Page 8 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 8
4
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4766 • MARTI 5 MAI 1970
Popoarele lumii condamnă invazia militară Vizita tovarăşului
Corneliu Mănescu ATLAS
americano-saifloneză în Carabodnia
în Republica THOR HEYERDAHL
INSISTA
Cunoscutul explorator
D eclaraţiile unor ş e fi de s ta te ş i guverne Populară Congo norvegian Thor Heyer-
nu
dohl a declarat că
intenţionează să înceopo
U.R.S.S. departe războiul lui de aqre te rito riu l V ietn am u lui de sud. din peninsulă să poată solu R. F. A GERMANIEI in următoorele două sop-
tâmini a doua expediţie
siune In Indochina. Aceasta Laosului şi Cam bodgiei. ţiona lib e r problem ele lo r in BRAZZAVILLE 4 — T rim isu l România — de prom ovare a de traversare a Oceanu
M O S C O V A 4. — Corespon dovedeşte pe deplin că lo v itu lerne, fără amestec dinafară. BONN 4 (Aqerpres). — M i special Aqerpres. N icolae Cre- un or re la ţii de cooperai'« lui Atlantic pe o am bar
dentul Aqerpres. Laurenţiu Du- ra de stal reacţionară pusă la GUVERNUL nisterul dc Externe al R.F a ţu. tra n s m ile : M in is tru l aface m u ltila te ra lă , de creare a u caţiune din papirus.
|d, transm ite : In cadrul unei cale la 18 m artie de clica dc REVOLUŢIONAR R. P. POLONA Germ aniei a dat p u b licită ţii o r ilo r externe al R om âniei. C or nei atm osfere de încredere şi După cum se anunţase
conferinţe de presa, pentru dreapta Lon Noi S irik M atak declaraţie in care exprim ă în- neli Mănescu. care înlre D rin - stim ă reciprocă în tre toate
corespondenţii sovietici şi cu scopul de a răsturna în PROVIZORIU AL V A R Ş O V IA 4 (Aqerpres). — grijorarpa qu vern ulu i federal de un lurncu în tr-o serie de ţările lum ii- „Punem la baza anterior, expediţia urma
străin i, in legătură cu invazia mod ileqal pe şeful stalu lu i r e p u b l ic ii Vie t n a m u l u i G uvernul R.P. Polone, anun în leqălură cu aqravarea si- slate africane, a sosii dum inică acestor re la ţii, a declarat m i să pornească la 2 moi
trupelor americane in Cam cambodqian, p rin ţu l Norodom DE SUD ţă aqcntia PAP. a dat p u b lici lualîe i din peninsula indochi- sear- la Brazzaville, unde va n is tru l dc externe rom ân, din portul marocan Soli.
bodqia, A. Kosiqhin, preşedin Sianuk. a fost pe dc-a-nlrequl tă ţii o declaraţie în care con neză în urma h o tă rîrii A dm i face o vizită oficială la in v ita p rin c ip iile unanim recunoscu Am barcaţiunea sa se
tele C o nsiliu lui de M in iş tri al in iţia lă şi pusă la calc de qu- S A IG O N 4 (Agerpres). — damnă continuarea şi extin de nistraţiei S.U.A. de a U im ite ţia quvern ulu i R epublicii Popu te ale su v e ra n ită ţii şi inde numeşte de data aceasta
U.R.S.S., a prezentat o decla vcrnul N ixon. „G u ve rn u l R evolu ţion ar P ro rea inte rven ţiei armate a Sta trupe americane din V ietnam ul lare Congo La aeroportul in pendenţei naţionale, ale dre p „Ro-H" şi a fost confec
raţie a q u vern ulu i sovietic, in Declaraţia exprim ă sp rijin u l vizo riu al R e publicii V ie tn a telor U nile in tarile din pen de sud pe te rito riu l Cambod- ternaţional M ava-M ava din tu lu i im p re s c rip tib il al fie ţionată în parcul muni
care se arată, prin tre altele : deplin al quvernului şi poporu m u lu i de Sud condam nă cu insula Indochina şi cere re qici. A preciind că. prin aceas Brazzaville, oaspetele român a cărui popor de a-şi h o tărî des cipal de la Soli de o e
E xlinzînd acţiu nile m ilila re lui chinez faţă de de claraţiile energie noile a cţiu n i agresive tragerea trupelor S.U.A. şi ale tă acţiune ..pacea în inlreaqa tin u l conform p ro p riilo r op chipă de indieni b o li
asupra a încă unui stat din şefului statului cambodqian. şi ale im p e ria liş tilo r S.U.A. în a lia ţilo r lor din Vietnam , Laos Asie eslc am eninţată şi niai fosl in tîm p in a l de m in istrul a ţiu n i, a s p ira ţii şi interese“ . vieni aduşi din reaiuneo
peninsula Jndochina. preşe preşedintelui F rontului Unit şi Cambodqia, in conform itate mult decît în trecu t", quvernul facerilor externe al Republicii locului Titicaca. Pentru
dintele S U A. a exprim ai in N aţional al Cambodqiei. N o ro Cam bodqia. Această agresiune cu acordurile de la Geneva R.F. a Germ aniei lansează un Populare Conqo, Au.vcnce ★ realizarea ei au fosl ne
declaraţia sa am eninţarea la a dom Sianuk. ale qu vern ulu i subm inează independenţa, su din 1954 şi 1962. Declaraţia apel pentru soluţionarea con Ikonga. precum şi do alte La M in is te ru l A fa c e rilo r cesari 750 metri cubi de
dresa tu tu ro r statelor care ar R.D. Vietnam Şi ale G uvernu veranitatea, in te grita te a te condamnă represaliile desfă flic tu lu i „în sp iritu l şi pc baza persoane oficiale. E xterne al R.P Congo au în - papirus.
