Page 77 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 77
X
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V A !
I
I m Intensă activitate diplo- j
| matică pentru dezvoltarea j
| relajiilor de colaborare j
| dintre ţările arabe |
| • Evenimentele din
1 Cambodgia 1
|
I W Curier, Atlas
1 I
ANUL XXII. Nr. 4784 MARŢI 26 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI
HOTÂRIŢI SÂ REFACĂ TOT CE NĂVALNICA REVĂRSARE
MĂRTURII III PROFIREI
DE APE A DISTRUS, OAMENII MUNCII DIN ÎNTREGUL
SOIIDARITĂU ERĂIEŞFI
JUDEŢ AU REALIZAT O REMARCABILĂ
Spre localităţile puternic lo
DUMINICA DE MUNCĂ vite de furia apelor revărsate meroase articole de uz casnic, peralori care au suferit pier
deri qrcle in bunuri materiale
veselă, taci muri, precum si pe
ste 300 tone de grîu, porumb,
şi chiar vieţi omenesli au pri
se îndreaptă continuu, din toa
mit cu profundă recunoştinţă
făină, fasole, 60 100 ouă, 822
te colţurile ţării, coloane dc
ajutorul
kg de carne. Insemnale canli-
acordat cu cea mai
maşini care transportă pentru
sinistraţi mii şi mii de cotele
alte alimente.
te. îmbrăcăminte, seminţe, fu
cu obiecte de îmbrăcăminte şi lăţi de brinză, orez, zahăr şi mare operativitate — alimen
încălţăminte, articole de uz Luni dimineaţa şi din Bu raje şi fnqrăşăininte chimice.
casnic, alimente, sute de tone zău a plecat o coloană cu a- Simţim prin aceasta căldura şi
de cereale, mărturii ale pro jutoaro pentru sinistraţii din qrijacucare ne înconjoară în
DIN BILANŢUL ACESTEI Z IL E : fundei solidarităţi frăţeşti, a zona Mureşului. Pînă acum. tregul nostru popor si condu
populaţia
judeţului Buzău
întregului popor cu cei ce au
a
încercată a partidului
cerea
avut dc suferit. donat pentru ajutorarea sinis nostru, dumneavoaslră per
In zonele calamitate, operaţi traţilor diferite articole de îm sonal. scumpe tovarăşe
unile de distribuire a ajutoa brăcăminte In valoare de pe Nicolae Ceauşescu.
19 Au participat la muncă voluntar-patriotică peste 30000 de salariaţi, din 53 de în tre p rin relor se fac cu marc operati ste 3 000 000 lei. In acelaşi Profund recunoscători qrijii
vitate. Populaţia sinistrată pri timp. prin centre au lost co ce ne-o purtali, încrezători In
deri, sectoare, secţii productive şi şantiere de construcţii meşte cu sentimente dc recu lectate şi expcdlale mai bine politica partidului nostru co
noştinţă sprijinul material din de 200 tone produse agroali- munist. ţăranii cooperatori din
18 Valoarea producţiei industriale realizate suplim entar se ridică la 6,8 m ilioane lei partea partidului, statului, a mentare. Beclean vă mulţumesc din
cetăţenilor patriei noastre. suflet şi vă asiqură că îşi vor
E3 S-au extras 11250 tone cărbune, 4980 tone m inereu de fie r şi im portante ca ntită ţi de m i Din Capitală a plecat luni ★ dărui întreaga capacitate de
de-al patrulea
nereuri neferoase, s-au realizat 310 mp placaj fin it de m arm ură, 80000 blocuri de zidărie, dimineaţă cel transporta peste sit la Satu Mare din diferite muncă pentru restabilirea cît
Pînă duminică seara au so
qrabnică a activităţilor
mai
convoi ce
pcnlru
normale
realizarea
40 mc prefabricate din beton, 3,9 tone fire de mătase a rtificia lă , 9,3 tone pigm enţi m etalici etc. 200 000 de obiecte de îmbră judeţe ale ţării ajutoare con- exemplară a sarcinilor de pro
căminte Şi
încălţăminte spre
j-udelele Satu Mare. Mureş. stind din 9 713 confecţii băr- ducţie din acest an".
