Page 86 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 86
f
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4786 • JOI 28 MAI 1970
Pentru recuperarea pierderilor provocate de inundaţii
HOTÁRÍRE, ABNEGAŢIÎTOARUIRE
m u irtersă iî mmm I n aceste zile, toţi oa timpul viiturilor — ne spunea
menii inundl
răspund,
.orqanlzatiel
de
secretarul
cu energiile şi puterile
lof creatoare, apelului adre bază P.C.R. pe secţie, losil
Borza — cînd muncitorii au
sat de Biroul Executiv al Con participat la evacuarea popu
siliului National al Frontului laţiei, la salvarea bunurilor
c m r u R i i o R ind ia acţiunile pentru înlă materiale (dislinglndu-so şo
Unităţii Socialiste, contribu
ful secţiei Euqcn Chirilă. ex
turarea qreutălilor pricinuite peditorul Vasile Stan, moca
de calamităţi. pentru ca nicul loan Bîzdfgă şi şoferii
viaţa să-şi reia cursul său Iordan Stan, loan Proriiril
Ploile nu încetot. De două de întreţinere a culturilor se collarea la timp şi gospodărirea normal. Şi aceste dovezi sînt Sabin Simion). rît sl dună a
zile soaiele străluceşte din nou. fac In condiţii corespunzătoare cu qrijă a furajelor. extern de numeroase, de miş ceea cînd au con tribul l la re
In zonele neafectale de inun şi se depun loate eforturile cătoare. cuperareo unor liunuri maie
daţii. ţăranii cooperatori au pentru a fi terminate cit mai Muncitorii Fabricii chimice riale. Acum an hotărit să i
pornii cu elan Ia muncă pe curînd. • Orăştie nu numai că au ho ajuie pe tovarăşii lor do
oqoare. La C.A.P. din Şolmuş tărit să doneze o zi din sa muncă care an suferit si ei
— In unitatea noastră — ne sînt inundate 274 ha teren si se lariu în fiecare lună oină la pierderi grele. In acelaşi lîm tv
relatau tovarăşii Lazăr Gaşpar. mănături.Dar şi aici. la briqăzile
preşedinte, si Livju ’ Girbea, Pe ogoarele din Boholl şi Bălata, situate în
inqiner, se lucrează In afara zonei inundabile, mecani
tens la întreţinerea cui- zatorii loan Oprea, Horia Cu-
l u r i lor. Datorită muncii de teanu, Mihai Draqomir şi loan
puse la executarea aces C.A.P. V ejel Pantca au Început să are si li rustía ajută
tor lucrări de către ţăranii coo să discuiască două parcele de
peratori. printre care se nu 14 heclare teren. Pe aceste su
mără Viorica Puiuţ, Maria prafeţe se va însămînia — asa Poreâ Mureşul şi-a mutat cursul pe uliţele satului Stretea.
Sîrbu, Petru Pîrva, Ludovic Conducerea cooperativei de cum ne spunea tovarăşul Te-
Ştaier, Aurelia Gaşpar, Petru aici a repartizat forţele şi mij ofil Munleanu. preşedintele
Drăqhici, Silvia Petret. Gaşpar loacele necesare pentru recol cooperativei — sfeclă furajeră
Cioancă, precum şl briqadierui tarea furajelor. In zilele ce ur şi porumb. sfîrşilul anului. Iar tn unele el şi-au propus să sporească
de cîmp Joan Dascăr, s-a ter mează se va începe recoltatul Timpul prielnic din ultimele secţii să lOcreze şl dumi producţia la materialele de
minai prăşilul manual pe 1n- lucerneî de pe o suprafaţă de zile Impune o mobilizare sus Angajamentul ferm a l oame nica ori în schimburi prelun construcţii, lucrînri In schim
treaqa suprafaţă de 5 hectare 10 .hectare. ţinută a tuturor ţăranilor coo gite. ci şi-au îmbunătăţit şl buri prelungite de cite 12 ore,
a . mecanizatorilor
propriul angaiament anual de
peratori,
cu sfecla furajeră şi pe 7 din Activitatea ce se desfăşoară la efectuarea lucrărilor de în sporire a producţiei. Astfel, la cărămidă şi prefabricate.