hotărî să vina în s p rijin u l v ic lui R evoluţionar P rovizoriu al rito ria lă pacea şi n e u tra lita şurate îm potriva populaţiei acordului dc la Geneva din La sosire, răspnnzînd la în ceiviit c o n v o rb irile o ficia le Heyerdohl o precizat
tim elor aqresiunii americane. R epublicii V ietnam ului de Sud tea C am bodgiei. violează fla camhodqiene şi vietnameze şi 1954", trebările reprezentanţilor mo în tre m in is tru l de externe al . că va întreprinde a doua
M ai m ult decit a lil, în u lti şi C o m itetului Central a! F ron grant aco rd u rile de ia Ge bombardamentele masive să* sei, radioului şi te le viziu n ii 1 m âniei. C o rne liu Mănescu. încercare de traversare a
mele zile S.U.A. întreprind ra i tu lu i P atriotic din Laos, în ca neva din 1954 p riv in d In d o virşite de avialia americană a din Brazzaville m in istrul de şi om ologul său. Auxence Atlanticului, pentru a de
du ri aeriene masive îm potriva re este condamnată in tervenţia china. reprezintă o p rim e jd ie supra unor reqiuni din V ie t SUEDIA externe C orneliu Mănescu. a Ikonga. Cu acest p rile j au monstra că vechii egipteni
unor rcqiuni ale Republicii De im perialism ului american îm serioasă pe ntru pace in Asia namul de sud. Laos şi Cam subliniat că vizita dolcaatiei fost abordate problem e p r i ar li putut ajunge pc
mocrate Vietnam . potriva Cambodqiei. şi în lum ea întreagă1*, se ara bodqia STOC KHO LM 4 (Aqerpres). vind re la ţiile d in tre R epublica ţărmurile Americii de
„D upă cum se vede. A d m i In continuare, declaraţia a tă în tr-o decla raţie a G uver Condamnînd in lerve nţia tru guvernam entale române pe Socialistă R om ânia si RP- Nord cu 3 000 de ani
nistraţia americana este că rată - Poporul chinez de 700 de n u lu i R e vo lu ţio n a r P rovizoriu , R. P. BULGARIA pelor americane in Cainbodqia. continentul african se înscrie Congo, precum şi unele aspec înainte de Columb.
lăuzită de linia aqresivă în po m ilioane se anqajează să sus difu zată de A genţia E lib e ra precum şi reluarea de către in contextul qeneral al p o litic ii te ale situ a ţie i in te rn a ţio n a le
litică. pornind de la faptul că ţină cu putere cele trei po rea. aviaţia S.U.A. a bom bardam en ’ externe a R e p u b licii Socialiste Prima expediţie s-a în
un sla l puternic nu poale ac poare indochineze, să acorde Tolodatâ. în de claraţie sfnt SO FIA 4 lA q crpie s). — In telor asupra te rito riu lu i R.D. actuale cheiat anul trecut lârâ
ţiona în trebu rile in te rna ţiona s p rijin şi ajutor total popoare demascate a cţiu n ile provoca trarea in Cambodqia a unor Vietnam , prim ul m inistru sue succes. „R a-l" a tost grav
le altle! decît folosind forţa. lor frăţeşti ale Cambodqiei, toare ale S.U.A. care au bom mari u n ilă ti americane şi dez O lof Palme,, a sublinial avariată de o furtună şi
La W ashington se consideră cu Laosului şi V ietn am u lui în du ba rda t reg iu ni dens populate saiqoncze şi introducerea în că quvernul Suediei se diso a trebuit să fie abandona
inqîm fare că este suficient ca cerea războiului îm potriva a- din R.D. V ietnam . încălcarea această Iară a tehnicii m ilitare ciază fără vreo posib ilita te de Manifestările comemorative tă după ce parcursese
Statele Unite ale A m e ricii să qresorului american pînă la an ga jam e ntului asum at de americane constituie o încăl echivoc de o asemenea acţiune mai mult de două treimi
folosească forţa acolo unde victo ria com pletă şi pentru W ashington de a suspenda care a acordurilor de la Ge care echivalează cu re în to a r din distanţa dintre Abico
vor considera de* do rit pentru salvarea naţională- Cele trei bom bardam entele asupra R D. neva din 1954, ştirbeşte inde cerea la trecut şi cu anqaja- de la Mauthausen şi ţârm u'ile Ameri'-ii.
