Page 82 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 82
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4785 $ MIERCURI 27 MAI 1970
VOM REFACE TOT CEEA CE APELE AU DISTRUS
Puntea de întrajutorare Deasupra unei scări a blo
cului 9. din noul cartier „Da
cia" al Devei, constructorii „Avem din nou casa noastră“
au scris pc o placă încă de
cind au turnat fundaţia : „Să
între oameni func nc intensificăm eforturile
bloc
pentru a preda acest
pînă la lo august 1970". Dar
în casele oafhcnilor cu (oată
alţii dintre cel care in ziua
a venit neprevăzuta catas cruzimea, lăslndu-l pe mulţi lor de parlid şl de stal s-a Casa lui din strada Plevnel Todea. Petru Malea şl mulţi
nu mal esle. In ea a Intrai
mal
ridicat una dintre cele
trofă a Inundaţiilor. A lovit fără adăpost. In la|a organe- grele probleme : adăposllrea apa pînă la (avan. de 25 mal s-au mutat In a*
parlamente noi.
ţionează neîntrerupt constructorilor a găsit un ce vedeţi — ne spune amărît putem spune că au fost deja
sinistraţilor.
Apelul
lansai
— N-am pulul salva declt
— Cazurile cele mal grele
larg ecou. Au fost mobilizate
omul. Cîleva zile am
slal
toate iorţelc şl in numai cî- cu soţîa şl copilul la Şcoala rezolvate — ne spune tova
teva zile aproape 100 de fa profesională de construcţii. răşul Gheorghe Gheorghe,
milii sinistrate cu mal mull Astăzi am primit repartiţia: vicepreşedinte al Consiliului
Cotele apelor Mureşului satele comunei — relata tova de Îmbrăcăminte în valoare de de 320 de membri, s-au mu două camere, bucătărie, de popular municipal Deva. In
trosc din nou. Mii de (amilii răşul Miron Drăgulescu, preşe peste 22 000 lei. lai In casă nouă* 4G de fami pendinţe. Nu-ml pot exprima mod deosebit am avut fn ve
şi-au părăsii sau îşi părăsesc dintele comitetului executiv al In ultimele două zile. locui lii zilele trecute. Iar 50 de întreaga mulţumire ce o da dere familiile cu copţi, cete
casele pe care numai cu cîte- consiliului popular -- au slrins torii satelor şi oraşelor din (amilii luni, 25 mal. torez organelor dc partid şi mal greu lovite dc Inundaţii
va 7¡Io în urmă le-au curăţat 1.5 tone de cartofi, I 500 bu judeţ au contribuit cu încă Am întilnit luni dimineaţa, dc stal rare ne poarlă atîta de pe străzile Plevna, Grlvl-
de moloz, au scos apa din piv căţi ouă, 30 kg untură, 200 kg 7 682 kg de griu. 4 762 kg po grijă. ţa. Progresul, Gojdu, 16 Fe
niţe, au îndreptat garduri. Re slănină. rumb. peste 0 000 kg cartofi. 0: în faţa blocului 9. mulţi oa bruarie, Hărăulul. Enescu şl
vărsarea poale nu va avea Timp de 6 zile şi lot alîlea 2 447 kg fasole, peste 17 000 meni din cele 50 de familii — Mi-a dus apa absolut altele.
