Page 81 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 81
'trfir,f„rfrrtrrrrnrrrr//rrrtr/rnrrrrrn'rn/rnrirtrrtrrrr(rrrr/rrrrrufMS
w W .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
5
m Comemorarea naşterii lui
»
Friederich Engels
P Festivalul interna(ional ai
cărţii
I
P Senatori americani se pro
nunţă împotriva războiului !
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AE P.C.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
§ din Cambodgia
i
ANUL XXII. Nr. 4785 MIERCURI 27 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI ss///,////,///*/////////*/////'"/"""""/""'""/'"/""""""""""*'''
/A. In rînd cu eroica noastră clasă muncitoare, colec
VIZITA TOVARĂŞULUI IN
tivele din economiahunedoreană îşi afirmă forţa de
M EIUL um. organizare şi mobilizare, abnegaţia şi eroismul în
La numai citcva zile după tru ca viata sa-şi reia pulsul qure cîşt.iqarea bătăliei recol raşuîui. discută cu cadrele dc
vizitele pe care le-a făcui in normal. tei. conducere ale uzinei recoman BÂTÂLIA P E N T R U S U P L I
mnllc dinlre judeţele lovile de Atît această vizilă cit şi ce In continuare. conducătorii dând folosirea mai judicioasă
. calamităţile naturale ce s-au a- lelalte inlilniri cu populaţia de partid şi de stat vizitează a rezervelor interne, mai bu
bătul asupra tării noastre, in din zonele sinistrate dovedesc plalforma industrială a oraşu na orqanîzare a muncii.
cursul zilei de ieri tovarăşul înalta răspundere şi qrijă sta lui — Uzina de sirmă şi pro La Vaslui, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu a fost din tornică a secretarului qeneral duse de sîrmă. Fabrica de e Xicolec Ceauşescu trece în M E N T A R E A P R O D U C Ţ I E I
nou în mijlocul cetăţenilor. De al partidului iată de destinele lectrozi şi Fabrica de gea revistă qarda de onoare alcă
dala aceasta, sînt vizitate ju naţiunii, fată de prezentul şî muri. tuită din formaţiuni ale gărzi
deţele Buzău, Vrancea, Vaslui, viitorul poporutui. lor patriotice. Şi aici. străzile
laşi. La Buzău, elicopterul oficial ...Străvechiul ţinut al V'ran oraşului sînt un adevărat cu
cei. conectat şi el la înalta
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, atciizeaza pe stadionul muni tensiune a României contempo loar vin. Maşina oficială este
împreună cu tovarăşii Emil cipal. rane. face oaspeţilor o primi literalmente acoperită de flori Hotărîrile devin fapte
Bodnăraş, Virqil Troim, Emil Pe străzile municipiului, lo re pe măsura sentimentelor pe în clipa în care ajunge la fa Ne vom înzeci
Drăqănescu. Dumitru Popescu. cuitorii aclamă, fac o manifes care întregul popor le nutreş brica dc confecţii. Tovarăşul > 1
Vasile Palilinet. au vizitat în taţie plină de căldură condu te pentru partidul nostru co Nicolae Ceauşescu. slind de Întreg colectivul de muncă ol Fa vorabil, au lucrat pe frontul refa
treprinderi industriale din a- cătorilor de partid şi de stat munist. Oaspeţii vizitează Com vorbo cu muncitoarele Lidia brteii chimice Orâjlie o răxpunj Iu cerilor la evacuarea nămolului din
astă parte a tării, au avut La sediul Comitetului judeţean binatul de exploatare şi in Mătăsaru si Marja Motanu, se chemarea laniatâ de ergoniiaţia de soclorul loolahnie al C.A.P. ţi de eforturile pentru că
porlîd fi comitolul de direcţie pn
convorbiri de lucru cu activul de partid arc loc o scurtă con- dustrializare a lemnului din interesează îndeaproape, şi vlnd preiiaroo de muncă voluntară pe străzile salului Calmar
Cbimişlii de la Oiâţlie ţi-au eto
de partid şi de stat din jude sfătube de lucru în cadrul că Focşani, după care sc îndreap aici, despre aplicarea noului in două duminici din aceaitâ lună lai ţi de această dală hărnicia,
ţele amintite, au purtat discu reia secretarul qeneral al par tă spre Birlad, sistem de salarizare, despre pentru luplimcntorea producţiei cu înalta lor capacitate de mobilizate
ţii cu numeroşi oameni ai mun tidului este informat despre felul în care este aprovizionat incă 600 000 lei peile angajamente pentru sporirea producţiei, otunci
oraşul.