ele, spre a înlă tura quvernele popoare indochineze un ile — Vietnam pendenta. suveranitatea si rea in răz.boi, în locul căutării
ce nu le şînt convenabile si se arală în declaraţie — , dînd Im p e ria liş tii S.U.A.. se sub neutralitatea Cambodqiei si unei soluţii paşnice. Luînd AMERIZARE
spre a instaura dicta*>il lor. dovadă dc îndrăzneală în liniază în declaraţie, trebu ie reprezintă o nouă am eninţare cu vîn tu l dum inică, la deschi V IE N A 4. — Coresponden m itetului austriac al foştilo r FORTATA
Acest curs, care s->» to lo rit şi luptă, perseverentă in ducerea să înceteze răzb oiul agresiv (a adresa păcii, nu numai in derea Conqresului U niunii T i tul Aqerpres, Petre Stăncescu, de ţinu ţi din acest laqăr, repre
in trecut, a dus şi duce p o li războiului, sfidind d ific u ltă ţile din V ie tn a m u l de sud. Cnm- peninsula Indochina. dar si in nerelulu i Social-Dem ocrat, pre transm ile : (n A ustria au avut zentanţi ai corpului diplom aţie. Un purtător cuvin!
tica externă americana spre şi înaintînd continuu. îi vor bodgia şi Laos, să pună capăt inlreaqa Asie de sud-esl si in m ierul suedez a m enţionat că loc sim bălă şi dum inică ma Din partea C o m itetului român ol marinei din PoMo Rlco
eşecuri. în frin q c cu siquranţă pe agre- tu tu ro r a c ţiu n ilo r provocatoare lumea înlrcaqă, se arală în tr-o osie necesar să se exprim e dez nifestări cu p rile ju l îm p lin irii al fo ştilo r lu p tă to ri antifascişti, a anunţat că din cele 63
După cum rezultă din decla soriî am ericani şi pc aco liţii îm p o triva R D . V ietnam . Ei declaraţie a aqcnliei B T .A . In acordul şi neliniştea faţă de a 25 de ani de la eliberarea la adunările com em orative a de persoane de la bordul
raţia preşedintelui S.U.A., ade acestora. In încheierea decla trebu ie să retragă în tim p u l declaraţie se relevă că a cţiu situaţia creată in peninsula d e ţin u ţilo r din laqărul de con pa rticip at A m brus Coloman, avionului „D C -9", care a
văratul sens al acestei decla raţie i se exprim ă încrederea cel m ai scurt şi necondiţionat nile anresive a*e trupelor a- indochineză. ca şi solidaritatea centrare nazist de la M authau fosl deţinut In laqărul de ia
ra ţii, la fel ca şi inlreaqa po în v icto ria deplină a celor trei din Indochina toate tru n cle ă- m cricone si saiqonezc orovoacă cu forţele ce acţionează pretu sen. La marea adunare come M aulhausen. amerizot forţat in apele
litică a S.U.A. în Asia de sud- popoare indochineze. m ericane şi ale a lia ţilo r lo r ¡ndiqnnrea şi în q riio ra rca oo- tindeni în lume. în favoarea m orativă. orqanizată dum inică ★ M ării C araibilor în cursul
esl, constă în aceea de a li p e ntru ca popoarele ţă rilo r oorului bulqar. păcii şi a lib e rtă ţii. pe locul fostului laqăr de con Am basadorul României la zilei de simbâtâ, au fost
chida re q im u rile p ro g re siile R, S. F. IUGOSLAVIA centrare de la Mauthausen — Viena, D um itru A nino iu, înso salvate pînă in prezent 40,
din ţările acestei req iu ni. de unde au căzut victim e repre ţit de membri ai ambasadei, a dintre care două sînt ră
a înăbuşi mişcarea de elibe BELGRAD 4 (Aqerpres). — siu n ilo r liitle ris te aproxim ativ depus coroane de flo ri la mo nite. A (ost, dc asemenea,
rare nalională. de a zădărnici In Ii-o tu v în la re ro stilă la 111 000 luptători anîilascişiî num entul din centrul fostului găsit corpul unui pnsoqer
proqresul social al popoarelor Ricka. preşedintele luqosla- R e a c ţii ale o p in ie i publice din d ife rite ţări europene — laqăr şi la placa pusă In me care şi-a pierdut viaţa.