amploarea relei din 14—-15— nopţi, între '70— 120 locuitori bucăll ouă, 1 020 kg de slăni Aveau in mină repartiţia toi ce aveam aqonlslt —
Este o concretizare fireas
16— 17 mai. dar paza bună tre din comuna Cîrjlţi au partici nă, 108 kg de brinză. 205 pă provizorie penlru apartamen ne mărturiseşte Auguslln că, elocventă a grijii mani
Morodan. Am rămas cu ce
ce primejdia rea pat la lucrările de salvare a sări, untură, ulei. zahăr, orez. te sau garsoniere. Mulţi îşi avem pe noi. Mal Intfl ni festate faţă de oamenii nă
li) timp ce lupta cu apele bunurilor şi înlăturarea urmă cu alte mii şi mii de obiecte aduseseră lucrurile ce lc-au s-au dat alimente Şl haine păstuiţi, a eforturilor făcute
mai rămas. Alţii nu mai a
nu cunoaşte răgaz, ajutoarele rilor Inundaţiilor în zona mu de îmbrăcăminte. încălţăminte, veau ce aduce. Apa le-a luat pentru toţi. Astăzi am primii pentru uşurarea necazurilor
băneşti şi materiale ale locui- nicipiului Deva. Cetăţenii de cazarmament. tot. înainte de a primi cheile, rasă. M-au căutat ca să-ml lor. Familiile sinistrate o
lorîlor din judeţ pentru cei aici au donat pentru ajutora Puntea de legătură dintre constructorii făceau ulUrnele dea repartiţia. Aproape am simt din plin, In cele mal
calamilati devin tot mai sub- rea celor sinistraţi 2 478 kg de cei care dau din inimă obo uitat necazurile. Adresez diverse feluri, Şl parcă neca
slantiale. Oamenii îşi dau sea griu. I 008 kg de porumb, 174 lul lor sî cei cărora le este a finisări. Lingă un cărucior cu mulţumirile noaslrc celor ca zul e mal uşor, sc uită mai
ma că, în condiţiile prelungirii kg de fasole, 7 460 Ici şi peste dresal, (undţinncază neîntre urme de nămol, un radio re s-au interesat părinteşte repede cind te vez.l din nou
duratei inundaţiilor, sînl ne 1000 de obiecte de îmbrăcă rupt. cu tonte greutăţile pe ca sparl, o masă cu picioarele dc soarta noastră. In casa ta.
cesare cantităţi sporite de ali minte. re le ridică noile viituri de
mente. îmbrăcăminte, cazarma- Cadrele didactice din Valea ape. marea deplasare de oa Să agăţăm şi tabloul pe perete. Să ne amintească ceva ruple $1 cîleva ghivece cu Declaraţii asemănătoare au
menl. că alte şi alte locuinţe Jiului — arăta tovarăşul Vic meni din zonele calamitate. din căldura căminului „de dincolo". flori aştepta Şandor Adalbcrl. făcut şl Petru Lucacl. Emilia GH. I. NEGREA
vor li deteriorate şi, deci, tre tor Bădfiu. inspector şcolar — Pînă ieri dimineaţă nu fost
buie refăcute. Şi cotele aju au subscris din salariile lor cu
suma de 650 000 lei si au re distribuite pe judeţ sinistraţi
torului mai mull declt frăţesc lor 6.0 tone de făină. 2.4 lone
nunţat la gratificaţiile de sfir-
cresc, se revarsă generos şi în Şit de an si alte drepturi bă de mălai. 4 tone de fasole.
momenlul oporlun. neşti în valoare de 450 000 lei 106 000 bucăţi ouă. 5.4 lone
...De la Glielar s-au primit, De asemenea, în perioada va de brinză. 3 tone dc slănină si
în aceste zile, numeroase te canţei de vară vor participa mari canlilăli de legume, car Din banii de pensie
lefoane prin care se insista să la munci palriollce. ne lapte, zahăr.
se facă cunoscut celor căzuţi Intr-o adunare care a avut In cele 12 localităţi unde
în nenorocire că minerii şi cei loc Ieri, Comitetul judeţean Hu funcţionează centre de distri
La redac(la »¡arului noitru o venii loon Chicludean, mine» pen
lalţi locuitori ai comunei ii nedoara al Asociaţiei jurisli- buire n îmbrăcămintei. încălţă sionar. Avea In ochi, in voce fi în gesturi o parte din Inccrcorile
vor ajuta cu tot ce \c slă in lor — ne-a informat tovarăşul mintei şi obiectelor de uz cas grele prin cate trece poporul nostru. Vorbea domol, grav, l&rA oc-
cenle.