le asumate iniţial.
cii din unităţile economice vi mersul activităţii de producţie In întregul judeţ Vastul, au lucrind cu toate secţiile din plin, cind ţara ţi partidul o cer. partidul şi ţara
*
zitate- Pretutindeni, in fabrici în tinerele înlreprinderi indus fost afectate de inundaţii pe La sediul Comitetului jude Cei 1 SCO chimijti de la Orâştie au Do la întreprinderea de planle
şi uzine, pe şantierele de con triale ale judeţului, despre sta ste 1B 000 de hectare, 60G rase ţean de partid are loc o consfă produs duminică 149 000 bucăţi tio- medicinole din Orăţtie ni se co
strucţii, în localităţile vizitate, diul îndepliniri) planului şi a au fost dărîmate şi avariate. tuire de lucru cu activul de coane pentru medicamente de dife munică că cei S0 de salariaţi eote-ţl
rite mărimi, 2 600 bucăţi loii-na
partid şi do stat
In
această
secretarul qeneral al partidu onqajamcntelor. Totodată, oas Tecuci este şi astăzi stăpînit vele. 1 760 bucăţi sandale pentru deslăţoarâ activitatea duminică o l i i
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
unitate, au realiiat
lui nostru a fost întîmpinat cu peţii sînt informaţi despre si de ape- subliniază faptul că judeţul plojâ, 9 300 kg oxid galben de fier producţie suplimentară in valoara neo cer!
vibrant entuziasm, cu nesfir- tuaţia inundaţiilor pe teritoriul Bîrlad. Ca şi în celelalte lo Vaslui are nesecate rezerve de ţi allele, a căror valoare totală de 40 640 Ici ţi au pregătii pentru
Site urale si ovaţii, nenumăra judeţului ca şi despre măsurile calităţi vizitate, mii dc cetă însumează peste 300 000 lei. Do export 4 050 kg planle medicinola.
remorcat că acest bilonţ fructuos o
O cifră medeilâ. dar deoiebit de
te dovezi de draqoste şi stimă. ce s-au luat pentru evacuarea ţeni. cu steaguri tricolore şi energie umană şi materialo ca fost obţinut in condiţiile In care Un înălţător şi emoţionant exemplu de solidaritate
cetăţenilor şi a bunurilor ma roşii, cu pancarte, cu braţele re se cer valorificate pe de alţi 200 de salariaţi al fabricii, in elocventă pentru Hărnicia acestui socialistă cu cei aprig loviţi de năvălirea apelor ni-L
In aceste zile de qrea încer teriale, pentru ajulorarea vic încărcate dc flori fac o im plin. Urmările calamităţilor na fruntind capriciile timpului nefa colectiv de munco. oferă in aceste zile minerii şi celelalte categorii de
care. prezenta secretarului qe timelor. pentru şlerqcrea ur presionantă primire oaspeţilor. turale ce s-au abătut şi asu salariaţi din Valea Jiului. lo(i locuitorii municipiului
neral al partidului în mijlo melor calamităţilor. pra acestui judeţ trebuie li Petroşani. Ei şi-au exprimai înlr-un singur glas ho-
cul locuitorilor îmbărbătează La Fabrica Rulmentul Bîrlad. chidate, trebuie muncii în aşa
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu tovarăşul Nicolae Ceauşescu tărîrea fermă, demnă, tradiţională, dc a răspunde prin
inimile a milioane de oameni. recomandă să se treacă neîn stă de vorbă cu muncitorii, se fel îneît să intrăm în viitorul faplc chemării partidului penlru sporirea producţiei
Ic olelcsfc voinţa, dîrzcnia. ho- târziat. acolo unde apele s-cu interesează de condiţiile lor de plan cincinal complet refăcuţi. de cărbune în scopul diminuării pagubelor care, aşa
t.ărîrea de a face lolul pentru retras, la reluarea activităţii viată şî de muncă, de efectele Realizări de prestigiu cuni au fost relatate de presă, radio şi televiziune,
normale ! în agricultură tre aplicării noului sistem de sa sînt Incomensurabile.