şi de a subordona cu ajutoru l vie i, Iosip Broz T ito. a protes au luat parle cancelarul fede m oria lu p tă to rilo r antifascişti Aparatul, care transpor
m etodelor colonialiste politica tat, în numele cetăţenilor lu - ral al A ustrie i, Bruno K rcisky, din România, căzuţi la M au ta 57 de turişti americani
externă şi internă a statelor qoslavici, îm potriva aqresiunii W A S H IN G TO N 4 (Aqerpres). rindu-se la intervenţia directă qia. De asemenea, cu p rile ju l alţi m em bri ai qu vern ulu i, c ir lhausen. şi şase membri ai echipa
peninsulei Indochina interese americano-saiqoneze in Cam Intervenţia m ilita ră am crico- a S.U.A. in Cambodqia. „D in conferinţei anuale a sindicatu ca 5 000 de sup ra vie ţu ito ri, ☆ jului de la New York spre
lo r lor m îlitaro-slrateqice, de bodqia. Prin aceasta — a ară no-saiqone/.ă in Cambodqia nou. un preşedinte ales ca u r lu i teh nicienilo r, reprezentanţii membri ai ..C om itetului in te r Inţr-un a din loslele clă d iri Insulele Antile, a trebuit
a le atraqe In blocu rile lor m i tat preşedintele — a fosl des continuă să Iie critica tă de mare a anqajam enlului de a acestuia au adresat prim u lu i national a) fo ştilo r de |in uţi din ale lagărului, s-a deschis cu să-şi schimbe ruta din
lita re . După invazia am erica chis un al treilea front în In cercuri in llu cn te a!c Conqre retraqe Statele U nile din mlaş m inistru, Harold W ilson. un acest p rile j Muzeul m em orial cauza timpulUl nefavo
nă in Cambodqia. a devenit şî dochina. „Sarcina noastră ca sului S.U.A. şi de pături farqi tina vietnameză o porneşte pe mesaj In acelaşi sens. In felul laqărul M authausen" şi ai C o M aulhausen. rabil şî apoi, din lipsă de
mai clară leqălura dintre acti ţară iubitoare de pace — a ale opiniei publice americane, calea înşelătoare a ob ţin e rii atesta, prim ele trei sindicate combustibil, a efectuat ne
vitatea subversivă a s e rv ic ii su b lin ia l I. Ü. T ito — este de care văd in această aqresiune păcii prin lărqirea războiului. principale din M arca B ritanic
lor corespunzătoare ale S.U.A. a ii alătuTi de to ţi cei ce luptă o aqravarc serioasă a silu a - Şi orice pas pe acest drum al au luat poziţie îm potriva in prevăzuta amerizare.