pulintă. Pînă în 25 mai, ei Nicolae Slînea. preşedintele nic s-au împărţit deja popu _ Am venit s6 vă spun că m-am holorît să dou doua iile pe
luna din pensie co sâ a|u1om familiile care au şuieri! de pe urma
au donat obiecte de îmbrăcă comitetului asociaţiei — a ho- laţiei Sinislraic peslc 10 000 amarului ce s-a abătut asupra noastră. Acum vin de la C.E.C., undo
minte în valoare de peste tărit donarea pentru ajutora diferite asemenea articole, în om depus Io contul 2 000 suma de 100 de lei, partea din pensia
100 000 lei şl au vărsat Jn rea sinistraţilor a 10 000 lei din tre care I 206 perechi încălţă care om câpâtal-o pe luna mai. Voi da cite 104 lei, in liecore lu
na. pini) la sfirfltul onului, iar daca vo li nevoie - fi mai departe.
contul 2 000 la C.E.C., 60 435 fondurile asociaţiei. minte pentru bărbaţi, lemei şi dean. In ziua cind apele furioase au intrai in Devo, a primit In lo-
Oeslul plin de umonitale nu este singular la pensionarul Chiciu-
lei. Pensionarul Gheorghe Po Colectivul Teatrului de es copii, aproape 600 costume, cuinfo sa pe Crăciun Qroneţ cu »o(la, precum ţi pe fiul aeeitulo -
pa. din satul Ruda. a depus în tradă Deva a donat salariile pe peste 800 cămăşi, 042 pulovere Aron BrAnet, cu soţia. In încăperile ce le are, |i*ou găsit la ne
voie loc trei familii. Bâtrinli Bro neţ s-ou reîntors Io cosa ce le
acest cont 1 100 lei, Virgil o zi pe lună pînă la sfîrşiUiI Si jersce. peste I 000 de ro fusese Inundată, dar pe core apele n-a luaseră. Acum fac ordine în
Creangă, lucrător in comerţ anului, in sumă de 35 200 lei, chii şi fuste, 182 cearşafuri, ea. pentru o-şl relua vio|a normolă. Tinerii, core se căsătoriseră
numai cu doua cile înaintea catastrofei, au moi rămas să loeuloieă
din Ghelar, 1000 lei. Maria Mi- va organiza speclacole pentru 308 pături. să ajute Io reloceroa o ceea ce apele au stricat.
Io familia ce dovedise otita omenie fa(ă de ei. Merg în timpul liber
băilcscu, 400 lei, medicul Do a vărsa în fondurile de ajulor întreprinderile şi instituţiile BAlrlnul Chleludean a venii Io redac(ie să ne spună loote aces
rin lîran, 400 lei. Gheorghe încă 10 000 lei si a depus la au vărsai în contul 408 al tea.
Lucacî, 300 lei. Cetăţenii din centrul de colectare obiecle băncii Naţionale — pînă în — Noi care am scăpat de ape avem datoria să ajutăm pe cel ne
ziua dc 25 maî — 3 236 647 căjiţi <u toi ce putem.
lei. Iată sentimente de sinceră trăise a suferinţelor altora.
Se distribuie alimente populaţiei sinistrate Ajutoare pentru cei aflaţi in suferinţă.
din lila.