O mişcătoare dovadă a u
cele 10 hectare cultivate cu pe ogoarele cooperativei de treţinere a culturilor. Hste de angajamentul privind depă manismului nostru socialist
cartofi. monstrează hărnicia, dăruirea datoria organizaţiilor de partid, nilor muncii hunedoreni şirea producţiei globale pla o reprezintă si scrisoarea tri
De asemenea, la briqăzile în muncă a ţăranilor coopera a consiliilor de conducere din nificate cu produse în valoare misă Comitetului orăşenesc
de 3 milioane lei a fost îm
unităţile aqricole să la toate
din Votci şi Herepeia, a în tori din Vetel. Ei au înţeles că, măsurile organizatorice pentru marfă cu 3.1 milioane lei pe pului de lucru, a forţei uma bunătăţit la 5,5 milioane lei de partid Orăştie de călre
colectivul
lotului II Orăslie
ceput şi se lucrează cu patru In condiţiile in care o parte din a se lucra din plin la executa ste angajamentul iniţial- Pînă ne, în aceste zile cind ora. mi — ne spunea inqinerul şef al Trustului de construcţii
atelaje la prăsltul porumbului terenuri sini încă acoperite de rea lucrărilor aqricole de se- ioî| la 31 decembrie, In fiecare lu nutul. secunda de muncă au loan fancu. In plus, s-au an Deva. „Colectivul nostru de
pe o suprafaţă de 50 hectare- ape, trebuie să se facă lot ce zon. nă, toţi membrii acestor colec căpătat valori nemaiîntllnile gajat şl chiar lucrează în muncitori se angaioaz.ă să
tive de muncă vor ceda con pînă în prezent, sînt angaja aceste zile pentru ajutorarea reconstruiască, in afara ore
Pînă la 26 mai se prăşiseră 6 este posibil pentru sporirea — Pentru a diminua pierde travaloarea unei zile din sala mente rostite de mii de gla familiilor sinistrate din satul lor de program (duminica):
hectare cu porumb. Lucrările producţiei aqricole. pentru re- rile pricinuite economiei -noas riu pentru constituirea fondu suri ale salariaţilor judeţului Gelmar, grav lovit de distru ur număr de 5 case de locuil
tre naţionale de calamităţile lui de ajutorare a sinistraţilor. nostru. Toate colectivele de gerile provocate de inundaţii, care au fost distruse de ne
Alotuil d« (oale eol«ctiv«le de
munco din economia judeţului naturale. colectivul Uzinei La Fabrica chimică Orăştie, muncă, indiferent unde îşi des pentru recuperarea bunurilor urma inundaliîlor. Pentru a-
noitru. care participa activ Ja „Victoria" Călan Îşi asumă noi unitate afectată de calamităţi, făşoară aclivitatea — mineri, materiale aparţinînd oameni reasla şp vor eferlua un nu
munca de refacere ţi redresare a sarcini — se arată in angaja întregul colectiv de salariaţi a siderurgişti, energeticieni, fo lor şi unităţii socialiste. Intr-o măr de 4 HOO ore muncă vo
acti-jtât■« economice, este prezent
A acţionat cu de muncileii ol Uzinei mecanice mentele ¡¿iderurqîştilor de aici. hotărit să presteze voluntar contribui cu salariul pe singură zi. 50 de muncitori, luntarii în valoare de 26 00(1
restieri, chiinişti — şi-au ex
Io datorie fi încercatul deto|oment
duminicile din luna mai. pre
angaja
Ei şi-au suplimentat
primat acordul unanim de a
funcţionari, cadre tehnico-in-
lei". Tot în scrisoare se spr-
co
de material rulant Simerla.