şi lo vitu ra de stat de la Pnom pentru pace, pentru dreptul dc t ici din Indochina. Tentativa dezastrului este urmat curind tervenţiei m ilitare americane F o n d u ri p e n tru a ju to ra re a
Penii, în urma căreia a (ost în a se conduce singuri. dc a fi făcută dum inică, in cadrul u de nn altu l şi. apoi de încă în Cambodqia. UNA CALDA,
lăturat şeful leqal al statului, independenţi, de a trăi ome nui in le rv iu televizat, dc către unul, ra un răspuns întunecat ir UNA RECE
p rin ţu l Norodom Sianuk. neşte şi dc a lupla îm potriva vicepreşedintele Spiro Aqncw , la in u tilita te a escaladării in i LO ND RA 4 (Aqerpres). — c o p iilo r din ţă rile m editeraneene
G uvernul sovietic consideră tu tu ro r înce rcă rilo r de noi in de a ju s tific a po litica adm i ţiale din februarie 1965“ . In num ărul său dc lu ni. zia O temperatură ne
că escaladarea aqresiunii vazii, sau îm potriva unor s i nistra ţiei in Asia de sud-est a ★ rul b rila n ic „The G uardian" şi din O rie n tu l A p ro p ia t obişnuit de ridicată pen
S.U.A. In Indochina face să tu a ţii care ar putea arunca lu s tirn il vii reacţii şi proteste. W A S H IN G TO N 4 | A qe r aduce c ritic i h o tă rîrii preşedin tru începutul Junii mai —
devină şi mai imperioasă nece mea în v îrte ju l unui război Aqncw a prelins că in te rve n pres). — Liderul o rq a n i/a - telui N ixon de a ordona o in 27 de g ra d e -a fost înre
sitatea u n irii şi în tă ririi co catastrofal“ , luqoslavia sc pro ţia în Cambodqia şi bom barda lie i „A m ericani pentru o ac tervenţie m ilita ră in Cambod NEW Y O R K 4 (Agerpres) u lu i p e n lru ţă rile m ed itera gistrată duminică la Mos
eziunii tu tu ro r * fo rţelo r socia nunţă pentru rezolvarea tu tu mentele efectuate în ultim ele ţiune dem ocratică“ , Joseph qia. Z ia ru l relevă că „abso C o m ile tu l exe cutiv al Fon neene şi O rie n tu l A p ro p ia t, a cova. Cele 27 de grade plus
liste, tu tu ro r fo rţelo r anliim pe- ror problem elor pe cale paş zile asupra le rito riu lu i R. D. D ufiey. a declarat că lio tă rî- lut nici unul dintre evenim en du lu i n a ţiu n ilo r unile Dcnlru declarat că în această regiune reprezintă totodată „un
ria liste şi iubitoare de pace nică. a su b lin ia l în în rh e icrc Vietnam nu ar însemna .'.o rea quvernului S.U.A. dc a in tele u ltim e lo r zile nu perm ite copii (U .N .I C .E F ) a aprobat există 45 m ilio a n e de copii record egalat"... In urmă
în lupta îm potriva aqresiunii. preşedintele Tito. schimbare dc la pot i I îca ad- terveni în Cambodqia repre o re vizu ire a aprecierilor an o alocaţie in valoare dc 53 care au nevoie de a ju to r Ja cu 90 de ani, la Moşcovo
Uniunea Sovietică a respec m in islra ţie i". zintă „o sinucidere". Această terioare p rivin d faptul că ho- m ilioa ne d o la ri pe n tru re a liz a mes M acD ougall a precizat că se înregistrase aceeaşi
tat întotdeauna şi respectă R. D. GERMANĂ ir acţiune, a spus el. nu face de lărîrea preşedintelui se va^do- rea pro gra m elo r de a ju to ra re 40 la sută din to ta lu l aloca
neutralitatea şi independenta Dum inică, in fala Casei Albe. cît să sporească num ărul m or vedi, după toate p ro b a b ilită ţi a c o p iilo r din ţă rile m ed ite ţiilo r vo r fi ch e ltu ite p e ntru temperatură.
Cambodqiei, suveranitatea şi BERLIN 4 (Aqerpres). — In a avui loc o dem onstraţie de ţilo r şi să mărească starea de le. în mod traqic qreşilă". Răz raneene şi cele din O rie n tu l realizarea pro g ra m e lo r de
jn lc q rila lc a eî te ritorială , res leqălură cu invazia militaTă a- protest îm potriva in te rven ţiei confuzie ce domneşte in Asia boiul din Asia de sud-esl ara A p ro p ia t A n u n ţîn d aceasta. După ce. în primele
pectă frontierele ei. Tocm ai a- mericano-saiqoncză în Cam din Cambodqia. Poliţia a ares- de sud-est. Un alt r.lccl al no ii tă cotid ia nul britanic, „nu se James M acD ougall. d ire cto ru l asistenţă m edicală şi con tro l două zile ale lunii moi,
ceasla determ ină condamnarea bodqia. quvernul R.D. Germane lat 75 de persoane. In aceeaşi in te rve n ţii m ilitare a S.U.A-, va încheia mai repede prin B iro ulu i regional al U.N.I.C.E.F.- asupra ră s p in d irii b o lilo r. se pc rea că primăvara
noastră fermă a in te rven ţiei a a dat p u b licită ţii o declaraţie zi. studenţii de la U n iversita a declarai. D ufiey, este şi acela extinderea sa"; s-a instaurat deplin in
mericane In Cambodqia. în care arată că această ac tea Kent au pa rticipat la o ma că ea va anihila e fo rtu rile p ri ★ M ongolia, duminică ou
ţiune constituie o violare fla- nifestaţie îm potriva p o litic ii vind o reqlcm enlare paşnică a STOC KHO LM 4 (Aqerpres).