ca urmările calamităţilor să fie
buie folosit fiecare ceas priel larizare. le ascultă părerile in Tonul la acest uriaş efort al muncii l-au dat mi
cît mai curind înlăturate, pen nic în aşa fel îneît să se asi- legătură cu aprovizionarea o- (Continuare în pagi o 4-a) nerii- „Trebuie şi putem realiza mai mult. Ne voni
înzeci eforturile, pentru că partidul şi tara ne-o cer!".
Au fost fraze ce au luminat chipurile celor care.
ale siderurgiştilor luînd cuvîntul. şi-au afirmat sprijinul deplin, con
m INTA RE A ştienţi de însemnătatea muncii lor, pentru sporirea
angajamentelor luate în acest an. O înşiruire de nu
Nevoile de metal ale economiei ria Martin nr. 2 ţi 529 tone lo oţe- me ale celor rare au vorbit şi s-au angajat personal la
naţionale au ajuns Io proporţii lătia electrică, este preluat fi am muncă însutită ni se parc lipsită de sens. cifrele pe
dimensiuni fără precedent. Stăvilirea plificat de colectivele de laminotori care le vom relata mai jos exprimă deplin ceea ce
furiei apelor ţi lichidarea dotailre- Prin măsuri cu toiul excepţionale ţi sufletele şi Inimile minerilor simt.
cu preţul unor strădanii în care sînt
NICOLAE CEAUŞESCU rea pulsului viguros ţi neîntrerupt al antrenaţi lo(>l faclorii, Incepind de la bazin carbonifer al tării au hotărît, într-un spirit dc
Ior provocate de calamităţi, otiguro-
Cum spuneam, la unison, minerii celui mai marc
omul de la cuptoore ţi pină Io con
marilor uzine ţi întreprinderi ale ţă
rii sini condiţionale holărîtor de ton-
nisterului, s-a asigurai o creţtere sen
titateo ţi consistenţa calitativă o a- ducerea centralei industriale ţi mi emoţionantă umanitate, să realizeze în luna mai peste
sarcinile de plan 12 000 tone dc cărbune nel. In ace
cestel materii prime vitale — me sibilă o producţiei de laminate Deo laşi mod. angajamentele centralei cărbunelui pe 1970
I» marea adunare populară din laşi talul. cele mai favorabile pentru economie au fost reînnoite, eunoscînd creşteri substanţiale. Ast
sebit de vizibile ţi cu implicaţii din
Satisfacerea cu orice preţ a aces
sînt creţterilo la producţia de blu
tor nevoi — exprimate pun sarcini de
fată de 15 milioane
fel la producţia nlobală Si marfă
plan ţi angajamente inegolobile can
numai în ultimele 5 xile, la lomine-
titativ, calitativ ţi ca grad de difi muri ţi ţagle de relaminare. Astfel, lei angajament iniţial, s-a stabilit o creştere de 5 mi
rul de semifobricate, producţia zil
cultate _ a transformat activitatea
Stimaţi tovarăşi, şi realizarea sarcinilor pe în mai bune conditiuni înaltele colectivelor de coctari, furnaliţti, oţe- nică o sporii la pesie 5 300-5 400 to lioane lei. In ce priveşte producţia brută şi netă de
cărbune, fată de 40 000 tone, respectiv 35 500 tone. an
Dali-mi voie să vă adresez tregul cincinal 1965-1970. pu- obligaţii ce le au Iată dc po ii asigurăm de prietenia şi sti lari ţi laminotori hunedoreni intr-o ne. creindu-se condiţii pentru obţine gajamentul reînnoit prevede realizarea peste sarcinile
bătălie la tel de dromatică ţ»; de
