-
dc identitate şi cineva il trece
Munca pentru redarea lor cir­
Mima fabrică de oxigen cuitului de aproviiionoro o popu­ în fapte. Vestea că. cine do­ hiectelor donate pentru sinis­ de crunt loviţi irăiesc draniii pe la toate standurile. La sfir-
laţiei a foii doar o secvenţă din
reşte, poate să-i ajute pe sinis­
Şil — o semnătură.
Hainele
udui despuiat inlr-o zi sau in­
traţi. La un moment dat ai im­
bătălia unojâ care s-o dat ji con
tinuă intensificată pentru fler traţi cu obiecte de îmbrăcă­ presia că sola de spectacole tr-o noapte de lot ai.ulut său. acestea au fost ale lui Ion, Du­
ger«a urmelor distrugâloore ale minte, depunînd astfel de do­ a clubului e un magazin uni­ Ne au chemat Ia realitate me­ mitru, Vasile. ale Mirelei. Mi- Mulţumim
apei. naţii la centrele create în a­ versal, din care fiecare ia du­ sajele care însoţesc cel mai a­ haelei sau ale lui Dănuţ. Mul­
cest scop, a găsit sute dc mii pă dorinţă De o parte încălţă­ deseo pachetele cu haine. tora din ele nu Ie-a fost rup­
cutie rslc hotărîtor. Asigurarea utilajelor se înscrie ca GH. 1. NEGREA
o s â n i» dc mare urgentă. „Respectarea termenului de de inimi dc toate virstele, de minte pentru toate virstele. ge­ „Pentru ajutorarea sinistraţi­ tă eticheta fabricii. Din mo­
punere in func|iune a noii fabrici de oxigen nu corn- ţoale profesiile, de toate na­ nurile şi sczoanelc. De alta len­ lor". Nu. coşmarul nu s-a ter­ mentul semnării inventarului, pentru
porla discuţii. El va fi rcspeclal in mod cert — îşi ex­ minat încă. Dar solidari taica ele devin proprietatea unei ia-
primă convingerea tovarăşul ing. Costaclic Zapis, di­ • »menească a întins peste dis­ miliî. a aceluiaşi bărbat, femeie
rectorul Direcţiei de investiţii de la C. S. Hunedoara. tanţe mîna frăţeasca de ajutor. sau copil. Familiile Cornel si
Conducerea direcţiei noastre, consiliul de administraţie In 2 iu a dc 22 mai s-au dis­ loan Fodor din Deva donează casă
al Centralei industriale Hunedoara continuă să facă tribuit de la centrul acesta un întreg inventar In 16 puncte
intervenţii susţinute la furnizorii interni si externi pen- haine penlru 07 /amilii. Distri­ înrcpînd de la ciorapi ninâ la
Ini livrarea utilajelor şi aparalajelor necesare realizării buirea lor continuă. Are dc căni a şn. şi la cearşaful dc pat.
arcslui obiectiv. Sub rezerva că totuşi unele din aces­ unde. Seara, „magazinul" e „Avem şi noi doi copii şi nc genţela. 41 do lamllll deja t-«u
tea nu vor sosi în timpul optim, am luat măsuri pe gol. La o anumită oră a dimi­ dăm semna ce înseamnă să ră- injialai Jn locuinţe noi Mi'n*
(oii — n.n.t ie vor mai recepţia
plan local penlru a le înlocui, aşa că noua fabrici de neţii, hainele, mereu altele, îşi niîi fără casă şi îmbrăcăminte. no 50 de aporiomenle în bloc «dl •
oxigen va Intra în funcţiune ia dala planificată. iau locul pe „standuri"'. Alţi Sînteni întotdeauna aproape de din cartierul Dacia, lo| pe.--i ,
uameni trec prin faţa lor şi-şi m\ qata să-î ajutăm" — qlă- lin iv tra ţi
Probele tehnologice cara s-au efectuat pînă în pre­ iau cele de trebuinţă. Sc
lom voiul Io «i ocaiâ . Io
zent au confirmat funcţionarea perfectă a instalaţiilor „cumpără” cu o monedă cu­ suieşte mesajul soţilor Lovasz nauo Io. caia — pe ciţiva din
montate şf avem încredere 1n exigenţa şi capacitatea noscută. dar a cărei valoare din Deva, alăturat pachetului cei râmaji, după trecerea op« Iov,
de haine.