bali. 23 176 confecţii pentru fe
Bîstriţa-Năsâud şi Alba. „Gîn- mei, 30 186 confecţii pcnlru co
durile, voinţa şi puterile noas pii. 4 534 tricotaje pentru băr Ar
ANINOASA tro sînt alături dc voi“ — se baţi şi femei. 8 992 articole dc fnlr-o telegramă trimisă de
putea cîti înscris
pe
cîleva
tricotaje pentru copii, 36 347
din cele 12 autovagoane ce articole de lenjerie pentru băr Consiliul judeţean Sălaj al
alcătuiau noul convoi cu do baţi. femei şi copii. 13 175 pe Frontului Unităţii Socialiste
naţii ale bucurcştenilor. Consiliului municipal Bucureşti
rechi încălţăminlc. 4 060 garni al F.U.S. se relatează că oa
turi lenjerie de pal-
menii muncii de toate vîrslelc
şi profesiile, români şî ma
Duminică a plecat din Con + ghiari din iudei au înlîmpinat
stanţa un convoi dc autocami
T oane încărcate cu pachete cu ln(r-o telegramă adresată cu profundă emoţie caravanele
omeniei şi solidarităţii socia
şi încălţăminte,
îmbrăcăminte
donate de constănţeni popu Comitetului Central al Partidu liste sosite din sectoarele 2 7
lui Comunist Român, tovară
si 8 ale Capitalei, care au adus
laţiei sinistrate din judeţele şului. Nicolae Ceauşescu. de mii de articole dc îmbrăcămin
Nu s-ou făcut mobilizări speciale şi nici nu s-ou dat Alba, Bistriţa si Cluj. Colete- comitetul de partid şi consi te pentru populaţia sinistrată
dispoziţii şi ordine de serviciu. A fost doar un anunţ, le conţin peste 9 900 costuma liul de conducere al coopera din Benesat. Gîlgău. Rabeni.
simplu şi lapidar, pentru luare la cunoştinţă. Minerii l-au se. cămăşuţe, bluziţe şl alte o- tivei agricol© din Beclean. ju Letca, Reando, Losna, Rus şi
citit „şi l-au transmis unul altuia, in abataje şi în galerii, biccte pentru copii, fuste, blu- deţul Bistriţa-Năsăud. localitate alte sate dih această zonă.
pe strada sau acasă : „Duminică, 24 mdi, se lucrează vo zo, cămăşi, pantaloni, costume, greu încercată de luria apelor Crcu încercate în aceşti? zile.
luntar pentru ajutorarea zonelor sinistrate, pentru reface paltoane, lenjerie de corp pen dezlănţuite, se spune : „In nu „In numele tuturor locuitorilor
rea economiei". tru bărbaţi şi femei, numeroa mele tuturor ţăranilor coope din judelui Sălaj, sc arală în
se alte articole dc îmbrăcămin
Ceea ce o fost un simplu anunţ a devenit un veritabil te şi încălţăminte. ratori, români Şl maghiorl, ex încheiere, aducem cele mai cal
ordin de front. Un ordin de chemare şi de mobilizare in primăm faţă de dumneavoastră de mulţumiri populaţiei Capi
Pinâ duminică, la
centrele
prima linie a marelui front al producţiei, ol muncii de de colectare din judeţul Con dragostea şi recunoştinţa noas talei pentru ajulorul substan
refacere o vieţii economice şl soeiole, Io care minerii de In cariera minei Teliuc, întrecerea pentru sporirea producţiei de minereu de fier creşte stanta s-au strins pentru popu tră profundă pentru grija cu ţial acordat $i o asigurăm că
la Aninoosa au răspuns printr-o prezenţă masivă, impre in intensitate şi rodnicie. Printre animatorii ei se numără şi minerii Gheza $uber, Nicolae Ghe- laţia din zonele calamitate pe care vegheaţi la marea bătălie nu ne vom cruţa forţele si
sionantă. rasim şi Viorel Prip. ste 100 000 dc obiecte de îm penlru înfrlnqerea stihiilor na priceperea pentru a stcrqe cît
turii dezlănţuite, pcnlru ajuto
Duminică dimineaţa, cind zorile mijeau prin ceru) de brăcăminte şî încălţăminte, nu- rul acordai. Cooperativa noas mal repede posibil, adîncile
plumb şi ploaia biciuia duşmănoasă şî rece, toţi s-ou tră si familiile ţăranilor coo- răni lăsate de revărsarea ape
adunat in sala de apel a minei. Două sute de mineri, A lor în Judeţul nostru".