I. MlRZA
Viata şcolară si-a
9 9 9
reluat cursul Mulţumire şi recunoştinţă
obişnuit tribuire a ajutoarelor pen distribuită. Alte şl alte fa muncitor la cooperativa
In Deva, centrul de dis
milii îşi aşteaptă cu răb
după ce a primit ajutorul
f tru familiile sinistrate este dare rîndul pentru a primi „Progresul" din Deva, care,
deschis tn localul clubului ajutorul ce li se acordă. c.onstfnd din îmbrăcăminte
Recent, într-un comunicat 0 zile, activitatea pedagogică sindicatelor din strada De- şi încălţăminte ne-a decla
al Ministerului Invătămînlului a fost întreruptă. Totuşi, ele cebal. Intr-o sală mare sc Pe diverse cartoane şi ca rat plin de emoţie :
(apărut in ziarul noslru din vii au urmat in mod regulat află sortate tot felul de ar pace de lăzi găsim clteva a — Cosa nu mi-au luat-o
24 mai), s-au lăcut unele pre cursurile în alte localităţi. ticole : cazarmament. im- drese. Pe un aslfel de am apele, dar lot ce a fost în
cizări Jn legătură cu măsuri Cel din clasele a Xlf-a b răcă minte, I ncă Iţa minte balaj citim : Andrica Gheor ea s-a distrus. Primesc aju
le luale în vederea încheie Icursurile li s-au, terminal la etc., venite din toate colţu ghe, Timişoara, strada Th. torul cu o mare mulţumire
rii anului şcolar ca urmare a 23 mai), pe care-i aşteaptă rile ţării, precum şi din
siluatiei create In unele lo un examen important — ba Aman, tir. 48. Lenjerie de sufletească. Ceea ce am
calităţi din cauza Inundaţii calaureatul — au fost găz străinătate. Rtnd pe rînd, corp şi pentru pat Pe al pierdut voi reface, dar ţres
lor. duiţi în ultima săplămînă de bărbaţi şi femei primesc tul: Familia Vasile Ştefan, tul jilin dc omenie al oame
Pentru a afla amănunte re scoală la liceul „Avram lan- ceea ce au netoie. Simion Petroşani, strada Oituz, nr. nilor care au sărit in aju
feritoare la ¿ituaţia şcolilor cu", unde au învăţat laolaltă Muntean, dc pe strada Gri-
din judelui nostru, ne-am a cu colegii lor din Itrad 1 ele 8, îmbrăcăminte penlru co torul nostru nu-l voi uita
dresat tovarăşului profesor vii claselor V — XI au urmat viţa, are o familie de 1 pii. Intr-un pachet conţi- toată i-iaţa
llie Avram, inspector general cursurile la şcolile apropiate persoane. După ce i s-a nlnd îmbrăcăminte a fost In decurs de frei zile. fn
al Inspectoratului şcolar ju de llia şi la Liceul „Dccc- repartizat un apartament fn găsit un mesaj scurt : Vă oraşul Deva au fost distri
deţean: bal" din Deva. In prezent se oraş a fost invitat să pri buite ¡16 pături, 145 obiecle
— Vă rugăm să ne spuneţi iau măsuri penlru asigurarea rog să le daţi unei eleve
care esle situaţia în momen si amenajarea spatiilor şco mească îmbrăcăminte şl în II semnează Dabija I. Doi de lenjerie de pat, sule de
tul de faţă a şcolilor din Ju lare la şcoala din Dobra, călţăminte. Familia cefe na, strada Cameliei, nr. 65, perechi dc încălţăminte
deţul Hunedoara. penlru ca elevii din Iha să-şi ristului Nicolae Faur de pe Ploieşti. pentru cojhi, femei şi băr
— Măsurile urgente luate poată continua studiile. Zilnic, sute de cetăţeni se stfada Bălata a ridicat, de La acest centru de distri
de Comandamentul judeţean Vrem cu acest prilej să a prezintă la centrele de predare baţi, costume, îialtoane, ful
de apărare împotriva inun mintim un fapt semnificativ: Minereu mai mult, de bună pentru a dărui îmbrăcăminte asemenea, încălţămintea şl buire a ajutoarelor l-am în- garine, jcrsec, rochii, fuste,
daţiilor au făcut ca, după o scolariî-gazde au procurat familiilor sinistrate. îmbrăcămintea ce i-a fost tilnit pe Nicolae Cri şan-, bluze ele.
scurtă întrerupere, în locali manuale din anii trecuţi pe
tăţile calamitate, şcolile să~şi rare le-au oferit colegilor calitate
redeschidă porţile. Astfel, du lor. O mică dovadă, din nu
pă o întrerupere de două meroasele dovezi de solidari La efortul general de a pentru expediere 1 000 tone
zile, la Şcoala genera tate şcolărească. compensa piuă la slirşitul de calcar şi ¡00 tone dolo-
lă, din cartierul Viile ^N'oi — Deci, putem consemna ahulul pagubele pricinuite mită.