dumneavoastră, luluror locui' nind asllrl temelie trainică por. fală de palria noastră so ma noastră. Noi vedem in toa încordată, la fel de amplă, profun rea unor reolizări dc prestigiu la Io- de plan a unor cantităţi de G0 000 tone, respectiv
minoarele de sirmă, profile UţOOre,
lorilor municipiului şi judeţu următorului plan de cinci ani. cialistă. (Aplauze puternice). te acestea şi o manifestare a dă ţi înălţătoare prin eroismul ei. mijlocii ţi benzi. Considerabile sini 50 000 tone de cărbune. Impresionante sporuri sînt
lui Iaşi, un salut călduros din dezvoltării multilaterale a pa Este adevărat, tovarăşi, qreu- dorinţei popoarelor de a trăi ca însăţi lupta acerbă cu furia a depăşirile de pion la laminoarele prevăzute şi în ceea ce priveşte eficienta economică.
partea Comitetului Central al triei noastre socialiste. (Aplau ttilile prin tare trect-m sînt în pace şi colaborare. (Aplau pelor. „650* cu 1 160 lone ţi ,,800" Cu 360 Fată de 3 950 000 Ici economii la preţul de cost. stabi
tone p'ofile lamínalo din oţeluri o
partidului, a Consiliului de ze puternice) mari. Ele vor fi, insă cu siqu- ze puternice). In asemenea împrejurări grele, liote ţi corbon de calitole. lite iniţial, sc prevede a se realiza pină la finele anu
deosebit de complexe fi de excep
Stat şi a guvernului Republicii Doresc să vă mulţumesc ranlă. învinse, avem ferma Nu intenţionez să mă ocup ţionale răspunderi, cind însăţi înde- ...Tnegalobilă prin amploare ţi mă lui o economie în valoare de 10 milioane lei. De ase
Socialiste România. (Ap)auze dumneavoastră. Luluror locui convingere că prin munca uni acum de problemele interna plimreo sarcinilor zilnice de 'plan reţie — faţă de toi ceea ce Hune- menea. angajamentul privind beneficiul va creşte de
puternice t urale t se scandea torilor cu care ne-am întîlnit tă a întregului nostru popor, tionale, dar nu pot să nu mă cere eforturi maxime ţi constituie e doora ţ.-a laurii măreţ in tumultuoa la 5 milioane lei. la II milioane leî. iar la producti
ză ,.P C.R.-P.C.R.“ ). astăzi, pentru încrederea mani- rănile pe care calamităţile na opresc la faptul că. în aceste realnare remorcabilă, depăţireo con sa sa devenire — munco dc oslăti o vitatea valorică a muncii de la 1 163 leî pe salariat
slantă a prevederilor ţi amplificarea
Vizita noastră în această leslală 1 n partid, in conduce turii le-au pricinuit (oi ii vor ti züe cu toate greutăţile prin lor continuă la cocs. fontă, oţel ţ' celor 20 000 de siderurgiţii, efortu şi an. la I 1G4 leî pe salariat şl an.
parle a tării are Joc in condiţii rea sa ! doresc, dc asemenea, în scurt timp vindecate. Dc care trece ţara noastră, am gă laminate se înscrie ţi va dăinui mul rile lor eroice fortifică temeliile ţi Cifrele sînt seci. Dincolo de ele însă stau faptele,
deosebite l natura a dezlănţuit să exprim mulţumiri între altlel. tovarăşi, şiiti bine că sit timp să ne întîlnim cu to tă vreme in cortea de aur a com trupul ţării, aufentificind înoltele vir faptele (Ic eroism ale minerilor Văii Jiului pe frontul
binatului hunedorean.