gata să coboare spre cele 22 de abataje. Brigăzi cunos
cute prin destoinicie şi hărnicie în tootă Valea Jiului sint încleştare dramatici cu noul
prezente cu tot efectivul. Cu numai citeva zile în urmă In contul
ele ou hotârît unanim să-şi cedeze cîştîgul pe eîte o zi
de muncă în fiecare lună, pentru ajutorarea populaţiei
din zonele sinistrate. Acum se iau alte hotărîrî. Obiectivul nr. 2000 — Iile şi nopţi in luptă
lor - suplimentarea extracţiei de cărbune peste prevede val de inundaţii
rile planului. Fiecare brigadă si-a stabilit temeinic planul
de bătaie. Aurel Cristeo, Ion Dovid şi Uie Nicolae, dîn
zona I, Troian Nicoaro. Dumitru Fulgo şi Vosile Me- După zile dc luptă eroică cu sele inundate, au pus în afara in această zonă a G vagoane peste
reuţă, din zona a ll-a, sint aoto să se înfrunte în pasio furia apelor revărsate ale Mu pericolului tractoarele şi ma de piatră. La Călan, pentru cu furia apelor
nanta întrecere pentru a încărca şi trimite la ziuă cît mal reşului. cind, prin eforturile şinile agricole ale secţiei I M.A. apărarea podului dintre oraşul
ameninţat, 400000 lei
multe vogonete cu cărbune. imense ale miilor de cetăţeni- Haţeg, afectată de ape, au vechi si nou, al cărui picior
In faţa acestei desfăşurări de forţe, care întrece cu mult conduşi de comandamentele consolidat malurile. Pericolul drept era serios Am in faţă — acum şi tot
pulsul şi febrilitatea unei zile obişnuite de lucru, tovară de apărare, efectele inundaţii a fost înlăturat, dar apa a s-a lucrat fără întrerupere din Sucursala judeţeană a Ca restul vieţii mele, sint con dată cu casele, se distrugea
şul Dumitru Her, secretarul comitetului de partid al lor au fost limitate si viaţa inundat peste 5 hectare de fî- zori pînă după miezul nopţii. sei de Economii şi Consemna- vins — imaginea aşezării llia toi ce omul a agonisit in
minei remarcă : începuse sâ-$î retrăiască o naţuri, iar în salul Chitid a Şoferii C.heorghe Buda, Gheor- ţiuni Deva ne anunţă că pinâ in acele momente de drama cîfiva ani sau in întreaga Iui
viaţă.
Daniel
ghe
Teiş,
Aolârilă,
— Toţi cei 3 000 de mineri al noştri, comunişti sou fără pulsaţie aproape de normal, rupt digul pe o lungime dc loan Costin. Dumitru Ababii, sîmbâtâ, 23 mai, inclusiv, ce tism complet Se revărsase
Dintr-o casă aflată mai o-
de partid, ou răspuns din prima clipă chemării condu duminică şl luni, un nou vat 30 de metri, intrerupind cir Ştefan Ibănescu. Iqnatiu Ho~ tăţenii din judeţul nostru au de ziuă. Apele învolburate a- proapc dc locul unde ne gă
culaţia pe rula Călan — Boşo-
cerii partidului şî statului, opelului adresat clasei munci de Inundaţii s-a abătut asupra rod. dor, Ştefan Priboi. Alexandru depus in contul nr. 2 000 su co peri seră localitatea cu 3 seam au mai rămas trei pe
toare de secretarul general al partidului nostru, tovarăşul unor localităţi din judeţul nos Pentru a pune slavilâ apelor Hurusan, Dănilă Sicoe, Gheor- ma de 436 222 lei. lată situ ore înainte. Continuau să reţi, Se vedea interiorul u
tru.