cum şi schimburi prelungite,
ginereşti. în frunte cu
mentele iniţiale cu 8 milioane
contri
că ,.pe lînoă
cîiîcă
Solariotli ocestei uzine, tn mo
9 mentele de grele Incerc6rl Io care leî ia producţia marfă, cu 8 500 ceea ce echivalează cu o pro o zi din fiecare lună pi- muniştii s-au deplasat la Cel- buţia de o ?.î în fîerare lumi
la
Jn
nă
o fost lupuiâ populaţia fl econo tone la semicocs, cocs de flui ducţie de peste 600 000 lei. Pî sprijinul sfîrşilul anului de a mar ajutind la curăţirea ca pînă la sfîrşilul anului ne
selor şi recuperarea
dizare şi cocs de brichete pen
nă la sfîrşitul anului, producţia
sinistraţilor,
mia judeţului noitru, eu dei(6fu-
mate
pricepere, energie fronturile. O porta din muncitori beneficii şi 2000 lei/salariat la marfă vindulă Şi încasată va desfăşura o muncă suplimenta rialelor de construcţie scă şantierului dp con şiruri ii.
carp an acordat-o
salariaţii
rat o activitole Intensă, pe loate
tru anozi, cu 7 milioane lei ia
repaiis, de a
fi depăşită cu 5,5 milioane lei,
ră în zilele de
pate de furia necruţătoare a
tovarăşul Vasile lancu
zu
s-ou motoiliiat pentru co prin mun*
dona obiecte proprietate per
ca Ier so contribuie la limitareo
pagubelor, la salvarea de bunuri productivitatea muncii. asîgurînd sporuri de 210 tone sonală pentru cel care au ne apelor. grav. donează 1n plus 500 lei
produse din mase plastice, 20
Chemările partidului, Fron
Cine l-a îndemnai pe aceşti
motofiole fi vloţij omenefti. Unii tului Unităţii Socialiste. Consi tone pigmenţi metalici. cile voie de ele. oamenf să-şi sporească efor pentru familiile sinistrate".
Nn putem să nu zăbovim o
si îndrăzneala sinistraţilor din satele inundate, avut un puternic ecou în rîn- 200 000 lei la economii şi be ce Şi sportive din judeţ s-au turile. să dea fot ce au mai cordot cu atîta generozifale
dmi>e ei i-au aflat In mijlocul
■ Numeroase colective artisti
au
liului Central al ţJ.G.S.R.
clipă si asupra sprijinului a-
porticiplnd le acţiunile de eva-
neficii.
pe
bun. muncind neobosit
por
Asemenea holărîri. ce
realiza să fie donate în între
9 / dul colectivelor de muncă din nesc din inimile tuturor şi ca angajat ca fondurile ce le vor două fronturi, sporindu-şî an a din fondul propriu de călre
minereurilor
cadrul Centralei
gajamentele de realizare
A. neferoase Deva. Muncitorii, re dovedesc umanism şi încre gime sinistraţilor. producţiei şi In acelaşi timp casa pensionarilor Orăştie. o
valoare se ridică la
cărui
Pe Teofil Munteanu, preşe neavoasţrâ, soldatul Munteanu inginerii şi tehnicienii din a- dere fermă tn forţele proprii, Toate acestea, eforturile ca ajutîndu-î pe sinistraţi să 3 000 Jei.