din Deva, precum şi la că pe teritoriul judeţului economiei naţionale de inun Iniţiativa „Minereu mâi M obilizare intensă ia refacere a
cele de patru ani din Aurel nostru, viaţa şcolară işl ur daţii, duminică au răspuns mult şi de bună calitate“ are
Vlaicu. Uroi si bejan au fost mează cursul obişnuit... prezent şi colectivele de mi la I.M. Barza confirmări
reluate cursurile. Elevii de — Exact. Toate eforturile neri din Poiana Ruscăi şi dintre cele mai Inimoase,
Ia Şcoala generală Viile Noi întreprinse pînă acum penlru Apuseni. La întreprinderea conţine numeroase fapte cu
învaţă în momentul de fată revenirea la firesc, vor duce minieră Hunedoara s-a mun ¡nalte semnificaţii patriotice. potenţialului de producţie
la Grupul şcolar de con la respectarea fără nici o cit cu tenacitate şi cu dăruire Duminică au fost jtrezenţi
strucţii. iar cei din llejan la modificare a structurii anului totală, s-a asigurat cn maşi la datorii» peste 5 700 de
Pâuliş. Cele două zile de în şcolar. Este insă necesar ca nile şl instalaţiile să funcţi salariaţi, iar rezultatele ob
trerupere vor putea fi recu ţoale conducerile de scoli, oneze la parametri superi ţinute dau certitudinea că Gravele pagube provócale cuărîî fermelor de creştere sî acţiunile în sectorul producţiei peste 20 lone porumb din gru
perate pînă la sfîrşilul anu cadrele didactice şi întreaga ori, Pentru furnale au fost angajamentul sporit — de fa de revărsarea apelor au lăsat inqrăşare a porcilor. înreqis- vegetale. Pentru a stabili cu pele 90 si f00, urmînd ca res
lui. masă a elevilor să-şi intensi extrase suplimentar, in a- 2 la 4 milioane de lei la urme adinei, alinqînd valori trindu-se pierderi care însu precizie măsurile ce trebuie tul de 9 tone necesare acope
— Cum a fost asigurată fice eforturile in vederea în censlă zi, 4QS0 tone de mine producţia marfă — va fi în însemnate si in întreprinde mează mai mull de 330 000 lei- întreprinse în scopul obţinerii ririi întregii suprafeţe com
continuitatea procesului ln- cheierii cu succes a trimes reu brut, la Uzina de pre deplinit şl depăşit. rile aqricole de slal din judeţ. O imaqine reală asupra dis unei eficiente cîl mai ridicate promise sâ fie obţinute în â-
strucllv-educatlv la şcolile trului. respectiv a anului parare Teliuc, s-a obţinut cu In cadrul muncii patriotice, Din discuţia avută cu tovară trugerilor provocate se va pu- de pe fiecare hectar cultivat, cesle zile prin repartiţii. Refe
din tlla ? şcolar. prezenţi au fost şi minerii şul inq. Dumitru Fintlnâ, di ritor la producţia de legume
— Datorită faptului că a- 2 300 tone mat mult mine de la E. M Hol la. Valoarea rectorul Inspectoratului jude s-a stabilit ca o bună porte
ceăstă localitate a fost com Interviu consemnat de reu de fier concentrat. Au minereului extras în această ţean pentru I.A.S., am reţi din suprafaţă să fie însămîn-
plet inundată, aici, limp de C. DROZD mai fost extrase şi pregătite zi reprezintă 23 800 de lei. nut că la cele pesie 3.9 mili In întreprinderile agricole de stat tată cu fasole si castraveţi*
oane iei pierderi evaluate la De asemenea, locul plantelor
un prim bilanţ întocmit în furajere calamitate va fi luat
raport cu cheltuielile efectua din judeţ lot de nutreţuri cultivate. Por
te plnă acum pentru realiza tele şl mijloacele mecanice de
rea producţiei calamitate, care care dispun întreprinderile a
afectează întreprinderile agri
IMAGINI DIN JARA cole din Orăstie şi Simona, se tea forma însă numai după re s-au format colective de spe gricole de slat din judeţ, prin
folosirea (a întreaga capacita
tragerea completă a apei, care
cialişti care la faţa locului, pe
adaugă încă o pagubă de pe
te satisfac cerinţele Impuse dé
sie 100 000 Ici determinată de mai stagnează pe mari supra terenul unde s-au retras ape executarea înlr-o perioadă cît
revărsarea rîului Galbena în feţe. le. analizează starea culturilor, mai scurtă a lucrărilor agri
zilele trecute, pe terenurile a- Dîn prezentarea sumară « tarla cu tarla, luînd deciziile cole necesare redresării acti
parţinăloare I.A.S.-ului din efectului negativ al inundaţii ce se impun, respectiv de vităţii de producţie- La urgen
Sîntâmărîa-Orlea; lor se desprinde (aptul că in menţinere sau înlocuire a cul tarea pregătirii terenului se
Dc pe urma inundaţiilor au faţa consiliilor de administra turilor care nu se mai pol re are în vedere utilizarea trac
suferit îndeosebi culturile, ţie. a conducerilor de ferme, dresa. In scopul de a asigura toarelor în schimburi orelnn-
fiind acoperite de ape peste a tuturor lucrătorilor din în* repunerea cît mai grabnică în gite sî -pe timpul nopţii.