Nicolae Ceauşescu, de a ne înzeci eforturile pentru supli în creştere ale Streiului — <ţu- ghe Cioba, Viorel But. revizo- aţia depunerilor in citeva lo crească şi să curgă cu o fu nui dormitor, odinioară plî
mentarea producţiei, pentru o contribui cu toate puterile Ploile oare au căzut zeci de minică, la Pui nivelul cres T. ISTRATE calităţi : Brad - 45 822 lei ; rie din ce in ce mai mare cut amenajat, din care a
noastre Io refacerea ţârii, ta progresul eî. ore, fără întrerupere, ninsorile Deva - 56 376 lei ; Hunedoara O parte însemnată de case
de la Hătrîna. Riu de Mori. cuse cu 1,20 m. la Subcetate N. BADIU - 149 715 lei ; Orăştie - 53 967 mai rămas o fotografie (ta
Lunca Cernii, Toleşti, Pocni. se revărsase spre canionul lei ; Petroşani - 130 342 lei ; erau inundate pînă la acope blou) a soţului şi soţiei din
Densus. Pui, Sarmizeqelusa. C.F.R. Covragi. punînd în pe riş. Altele au dispărut com momentul căsătoriei. Ei in \
Zeicani. debitele suprasaturale ricol calea ferată — s-au luat (Continuam in pag«/, a . 2* a) Simeria - 11 680 lei ; Certeju plet fn valurile sălbatice. erau mai departe, intr-un
de apă ale torenţilor din mun importante măsuri de conso de Sus - 4 790 lei. Prin vuietul strident şi în sat unde s-an evacuat Im
ţii Retezat. Poiana Ruscăi. Pa- lidare a digului, prin masarea fricoşător pătrundeau citeva preună cu restul membrilitr
rîng si Orăştiei au provocat o voci ale oamenilor rămaşi in familiei Dureros şi tragi -
podurile caselor, în faţa mor
aspect I
Ritmuri accelerate de exe creslere bruscă a nivelului a ţii necruţătoare. Strigau cu Pc acoperişul altei case î\t-
Şiroiului.
pelor pe
afluenţii
Cerneî. Grădişte! si Mureşului. DINTR-UN CREDIT CARE disperare „ajutoru... vecinatc stătea un cetăţean
Cei care nc aflam acolo,
cuţie pe toate şantierele Rîurile de munte, dublîndu-şi din parteo. comandamentului in culmea disperării. Valnt
le loveau puternic clădirea
albia, cu o
sau triplindu-şi
putere devastatoare sporită de judeţean şl comunal, aveam gala, gata să o dorinţe. Omu1
viteza deosebit de mare dc datoria să-i ajutăm. Acesta simţea vibraţia. îşi. vedea
Conştienţi de înalta misiune Puîo, de Io şantierul Energo- curgere, au pus dintr-o dată SE NUMEŞTE OMENIE era obiectivul căruia trebuia viaţa în pericol. Pe mal. in
ce le revine în această pe montoj Mintia. Imediat după in pericol oamenii, aşezările, să-i subordonăm toate preo mijlocul mulţimii, sc afla
rioadă critică, constructorii de aceasta s-a impus urgentarea înlreprinderile. bunurile mate cupările Trebuia să uităm soţia lui cu un copil mie iu
pe şantierele judeţului nostru lucrărilor de refacere şi reîn riale. terenurile agricole care încăpăţinarea de care au dat braţe. Işl privea soţul şt
nu cunosc momente de ră tregire o circuitelor pe defini- nu fuseseră aiectalc de revăr - FAMILIILE SINISTRATE PRIMESC, DUPĂ TREBUINjA, ÎMBRĂCĂMINTE Şl ALIMENTE - dovadă la îndemnurile in plingea cerind ajutor. Situ
gaz. La marile obiective indus Sv, precum şi lichidarea tu sarea Mureşului. sistente să părăsească case ai ia acestei familii era plin-
triale şi agricole, pe şantierele turor operaţiunilor de montaj Bârăcea, altădată un pîriias A început de niai multe zile — prin magazinul alimentar pcnlru cileva zile. Familiei lui le că nu-i dc glumit. Trebuia să de toţi cei ce se afla .