furia apelor care au inundat gului nostru popor care în dc-a lungul istoriei poporul varăşii sovietici. Vizita pe ca La uzina cociochimică, unde ba tuţi core i-ou consacrat ca detoţO' muncii, al solidarităţii nuincilorcşti socialiste.
zeci de oraşe, sule şi sute de aceste zile munceşte cu o- nostru a indurat multe sufe re am făcut-o împreună .cu lena nr. 1 a atins cu mult inointe ment de frunte ol clasei noostre mun
sale. sute dc mii de hectare roism şi lmtărîrc pentru a în- rinţe. a avut de Înfruntat mul alţi tovarăşi la Moscova înlil- de termen parametrii normali de citoare R. SELEJAN
cultivate provocintf foarte mari frinqc greutăţile. In aceasta not te furtuni — şi a reuşit să le nirile cu tovarăşul Brejncv si funcţionare, iar sarcinile de produc
(ie sini maximale, colectivul găseţle
pagube. vedem încă o dovadă a ata învingă pe toate. Trncînd pe alţi conducători ai Partidului mereu noi ţi nebonuite resurse dc AL. VALERIU
Am vizitat multe din jude şamentului profund al tuturor ste piedici mari. naţiunea noas Comunist al Uniunii Sovietice suplimentorc a realizărilor. In cele
35 de iile ale acestui neuitol moi ‘70.
ţele şi localităţile care au că cetăţenilor patriei lată de par tră s-a dezvoltat şi s-a ridicat sînt menite să dezvolte şi mai cocsorii au fumiiat suplimentar, in
zut pradă navalei apelor. Tre tid. fata de patria noastră so tot mai puternică şi mai uni mult relaţiile de colaborare şi medie cîte 10 tone dc coci pe *'
buie să spun că ceea ce am vă cialistă. Sînlem convinşi că u- tă. Sînlem convinşi că şi greu prietenie dintre partidele ,si Aparent cifra ar putea li socotită
zui in aceste localităţi întrece nîlatca noastră se va întări şi tăţile de a/.i— provocate de na popoarele noastre Această tn- minoră. Cei care ţtiu insă cu cile
elorluri se obţm aceste 10 tone de
cu mult orice imaginaţie. Pierde mai mult, va deveni şi mai tură — vor fi ‘învinse prin u- tîlnire a fost stabilită mai de cocs pe zi ţi ciţi dolari costă pe Noul val de inundaţii înfruntat
rile suferite în.cele aproape 20 puternică. Nu există forţă in nitalea poporului. Vom reface mult. încă de la vizita pe ca pioţa mondială ocesi preţios ţi de
ezită a
llcitor combustibil, nu
de zile de cind au început i- Iunie care să poată împiedica localităţile, uzinele şi coope re am făcul-o toamna trecută fica drept remarcabilă munco caii
din
nundatiilc sini deosebii de mersul înainte spre socialism rativele calamitate, vom asi în U.R.S.S. Ea a fost stabilită această lună a cocsurilor hunedoreni.
mari. Ceea ce dorpsc îbşă să şi comunism al poporului ro gura ca ele să fie şi mai pu în mod precis în aprilie in De o excepţională valoare sînt e-
menţionez şi aici la Iaşi este» mân. (Aplauze puternice, ura ternice. să realizeze o produc jurul dalei la care a şi avut fortunle ţi succesele dobindite de cu bărbăţie şi curaj
faptul că cu toate pagubele ce le). ţie şi mai mare decîl pină a loc. Am considerat că este bi colectivele de lurnoliţt; de Io cele
s-an produs, cu toate suferin De aici. de la laşi, doresc să cum (Aplauze prctunqîte)- ne şi necesar ?ă lacom aceas două mari furnale de 1 000 metri
cubi. Cu o tenacilote impresionontâ.