500 de hectare cultivate cu trepnndorile aqricole de stat circuitul productiv a terenu Strădania depusă în areste
griu si porumb. 34 hectare cn se ridică probleme de o deo rilor inundate, consiliilor de zile de către lucrătorii din în
iegume. 56 hectare cu cartofi. sebită complexitate şi răspun administraţie li s-a indicat să treprinderile agricole de stat
100 hectare cu ih si plante dere pentru refacerea în cel mobilizeze neîntîrziat toate din judeţ penlru a diminua pa
forlcle de care dispun unităţile
furajere. La acestea se inai a mai scurl timp posibil a stri la evacuarea apei prin săparea gubele provocate de inundaţii
daugă 524 hectare ogoare' şi căciunilor şi valorificarea în se integrează in efortul colec
281 hectare do păşuni şi fi naţii ri tregului potenţial productiv al de canale şi şanţuri pe supra tiv pe care-1 face întreaga ţară
In
feţele unde există băltiri.
naturale. Iii afară do culturi;, unităţilor. In ceea ce priveşte în scopul înlăturării efectului
s-au produs importante paqu- activitatea în seclorul zooteh acelaşi scop se folosesc si cele revărsării apelor si creării
1)0 prin distrugerea amenajări nic. ne relata interlocutorul 12 pompe aflate în dotarea condiţiilor necesare satisface
lor pentru irigaţii existente pe alît la ferma din Gelmar. cîl f.A.S.-urilor. Deoarece stadiul rii cerinţelor de produse agro-
111 hectare si a color aflate şi la înqrăşăloria din Orăştie de executare a lucrărilor agri alimentare ale. populaţiei de
in cxeculîe pe alte 80 de hec situaţia a început să se nor cole este destul de înlîrzia! la orase si sate. Mobilizînd în-
tare. Cele mai mari suprafeţe malizeze. S-au aplicat trata fală de perioada in care ne begul potenţial productiv al
afectate au fost la fermele din mentele necesare (a animale aflăm, mai mult ca oricînd se fermelor $i întreprinderilor la
Lăpusnic. Deva si cea legumi şi s-au luat măsuri în vederea cere intervenit energic cu toa redresarea producţiei agricole.
colă din Simeria. Deşi anima asigurării unui număr sporii te măsurile posibile menite să f.A.S.-urile din ludeţul nostru
lele nu au căzut direct pradă de monte la scroafe, ceea re contribuie la sporirea recoltei. vor putea răspunde prin fapte
va crea condiţii de recuperare Intr-o asemenea situaţie. pe chemării pariidului, contri
furiei apelor, seclorul zooteh
Inundaţii in judeţul Brâila - Baldovlneşti. Satu Mare - spitalul de campanie cu 600 de locuri. a pierderilor de pureci. lingă suplimentarea cantităţilor buind cu Loal.o resursele exis
nic a plătit, la rîndul său, un Mai anevoios însă, din cau de îngrăşăminte chimire ce sF tente la sporirea recoltelor si
Iribul greu ca urmare a eva- za stagnării apelor, se reiau vor administra, s-au asigurat a producţiei animaliere.