Nu încape îndoială — se c o n flictu lu i vietnamez depuse La S lockliolm au avut loc căzut zăpezi, fenomen cu
spune în declaraţie — că e x qranlă a d re p tu rilo r popoare adm inistraţiei în Asia dc sud- la co n vo rb irile de pace de la totul neobişnuit pentru
tinderea aqresiunii americane lor. o aqresiune directă şi e esl. Paris. dum inică dem onstraţii îm această perioadă a anu
po triva p o litic ii americane în
în Asia de sud-est va în lîm - videntă îndreptată îm potriva Reprezentanţii studenţilor de ★ Asia de sud-est. P articipanţii
pina o ripostă mai hotărîlă şi populaţiei paşnice cam bodqie- la 13 coleqîi principale au a* LONDRA 4 (Aqerpres) — s-au îndreptai. în cursul după- lui. Străzile, parcurile şi
mai eficientă din partea tu tu ne. Declaraţia cere retraqerea dresat un apel la o qrevă aca Ifu q li Scanlon şi Jack Jones. împrejurimile capitalei
ro r celor cărora Ic sin i scum im ediată, com pletă şi necondi demică In semn de pTOlcst îm secretari qenerali ai p u te rn i am iezij spre Ambasada S.U.A. R P. Mongole sînt acum
din Suedia, precum şi
spre
pe interesele păcii şi lib e rtă ţii ţionată a trupe lo r S.U.A. şj ale potriva h o tă rîrii preşedintelui celor sindicale ale m un citorilor C entrul cu ltu ra l american din acoperite de o mantie
popoarelor. Fireşte că qu ver- a lia ţilo r lor din Vietnam , Cam N ixon dc a trim ite trupe în m etalurqişli şi din transporturi Slockholm . pentru a-şi e x p ri
nut sovietic va traqo conclu bodqia şi Laos. Cambodqia. Aceste acţiuni vor din M area B ritanie au cerul ma protestul îm potriva p ă tru n de zăpadă groasă de
ziile necesare pentru politica avea loc la u n ive rsită ţile din q u vern ulu i să se disocieze dc de rii trupe lo r americane Sn 20 cm.
sa din acest curs al acţiu nilor R. P. D. COREEANA Pennsylvania. Princelon. Rut- politica americană în Cambod Cambodqia
S.U.A. în Asia de sud-esl. qers. Coleqiul dc arte din Phi RECORDURI DE
In încheiere, prem ierul so P H E N IA N 4 (Agerpres). — ladelphia şi alte in stitu ie de U THANT ÎŞI EXPRIMA ÎMGRIIORAREA FATA DE AGRAVAREA SUPRAVIEŢUIRE
v ie tic a răspuns la întrebările G u ve rn u l R P.D. Coreene n învăţăm inl superior americane. SITUAŢIEI DIN INDOCHINA
corespondenţilor. dat p u b lic ită ţii lu n i o decla ir Starea sănătăţii lui
ra ţie in care condam nă in va NEW YORK 4 (Aqerpres) — In cursul unei con vo rb iri pc de extinderea in te rven ţiei a-
R. P. CHINEZĂ darea Cam bodgiei de către ..Cu o rapiditate deceplio- care a avut-o dum inică cu re inericane în Cambodqia. El a Pieter Smith, decan dş
trupe le am ericane nanlă. toate erorile escaladării prezentantele unei organizaţii vîrstă printre sud-ofriconii
declarat că „traqedia războiu
PEKIN 4 (Aqerpres). — G u D e clara ţia subliniază că sin i repetate 1n Asia de sud- de femei din Statele Unite. U VIETNAMUL DE SUD - încă un elicopter american do- supuşi transplanturilor de
vernul R.P. Chineze a dat luni încălcarea s u v e ra n ită ţii si est“ — relevă in e d itorialu l Thanl. secretarul qeneral al lui din Vietnam am eninţă să borit de forţele de guerilă ale Frontului Naţional de Eliberare, inimă, este îngrijorătoare.
p u b lic ită ţii o declaraţie în ca independenţei Cam bodgiei său de luni ziarul american O rqaniza(iei N a ţiu n ilo r Unile, cuprindă inlreaqa peninsulă în provincia Long An. Pacientul, internat Io spi
re se arată p rin tre altele - La creează o stare de m axim ă „The New York Tim es", reie- şi-a exprim at fn q rijo ra re a fa(ă îndocliineză".