ţele indurate de mii şi zeci de adresez cele mai calde mulţu Cunoşteam sentimentele po tă vizită Ne-ani dus la aceas Cu o dăruire îngemănată cu eroismul, Noul val de inundaţii care Gelmar. Satul trăieşte pen lcior de seurqere sî îndiguirea
tă intîlnirc cu dorinţa sinceră
mii de oameni, sc dovedeşte miri tuturor cetăţenilor patriei porului nostru, cunoşteam în de a contribui la dezvoltarea dovedind o competenţă profesională a lovii pentru a dona oară lo lru a doua oară în ultimele pasajelor din terasamentul li
de cea mai inollâ clasă, furnaliţlii
neclintita voinţă a întregului noastre care s-au oierii — fie- crederea lin in partid, dar ma relaţiilor dintre partidele si secţiei o II o ou redresat ropid pro calităţile dc pe Tîrnavc si cele 10 zile tensiunea dramaticei niei ferate. Grupul de pompieri
nostru popor de a face Iată rare cu posibilităţile de care nifestările din aceste zile mi-au popoarele noastre, la întărirea ducţia de tontă. Coto depâţlrilor de dm aval de confluenta cu Mu încleştări cu ana. Locuitorii, al judeţului Hunedoara s-a an
tuturor greutăţilor, de a în dispune — să vină în ajutorul confirmat încă Şi încă o dată colaborării dintre partidele co plan atinge acum 12] tone, cu ten reşul, s-a abătut din nou şi care abia Începuseră să-$i re gajat ca alături de înlreana
vinge vitregia naturii, de a a- sinistraţilor. Fiecare a dat ceea cit de unită este înlreaqa muniste şi muncitoreşti, din dinţe de binefăcătoare creţtere in asupra judeţului nostru. facă qospodărîilc, au fost din populaţie să continue cu ener
zilele core urmează.
siqura în continuare dezvolta ce a putut, dar noastră naliune socialistă în tre toate ţările socialisto. Avem Bătălia pentru sporirea producţiei ieri dimineaţă la ora 8. cind nou evacuaţi. La ferma I.A.S, gie şi hotărîre acţiunea de în
rea normală a întregii noas te acestea s-au e jurul partidului, ce puternică convingerea că aceasta cores de oţel urcă in aceste ule spre tem culminaţia noii viituri atinsese s-au luat din timp măsuri pen lăturare şi diminuare a efec
peraturile cele mai inalte
lo oţelă
tre activităţi- sociale. (Aplauze şi sute de ni; forţă reprezintă orînduirea punde intereselor tuturor sta ria Mărim nr. 2 nici o rezervă nu la Alba Iulia cola dc 550 cm, tru protejarea animalelor. Mai telor negative produse de 1-
puternice, urale : se scandează lei, s-au sir ins noaslră socialistă rare a des telor sociatist.e — deci şi Româ eile cruţ o lă, orice posibilitóle este majoritatea localităţilor luine- bine de 1 000 de capete tineret nundatiile din judeţul nostru.
„Ceauşescu"). bunuri materiale care. fără în chis poporului drum larg spre niei şi UDiunii Sovietice — tu explodată la maiimum. Echipele de dorene de pe malurile Mure porcin au fost evacuate din Eforturi de mare amploare
Corn
otelan sînt inli-o permoneniă
Am vizitat astăzi judeţele doială, vor uşura suferinţele o viaţa demnă, făcîndu-l de turor partidelor comunisto, petiţie Cu timpul, oiigurind funcţio şului erau în pericol. La Gel- adăposturile expuse inunda s-au făcut pentru refacerea di
Buzău. Vrancea, Vaslui şi Iaşi. celor care au căzut pradă i- neînfrînt. (Aplauze puternice). mişcării revoluţionare interna narea neîntreruptă O cuptoarelor, re mar. se înreqistrau 7H cni dc- ţiei. întregul personal al fermei gurilor de apărare a localităţii
Toate au fost lovite intr-un nundaliilor. Acest răspuns Cunoşteam, de asemenea, tionale. tuturor forţelor anliim- ducerea durolei de doborâre a ţor- sle cota dc inundaţie, la Uroi se afla la posturi pentru orice (fia.