dintele cooperativei agricole NicoJae, care a dai dovadă întotdeauna ccsle unitătl au hotărit depă sînt exprimate de toate colec re se fac In întreprinderi, par treacă examenul distrugător Cazurile relatate cuprind
din Şoimuş, ii cunosc de de o înalta răspundere cetă şirea planului la metal şi con tivele de muncă. ticiparea masivă de duminică al apelor ? Fără îndoială, u exemple concludente de fot
mulţi onî, L-am întîlmt ieri lo ţenească, spirit de abnegaţie centrate. obţinînd o producţie Folosirea la maximum a tini- la aclivitatea productivă do manismul nostru socialist, so ceea ce. omul societăţii noas
sediul comitetului comunal de şi eroism. vedesc hotărlrea luluror co lidaritatea. conştiinţa nouă, tre-este-fn-siere-să facă pen
portid, unde se discutau ma împreună cu alţi militari, prezenfi la lectivelor de muncă din judeţ cimentată de-a lungul anilor tru întrajutorarea semenilor
de a şi pune în valoare hărni
surile ce mai trebuie luate el a acţionat cu pricepere, de construcţie socialistă. - săi. de- tot ceea ce acest pă-
pentru ca nouo viitură ce se energie şî îndrăzneală pen cia, priceperea, abnegaţia şi La secţia materiale de con mînt al nostru a reuşit să in
anunţo pe Mures sa nu moi tru salvarea din focuri peri dăruirea de care au dat dova strucţii Prlcaz a II.L. Orâş- sufle oamenilor care-l locu
provoace nici o poqubâ oa culoase şi de sub dârîmâturi Cred î în puterea dă de atîtea ori în slujba în tîe. acţiunile de întrajutorare iese.
menilor şi ovulului lor. a 60 de cetăţeni din comuna datorie făptuirii în întregime a progra a celor greu loviţi de cala
mului de dezvoltare multilate
- Orice părinte s-or bu llia, judeţul Hunedoara, pre rală a patriei noastre socia mităţi s-au maniiestat atît In M. BODEA
cura şi or fl mîndru dacă . cum şi la înfăptuirea măsu liste.
ar primi o scrisoare a$o cum rilor de aprovizionare a popu om
am primit eu - ne spunea laţiei. cuore Dor munco din uiinfl
el. Am un fecior militar. Mi-a Pentru aceste fapte, fiul nu a încetat nici o cllpft. Cel
scris comandantul unităţii şi dumneavoastră şi-a cucerit o pretenţi eu depus eforturi inie-
barbar« ale
Am citii, am oscul Ici, oro văzul laptele neomenooie,
secretarul comitetului de por binemeritată stimă şi preţu cite. au suplinit cu succes lipsa puhoiului de op« «evăriote o demenţă peite clmpllle ţării, încărcate de
au «fee-
tovarăşilor de muncă,
tid că băiatul meu s-a evi ire din partea comandanţi tuol ere suplimentare pentru ca floare fl rod- i miile veşti m-ou cutremurat. Nu-ml puteam inchlpul, ome
denţiat în acţiunea de solvore lor şî organizaţiei de partid, producţie s6 nu llagnexe, pentru nejie vorbmd, că prietenii de milenii ol aceitel ţâri. pe molurile cărora
neam zidii oşexă/ite, învăluiţi do murmurul îmbietor la muncă f1 viaţă,
a oamenilor $î bunurilor lor cinstind prîn fapte munca ca in oceste cile sâ predea de- cu valurile cărora s-au jucol copii o mll |! mll de generaţii, vor izbucni
pounlor cil mei multe locomoti
in zilele dromatice ale înun- dumneavoastră şi a tuturor ve fi vcgoone care so asiguro a fa deodată, minlootw. oorbe in năvălirea lor dlitrugătoore.
doţiilor ce s-ou abătut cu o- celor ce l-au educai. buna desfâfu/ere a transporturilor Nu-ml puteam închipui că pomintul ţârii mele poate fi mufeot cu atîta
lîto furie asupra ţării noostre. In prezent fiul dumneovoos- feroviare. furie, că florile pot deveni peste noople răni, răni adinei, păstiotoore
Muncitorii de lo U.M.M.R. SI-
loco multa vreme de amintiri dureroase
Cu îngăduinţo părintelui, merio au hotărit (4 dovedească No-mi puteam închipui câ Mureful, Oltul Tlrnavele, Somefurlle, Sl
tră este sănătos si munceşte
redou mai jos cuprinsul scri cu sîrguinţâ pentru pregăti oceeafi hărnicia fl pricepere, ob- retul sini in stare ia spulbere Intr-o noapte fot ce truda omenească a
negaţie fi devolomenl In munco.
deal fl altul, de o lungul malurilor lor. plnă
Ieri. mărturii
zidii între un
sorii respective, care exprimă rea so militară şi politică, fiind Pentru indeplinlrea cu succes a ale belfugulul.