30 ap rilie 1970, preşedintele încordare în situ a ţia generală talul Groote Schuur, este
S. U.A., N ixon. a OTdonat tr i din Asia P oporul şi guvernul VIETNAM incapabil să înghită a li
miterea trupelor americane Şi R.P.O. Coreene, se spune în mentele, chior şi în stare
a m ercenarilor sud-viclnam ezi declaraţie. îsi e xp rim ă în le a strategiei şi a n ive lu lu i Senatul va respinge cererea
pentru a executa o invazie mod ferm solida ritatea lo r m i fo rţe lo r". El a adăugat to preşedintelui N ixon p rivin d lichida, fiind hrănii pe
masivă a Cambodqiei şi a lan lita n tă cu lupta po po rulu i tuşi că „pentru a combate acordarea de fonduri Dentru Forţele patriotice cale artificială Smith. ca
sat un război de aqresiune îm cam bodgian, care îşi apără in in fla ţia şi a reduce che ltuie construirea celei de-a doua re o fost operat de cord
potriva poporului cambodqîan. dependenţa naţională. S.U.A. lile va Irebui să reconside baze a sistem ului de rachete au bom bardat 20 în septembrie 1968. o re
In acelaşi timp, im perialism ul trebuie să înceteze invazia a r răm a tîl structura fo rţelo r antjraclietă „Saicquard". în-
american a reluat bom barda mată din Cam bodgia $i să Preşedintele B olivie i. A l noastre din Europa, cîl şi a trucît „acesta este un sistem de poziţii am eri- venit la spital sîmbătă şi
rea p ro vin ciilo r Quanq Btnh şi fredo Ovando, a anunţat că celor din Asia". o fost supus unei opera
Nqhe An din R.D.V. Aceasta oprească d e fin itiv bo m ba rda în această săplăm ină va pro : Edvard K ard cli. mem- \ extraordinar de co stişilor", cano-saigoueze ţii de extragere a pietrei
conslîluie pas deosebit de rea te rito riu lu i R.D V ietnam . ceda la o rem aniere gu ver : Im i al C onsiliu lui Pedc- \ ♦ O * care nu are drept efecl „decit din rinichi.
i raţie i al R.S.F. lugosla- : o escaladare a în a rm ă rilo r“ .
qrav făcut de im perialism ul a Irebuie să-şi retragă tpfzpele namentală. Remanierea, a ; via. a plecat în tr-o vizi- i rri cursul noptîî dc d u m i In prezent, singurul pa
merican pentru a extinde mai şi arm am entul de pe întreg precizat el, decurge din re : tă in unele ţări din A - | Trei m ii de docheri din 4 0 4 nică spre lu n i. fo rţe le p a trio
structură rile m inisteriale im Vera Cruz, qel mai mare port tice din V ie tn am u l de sud au cient sud-africon, în afară
: merica Latină. Kardeli j
puse de noua leqc penlru re com ercial al M e xicu lu i, au bom bardat cu rachete şi m or- de Smith, care a fost
La Sanliaqo de Chile
au
DECLARAŢIA LUI NORODOM SIANUK forma adm inistrativă. Preşe : urmează să viziteze C h i- j încetai lu cru l, ccrînd plata începui lu crările Conqresului tie re a p ro x im a tiv 20 de p o ziţii supus unui trosplont de
dintele nu a indicat numele ; le, Peru şi M exic, unde j sa la riilo r rcstanlc şi respec fo rlific a te . d e ţinu te de trupe le
naţional al
din
tin e re lu lu i
P E K IN 4 — Corespondentul lo r am e rican i", care lu ptă în m in iştrilo r ce ar urma să pă î va avea întrevederi cu I tarea prevederilor contrac Chile, ia care participă Deşte am ericano-saigoneze. P rin tre inimă şi se mai află în
Vgcrpres Ion G âlâteanu. trans- V ie tn a m u l de sud. In re a li răsească quvernul, dar, după I personalităţi ale v ie ţii j telor de muncă- 200 de deleqaţi din dife rite acestea s-a a fL t şi baza aeria vioţo, este o femeie de
| po litice şi sociale din a- j
u ite : La P ekin a fost dată tate. in te rve n ţia fo rţe lo r a r cum reiese din com entariile i ceste ţări. j p ro vin cii ale ţă rii. Participă, nă de la Bien Hoa. unde se culoare, Dorothy Fisher.