fel sau altul de furia apelor. prompt, această solidari! ale con prestigiul şi simpatia dc caic jelot, respectarea programului sorti 22 cm. la Brănişca 21 cm, în eventualitate. Un înseninat întreaga muncă dc coordo
mental ţi rmbu nălă ţireo Colilăţii oţe
Cu toate acestea, am întîlnit. stituie. de asemenea, o grăi se bucură poporul roman, pa lului. vreme ce llia continua să ră- număr dc luptători ai gărzilor nare şi conducere operativă a
ca pretutindeni în locurile pe toare dovadă a unităţii de ne tria noastră, pe arena mondia Pulsul intensiv al O ţe lă riilo r, e x p ri mînă sul) ape. patriotice şi militari, dotati cu acţiunilor menite să prevină
care le-am vizitat în ultima zdruncinat a poporului nostru, lă ; dar manifestările de sim (Continuare In pag. a 4-o) mat concludent p rin d e p ă ţire o p re Aseară ta orele 18. în vreme mijloace corespunzătoare si noi pagube este asigurată de.
vreme, aceeaşi voinţă, aceeaşi a înaltei conştiinţe socialiste patic. de solidaritate şi spri v e d e rilo r la ti cu 256 tone la oţelă- ce Alba Iulia înregistra o scă tuaţiei, erau gata de interven către Comandamentul judeţean
holărire de a asigura reluarea a naţiuni) noastre- (Aplauze jin venite din partea a zeci şi dere a cotei la 537 cm, cotele ţie. dc apărare împotriva inunda
în cel mai scurt limp a activi prelungite). zeci de popoare din toată lu crescuseră în punctele amin Măsuri şi acţiuni asemănă ţiilor. La înfăptuirea măsurilor
tăţii economice Şi sociale nor Pe acest front de luptă îm mea — din ţările socialiste, tite ta 87, 32, 32 $i respectiv toare s-au întreprins în satele stabilite participă mîi de oa
male. Sînt convins, tovarăşi, potriva inundaţiilor armata pa din celelalte ţări. din partea a 100 cm. Punctele Şoimuş $i Foit, Pricaz, Şoimuş, Uroi, Hă meni ai niunciî, luptători din
că într-un timp scurt vom re triei noastre a fost la datorie, numeroşi şeii de state şi oameni Mintia înreqistrau. de aseme rău şi Mintia. Pc terenurile qărzile patriotice, militari. în
uşi să asigurăm desfăşurarea dind dovadă de un eroism deo politici, a numeroase organiza nea, 39 cm si 85 cm peste cota cooperativei aqricole de pro treaga populaţie din zonele a-
în bune conditiuni a muncii in sebit. Doresc, dc aceea, ca si ţii internaţionale, a unor orga de inundaţie ducţie din Sintandrei. unde în fcctate de noua viitură a ape
industrie. în agricultură, in în- de aici, de la Iaşi, să adresez nizaţii economice şi firme stră In fata noilor situaţii pri ultimele 2 itc s-a lucrat intens lor manifestă calm, bărbăţie si
vătămlnt. în ştiinţă, în toate tuturor militarilor forţelor ine, a unor cetăţeni din dife mejdioase pentru înlreana la refacerea potenţialului a încredere în depăşirea grabnică
domeniile de viată ale socie noastre armate calde felicitări rite state — au demonstrat în luncă a Mureşului. Comanda gricol, s-au luat măsuri de şi a acestui impas.