inolta tinută morală, spiritul hotărit să-şi tndeplineoscă în tuturor sarcinilor, ei au hotărit Nu-ml puteam închipui câ oceste riurl. prietenii noflrl dinlotdeauna,
so lucreie cu Intreogo capocilote
de sacrificiu şi înaltul patrio mod exemplar înaltele în de producţie, so pună In opli* despre core am învăţat la geografie fl Istorie, ilnt in stare să ucidă,
devoreze pomintul ţârii, pe oore
să
Incăflpînâ mal Ieri II înfrumuseţau
tism ol armatei noastre popu datoriri ostăşeşti". care toată orperieoţa |l price nespus.
perea, să efectueze gratuit ore Am crezul întotdeauna că răul cel mal m are n| l-ou pricinuit bor-
lare. Acum, cînd citit! oceosto suplimentare. In ziua de 24 mal, barll, năvălirile lor. de po urma cărora, In locul satelor rămlneau doar
„Vă informăm câ în lupta scrisoare, înţelegeţi sl dum hornicii muncitori slmeiienl au morminte de cenufă. oomenll acestui pămlnt rătăcind o vreme prin pă
pentru combaterea inundaţii neavoastră, dragi cititori, osa răspuns prezent chemării ergonl- durile Corpoţilor. în to td e a u n a (n puterea apelor de-a rovllallza viaţa. In pu
soţiei de partid de a munci iu*
Am crezul
cum am înţeles sl eu, că bu
lor, desfăşurată in condiţii plimentor. „Din electivul de 1 553 terea apelor car« mareu de-o lungul zbuciumat«! noastră Istorii au fost
curia tovarăşului Teofil Mun- de salariaţi — spune lovorăful ds partea noastră, o noastră care-n- clntece fl doine 1« preomăreom bu
foarte grele, s-a evidenţiat Florion Urlcan, secretarul comite- nătatea
teonu e pe deplin îndreptă (ului de partid al uzinei — au
in mod deosebit şi fiul dum- fost preienţi Io locurile de mun Am crezut fl. osto-l adevărul, incâ mol cred in opale ţării mele,
ţită. Care părinte nu se bucu care, rotrâglndu-se oeum în albiile lor, de dinaintea prăpădului, tml
că 1 492 de Jalonaţi. Ei ou de* pa/ nesfirfite jlroaie de lacrimi, do . lacrimi ale neputinţei de-o ne ajuta
ră şi nu e mîndru că are un pui toote eforturile pentru obţi dmlr-un bun început Io reconstruirea a ceea ce ele ou mistuit Intr-o eilpâ
nerea unor rezultate remarcabile. de nebunie.
oşo fiu ? In aeeostâ zl s-ou reporot 6 va Oed mol ales, cu toata putereo suflatului meu. in oamenii car«,
Aşa sînt şl asa îi vrem pe goane R.T. descoperite pe 4 osii, oeum. după ce apele i-au retras, după ce ou luptat eroic zeci de ore
Sr toţi fiii patriei noastre. Oa s-o terminat cazonul unei loco In fir să slovileosco lăcomia opelor venita din neund«. nu blestema cl.
motive oflote In reporoţie copila-
l&, s-ou eiecutet remedieri la co un singur tot, umăr la umăr cu Intreogo ţară, rindulesc cu calm tre
meni dîrjî, hotărîtî sl neînfri deuo locomotive |i a fost legato burile, începuturile altei lupte, p« frontul muncii, pentru co în c«l mol
caţi în luptă, goto orîcind să pe roţi încă o locomotivă. . scurt timp totul să fie co la începui.
m Sint rezultate care dovodeic că Cred in putinţa lor. a oamenilor pentru că cele douăzeci de milioane
îndeplinească orice misiune, muncitorii ocestei uzine Ou foii de Inimi o'e poporului nostru hol in ritmul aceleiaşi volnţ«,
fi sînt Intotdeouna prezenţi la Şl faptele vor dovedi, sini sigur, că a mea credinţa nu-i defariă.
devotaţi trup şî suflet parti datorie. RADU SELEJAN
dului, patriei şi poporului. R. SONOC
Pe bănci, în locul manualelor, pachete. Sute de pachete. (Centrul de colectare de fa
N. ZAMFIR
Şcoala genţralâ „Or. Petru Groza-).