de locuinţe şi locaşuri social- pînâ Io finele acestei luni. anonim şi inofensiv, s-a năpus distribuirea alimentelor gra nr. 4 de pe strada Lenin. Du Ştefan Călriărar i s-au dat 27 găsit orice mijloc pentru a-i acolo. La un moment dc di:e-
culturole, duminică s-au mate Fiind presaţi de timp. majori tit cu furie asupra Văii Lunca- tuite. donate pentru sinistraţi minica dimineaţa, magazinele kg făină, 9 kg brinză, (35 dc salva. Dar cum ? perare, cetăţeanul ţipa şi re
rializat noi valori. tatea muncitorilor noştri s-ou nilor. A produs pagube în de liecare cetăţean omenos — respective n-au orar- Dar cine ouă. Celei a lui Ghcorgho Dia- Primejdia creştea văzind îndrepta spre un loc de pe a-
„In cursul nopţii de vineri am prezentat azi (n.n. — duminică) punctele forestiere Vînătorul şi şi ei se numără cu milioanele se mai uită la orar ? Sîmbătă ION CIOCLEI cu ochii. Singura porţiune de copcriş de unde să se aruiu.
executat suflarea cu abur pro în mod voluntar Io datorie, Poiana Omului, a întrerupt — care s-a aflat la adăpost de şi duminică s-au distribuit teren era aceea din jurul gă fn apă. Aceasta ar fi însem
1 328 kg făină. 238 kg zahăr,
rii. C.F.R. Aici erau oameni
priu o corpului A de la ca executînd un important volum circulaţia dintre Luncani si Bo- pustiirea apelor. Intr-un timp 495 kg brînză, 6 740 ouă. Pinâ nat moarte. La îndemnul oa
de lucrări". sorod. ameninţind viaţa şi bu scurt, s-a adunat in tară un (Continuare in pag. a 2*a| mulţi: bărbaţi, femei, copii... menilor s-a oprit. I se Spv-
zanul nr, 2, una din operaţi luni dimineaţa. 140 de familii Dc altfel nici aici nu era si
nurile locuitorilor comunei. La credit în alimente, de care se nea cu insistenţă că va fi sa
unile intermediare cele mai chemarea organelor de partid, bucură cei sinistraţi. E o for din Deva primiseră alimente guranţă deplină. Valurile se t'at. Colonelul Horia Şerbc.
importante in drumul spre re peste 400 dc cetăţeni, consti mă a creditului care se numeş îndreptau mereu ameninţă nescu a improvizat reped
alizarea primului paralel - (Continuare in pag. a 2*a) tuiţi In echipe dc intervenţie, te omenie- Căci numai om toare. Toată lunca Mureşului o plută pc care a instalat un
din porţiunea respectivă, cit
au evacuai 14 familii din ca înnobilat cu toate atributele militar curajos, hotârît să
ne relata inginerul Vasile omeniei poale fi cel ce nu mai puteai cuprinde cu vederea,
treacă prin curenţii de ap.’
socoteşte dacă ce-i în căma era acoperită cu apă. cu apă pinâ la sinistrat. Acţiune t
ră îi ajunge sau nu lui şî dă tulbure şi rece. Lovea tot cc nu a reuşit, dar nici nu s-a
cu generozitate spre a mări intîlnea in cale; aducea In
luptă. Oomenîi, cetăţenii acestui va/urlle-i stihice alttea bu renunţat la idee In acel
dirr ţi greu încercat sat, sint real creditul sinistraţilor. clipe, cind totul părea pier
mente speriaţi... Comerţul de stat din judeţul nuri materiale fneit nimeni dut. din mijlocul cartierului
nu-şi permitea s<1 le calculeze
A răsărit soarele rut mindtu, biruitor, soarele. _ S-a nostru a primit din aceste do — nici măcar estimativ —- inundat apare o barcă pneu-
Ieri dimlneoţâ insă, la S, a apă
naţii. pînă ieri dimineaţă. 6 to
ridicol semeţ ţi autoritar de dinco
lo de creastă. Un cer senin „do ne Mină. 2 tone mălai, 1 to valoarea. Frâu acoperişuri motică cu un echipaj condu-
dc maiorul.