p u b lic ită ţii declaraţia lu i N o mate ale S.U.A. în tara mea presei, ar fi vorba dc titu la 4 0 4 de asemenea, în calitate de a flă c a rtie ru l general al tru p e
rodom Sianuk. şeful sta tu lu i „nu este deeil fn s p rijin u l r ii externelor, a g ric u ltu rii şi in vita ţi, reprezentanţi ai o r lo r saigoneze angajate in ope UN NOU AEROPORT
im bodqian, preşedintele Fron- re g im u lu i pe care l-au a ju ta t m uncii. Senatorul Edward Kcnncdv ra ţiu n ile m ilita re din C am IN IUGOSLAVIA
jlu i N ational U n it al Cam - să se instaureze la Pnom a reafirm at, Sn cadrul unui ga n iza ţiilo r de tineret din bodgia. <
odgiei. în legătură cu p ă tru n Penii, regim de op rim a re a ♦ 0 4 M e lvin R. Laird. m inistrul in te rviu radiodifuzai, hotărî alle ţări latino-am ericane. T o t în u ltim e le 24 de ore. La 2 mai, în localitatea
derea fo rţe lo r arm ate am e ri- po po rulu i khm er, a p o pu laţie i apărării al Statelor U nile. a rea sa de a nu candida pen Delegaţii la congres vor fo rţe le p a trio tice din V ie t
ane şi saigoneze pe te rito riu l cam bodgiene de o rig in e v ie t Greva celor aproxim ativ declarat dum inică la W as tru aleqcrile prezidenţiale din dezbate, prin tre allele, p ro nam ul de sud au atacat baza Rieka, din R S.F. lugoslovio,
khm er nameză şi chineză". 70 000 de membri ai sindica hington că nu a fost luată 1972. El a adăuqal că. chiar bleme referitoare la siluatia aeriană de la Phan Ranq, o avut loc solemnitatea
In de claraţie se e xp rim ă în tu lu i şofe rilo r de autocam i nici o hotărâre in problema dacă i sc va cere să accente tine retului chilian, un loc im precum şi in s ta la ţiile m ilita re
..Agresiunea terestră şi ae oane şi m an ip ula to rilo r din portant fiind rezervat aspec de ţinu te dc trupe le inam ice inaugurării oficiale o nou
riană declanşată de im p e ria crederea că po po rul cam bod depozite din S.U.A. continuă retragerii Im pelor americane învestitura P artidului de telor leqale de realizarea lui oeroporl. Noua poartă
liş tii am ericani, cu acordul gian nu se va pleca în fata de o lună de zile. Reducerea din Europa occidentală. mocrat la preşedinţie nu o va în p ro v in c iile T liu a T hie n si
ag resiunii r de asemenea. se face. u n ită ţii de acţiune a tin e re Quang T in aeriană din localitatea
ia cii al re g im u lu i de la Pnom volum u lui de m ărfuri trans In tr-u n in te rviu acorda!
lansează un apel po po rulu i Edward Konnedy a arătat lu lu i în lupta pentru d re ptu In cursul n o p ţii de d u m i menţionată este una d in
Penii devotat lor. se arată în portate cu autocam ioanele a publicaţiei „U . S. News and nică spre lu n i. bom bardiere
declaraţie, a provocat în a- khm er şi popoarelor din V ie t provocat im portante p e rtu r totodată că, după părerea sa rile sale. am ericane de tip „B -52" au tre cele mai moderne din
este zile m oartea a sute de nam şî Laos de a în lă ri so li baţii în sfera producţiei şi a W orld Report", Laird a pre Iugoslavia, permi|înd ate-
o m p a tn o ţi. m ajoritate a fiin d daritatea lo r şî a in te nsifica cizai că „o rice reducere a tru efectuat ra id u ri în p ro vin cia
lupta îm p o triva duşm anului prestaţiilor de servicii la C h i Rinh Long şi de-a lu n g u l rizoreo şi decoloreo
ârani paşnici, bă trîn î. femei pelor va li exam inată îm
com un, im p e ria lism u l a m e ri cago Cleveland. SI. Louis fro n tie re i cu Cam bodgia cu avioanelor de pasageri de
i copii. In discursul său preună cu a lia lii S.U.A. în
can şi a c o liţilo r săi. conform Los Anqelcs şi in alte mari scopul de a s p rijin i o p e ra ţiu diverse tipuri.
N ixon încearcă să ju s tific e a contextul unei analize globa
hotârît ilo r C o n fe rin ţe i la nivel oraşe americane. nile m ilita re am erieano-saigo-
ceastă acţiune p rin ..necesita în a lt a popoarelor îndoehi- neze lansate pe te rito riu l cam
tea“ de a apăra via ta soldati- neze. bodgian.
Redacţia |1 administraţia slavului t Deva, *tr. Dr. Petru G rota, nr, 3S. Telefoane r 12317 fl 1127S. t l. « 9 • - «