tăţii (Aplauze puternice, pre şi mulţumiri pentru lelu) cum că o dată cil de mare este a mentul tudclean de apărare prevenire a unor eventuale Evoluţia situaţiei hidrologice
lungite). şi-au îndeplinit misiunea. în rest prestigiu. S -a văzut încă împotriva inundaţiilor a inter noi stricăciuni. indică speranţe optimiste pen
In toate localităţile prin ra datoririle lată de popor. (Apla o dală de cită simpatie se bu venit cu maximă operativitate In oraşul Deva, iniinenla tru ziua dc azi. Aseară, la o-
re am trecut am fost. întînipi- uze puternice se scandează cură poporul nostru în lume. Şi enerqie. injtiind măsuri e pericolului de revărsare a a- rclc 23. valoarea cotei la Alba
nati cu căldură $i în ace „Ceauşescu-Ceauşescu“ ). datorită politicii marxist-leni- ficace pentru protejarea pclor. de repetare a momente îulia coborîse la 530 cm. Prog
laşi l'mp cu hotărî re de In aceste zile. gărzile patrio niste. promovate dc partidul şi populaţiei $i evacuarea bunu lor dramatice din timpul pri noza estimează în continuare
către toii cetăţenii. Manifestă tice şî unităţile de pregătire statul nostru, politică dc prie rilor materiale. încă din cursul mei inundaţii, a determinat scăderi sensibile. La Gelmar.
rile lor de simpalîe la adresa militară a tineretului an intrat, tenie Şi colaborare cu toate nopţii dc 25 spre 2G mai. au comandamentele judeţean si nivelul apelor s-a înregistrat
noastră, a Comitetului Central de asemenea, şi ele în acţiu ţările socialiste, cu toate for fost mobilizate importante for municipal să treacă de urocn- ta 87 cm peste cola de inun
sînt o expresie pu ternică a uni ne. Alături de armată, de toţi ţele antiimperialiste. cu toate te umane şi niiiloace tehnice tă la luarea unor măsuri pre daţie, cu terrdintă de scădere
tăţii de nezdruncinat a între cetăţenii din localităţile inun popoarele lumii. (Ap)auze pu pentru evacuarea localităţilor ventive dc amploare. In cursul spre această dimineaţă. Viitura
gului nostru popor în jurul dale. ele au dat dovadă de c~ ternice î se scandează ..P.C.R - supuse pericolului. Au fost c- zilei dc ieri, de pe II străzi t-a deplasat in aval, niaînrînd
partidului, a încrederii nestră roism. do abneqatie. demon- P.C.R.“ ). Doresc de aici. de la vacuaie la limp oameni si din cartierele expuse inunda nive*lul apei peste cola de î-
mutate a oamenilor muncii de slrlnd din plin că sînt lorma* laşi. să adresez mulţumiri tu Imnuri din salcie Gelmar. ţiei au fost evacuate 224 de nundalîe la Uroi. Soimus şi
la oraşe ŞÎ sate. ră sul) condu liuni puternice pe care po turor acelora care în aceste zi Foit, Pricaz Uroi. Săulcşli, familii. Echipe de muncitori, Brănişca la 30-50 eni peste
cerea comuniştilor, a Partidului porul nostru se poate bizui în le. de grele încercări pentru Şoimuş, Mintia Hărău şi o formaţiuni ale qărzilor patrio cota de inundaţie.
Comunist Român, o conducerii orice împrejurare. Tin să feli poporul nostru ne-au pxprimal parte a oraşului Deva. tice si militare au muncii, ne
sale. vor învinge toate greu cit din inimă acesie formaţi sentimentele lor dc prietenie Reporterii ziarului nostru obosit pentru evacuarea bunu
tăţile. vor- asigura înfăptui uni-» şi să le urez să îndepli şi solidaritate, ne-au acordat prezenţi in loca'ilălilc amenin rilor din unităţile economice L. VISKI
rea planului pe amil în curs, nească întotdeauna, în cele ajutorul lor. Le mulţumim şi ţate consemnează : periclitate, la plombarea cana- C. ARMEANU