Mihai Furnic
moi*, imensă scenă o cinlătoor#. de case, scaune, mese, cana
Vineri o plouai, lîmbăto a plouai, cot la vale, ameninţind să dis lor, l-a primit cu broţele larg det- nă zahăr. 200 hl lapte, 5 tone care fusese anuntot dc peri
duminică a plouat. Zi noapte, trugă tel ce le stă in cale. Ioro}l chite. Cred că n-om văiut nicioda brinzeluri, I tonă carne. 26 to pele, baloturi de haine luate rol. Si tot atunci, ciţiva ce
pu|in cite puţin, dar olormont de alarmă generală, iarăşi oameni, mii tă un soore mai frumos. din diferite locuinţe, lemne
mult. Cunoscători sau nu, loji nc de oameni _ militau şl civili, ti* ne fasole. 50 tone cartofi, 31 de construcţii, lemne de foc. tăţeni. t u un înalt simţ u
uitam spre Mure» »¡-ojleptam cu neri }i virslnici —, ioro|l majini. Unde-ai loit. soare cold ţi puter tone legume. 120 000 ouă. Din manitar, au adus pe ume.r:
teamă. Rănile lăsote de violenio-i totul angajat fârâ limite intr e luptă nic 7 De ce n-oi venit sâ spulberi acelaşi credit, al omeniei. în vase de uz casnic şi cîte alte
iibucnire devent'-u parcă moi du din core abia iefiserâm. Orâftra, lilele de plumb 7 le-au aşteptat bunuri. Le priveam cu durere o barru pe care au lansat-o
reroase. Anonime pinâ mai irlele Câlanul, Bejoiodul, Bretea Rom&nâ copiii ţ.- bâlrinil, cei care te Iu depozitele comerţului coopera profundă şi ne gindeam la în apă Aceasta s-a apropia'
trecute, rîurile ţi piroiele ,,de două ou devenit teatrul unor acţiuni de besc cel moi mult. Acum au Io- tist au sosit 4 tone făină albă, de sinistrat şi l-a recuperai
găleţi do apă" au câpâlot impor- mare intensitate. Şi ¡arăţi oameni crimi in ochi. Ai losal-o pe tino 2 lom* mălai. 600 kg zahăr. cei care Ic-au pierdut, la po
tonto vilaîâ. Invariabil se rápelo, caie ou trebuii iâ*}i lase căminele cea rea sâ le pustiasco viaţa... 1500 litri lapte' zilnic. 3 tone sibilităţile de recuperare.
ca ..Bună iiuo", întrebarea : Ce In loţa valurilor, bunuri ameninţate, In sluţii, ieri dimincoţâ a răsă I. SlRBU
loco Cerno 7 Dar Slreiul ? Dar pî- onimolo in pericol. rit soarele. More, cald, iibovitor. brîn/ă, 40 000 ouă, 400 kg car In faţa noastră s -a p r ă b u
riul Romesului 7 Nu s-o umila Gră De dincolo, dinspre Timâveni, vine So Fie de bun augur. Să Focă so şit o casă, apoi alta şî altele.
diştea 7 ' vuiet de Tirnave. Şi tvonul trece rodească hărnicia. Sâ ne fie Io- ne. 2 tone fasole uscată. 5 lo Vedeam cum se p r ă b u ş e ş te
Şi duminică, rnţelegtndu-ne por din gurâ-n gură, ameninţător, rece, varoţ de lupta ţi munco. Să-l avem ne legume. perete după perete şi in final (Continuare In pog. a l-a)
tă întrebarea, ne-ou răspuns tooto. dureros. La Gelmar — din nou or- alături, că no vo li moi uţer.
Cu e Furie rar inlîlnitâ. i-ou erun- matâ, gării patriotice, totul gala de Bine ai venit, toate I A început distribuirea. La La magazinul alimentar nr. 4 dîn Deva, se distribuie gra acoperişurile Vedeam cum o
llia — prin 3 centre, la Deva tuit alimente pentru sinistraţi. Polo : V. AZUGEANU