profesională a constructorului de a asigura prin exe­ î-a insutit : recunoştinţa faţă fora un acoperij deaiup.a cc pu­
tui.
cuţie întregului agregat indici superiori de funcţionare. dc cel ce ajuia la nevoie. Destinatarii ajutoarelor ocu­
Din ce-a mai râmai ie ln*i*-
Volumul lucrărilor de constructîi-montaj şi probe, care Donaţiile femeilor de pe pă tăcuti două rînduri dc sca­ pejle o goipodorie. A rămas p*.
au maî rămas de executat, avînd în vedere forţele de şantierul Sistemului hidroener­ une. Cel chemat înăuntru ale­ pn. dor ,,le vom face noi la le*,
rare dispune I.C-S.H., nu constituie o problemă prea getic de la Porţile dc Fier s-au ge semnează, mulţumeşte şi bme co avem caia" - ipune St*
pleacă.
dificilă. Accentul deosebit însă trebuie acordat opera­ inii Inii aici cu cele ale pensi­ •niori Munteonu din blocul 7.
- Pulefi; io ipuneţi oamenilor că
ţiunilor dc Izolaţii şi finalizării sistemului dc instalaţii onarului Gheorqhe Andrira din — Nn iau pentru mine ni­ imiem mulţumiţi, că ¡n situaţie o
de alimentare cu oxigen a otelăriilor. Măsurile ce Timişoara, eu ale elevei Doina mic. Deşi nu am decît ce-i pc ceaito grea, peni.u familia
le-am stabilit în acest sens. de comun acord cu con­ Cornelia Dabija din Ploieşti, cu mine — spune Vasile Pop. Pen­ din S prrioone, j.0 gâiiţ înţele­
structorul. au menirea să asigure efectuarea întregului alo miilor de donatori din ju­ tru copii aş vrea să găsesc ce­ gere ji om primii un opa.larrent
de 3 came.e — jpune toţia «m|»-e-
complex de lucrări şi probe conform prevederilor din deţul nostru. „Din toata inima va. N'oi vom munci din răspu­ golulu. de mijea.e Comianlin Mrt-
grafic". Prin urmare, premiera industrială a noii fabrici răspund chemării dc ajutorare teri şi ne vom face la loc ce juleicu
dc oxigen va avea loc la termenul stabilii, in pofida u­ a sinistraţilor din modestul ne a distrus apa. Ia Confîliul popula, al munici­
nor greulălî si neajunsuri care s-au resimlit pe par­ meu avut", scriu cei mai mulţi. Dm răsputeri vom munci cu piului încă mai tini oameni in mm-
cursul execuţiei. Constructorii si sirierurqiştii îsi eta­ Din toată inima ! Un in von Iar toţii. Tara aceasta devastată dien|â peni.u a-ţi reiolvo probi#,
lează şî de această dată înaltul lor spirit de dăruire, s< ris de o mină do -onit din de ape îşi va vindeca rănile mo locuinţei. Peni.u lieca.e ie •*
mobilizare si responsabilitate muncitorească pentru în­ clasa I, înlr-un paUict cu îm­ penlru ră 1 nti vom munci dm goii o rezolvate Căci e poi-bil
lăturarea oricăror obstacole, pentru realizarea exem­ brăcăminte pentru copii e sem­ răsputeri să Ştergem urmele ii orice, dacă oamenii iji infmd Mâi­
plară a sarcinilor trasate de parlîd. amintirile triste. nile in r.ojeoicâ in|ro /ulo «ore
nat dc mamă. Maria Molnar,
din toată inima. Numărul sinis­ ION CIOCLEI