Mocioaco, soldotulut Puîu Vo- căruţa încolo, spre deol. Cinci truda de-o viată. Va renaşte
RSP silică şi fruntaşului Ştefan Preda zile am stat in căruţă. viaţa din ruine ? Va renoşte !
Pentru că există un zid pe care
1 . ţoală noaptea şi ieri toată ziua. stă goto să cadă. Oamenii spun nu-! poate prăbuşi nici o viitoa
„Am pompat
citim oboseală
Pe „Plevnei” privim o cosă ce
«Vi-4. Din miezul nopţii de 19 mai tot co a ţinut piept şl la inundaţia re. E zidul solidarităţii noostre. In devans Ilia are din nou
- î fë ce. adevărate vile - poartă pe Am Intîlnit acest'zid chiar la ca
corpul lor amprenta odîncâ a scoatem la apă. Dar, oricum, o- din '13, şi lo cea din '32, Dar pătul drumului parcurs prin stră
* 1
stihiei. Prin geomurile deschise, zile sinistrate. Era prezent prin lată de grafice
f ! să se zvînfe pereţii, se vâd răni munca a sute de elevi, tineri şi apă potabilă
le lăsole de ape. In caso cu virstnic/, oflaţi în încinto depo
nr. 49, viitoarea a dârîmat pînă zitelor ICOMCOOP. Incorcau I
4 , şi soba de teracotă. Ochii în MĂRTURII DIN camioane, spălau şi curăţau sute Colectivul de muncă al lui evacuat. Sorbul e cufundat
- dureraţi oi lui loan Bulz ur de articole electrice, aronjou in Şantierului T.C.M-M. Valea j (Urmore din; pag. 1) intr-o fîntînă odîncâ. Şi iar
măresc apa golbenă, ce iese din rafturi mărfuri. Jiului. încă din primele iile ; ţîşneşte apo.
curfe prin furtunul molopompei. - Noi om primit un sprijin ale anului, a înregistrat rit- j O maşină goneşte spre la
I „Ne ajută tovarăşii. Dumnealui, imens din partea oamenilor. Cu muri accelerate de execuţie j două moşim (uno avînd des- boratoare, ducînd cîtevo sticle
tovarăşul Lupşa, a venit de Io ei am încărcat 120 de camioane la toate punctele de lucru. \ tinoţia Alba lulia), muncesc cu apă, pentru analize biolo
e TRAGEDIA DEVEI
Preporaţia Coroeşti cu moto- de mărfuri, 11 vagoane de ali Menţinerea acestui ritm, j cu o siguranţă deplină. întind gice. «Pentru siguranţă - ne
pompa. Soldatul Sîmionescu mente. om salvot articole textile, prin antrenarea In procesul ; fu/tunuri. amesteca chimicale, spune unul dintre echipieri.
cu maşina pompierilor. Lucrează de producţie a întregului ; Instaloţio dă apă potabila
de încălţăminte, galanterie, con instoleozâ robinetele. Şi, după
într-uno de azi-dimineotă. Nici fecţii şi tricotoje din depozite. potenţial uman şl material j ce un mic motoraş este pus din punct de vedere chimic
nu ştîu cum să le mulţumesc'’. Azi am adus vagoanele, le-om de care dispune şantierul, a j in funcţiune, sub privirile oa şi biologic, opo clorinatâ, fără
nici un fel de pericol. Dar o
facilitat realizarea, de la în- j
Şcoala generală din Viile Noi descărcat şî am expediot ali cepului anului şl pînă Ia II- I menilor ce oşteoptă cu găleţi probă in plus, dacă se poote
o oferit un toblou dezolont. In boseolo noastră e prea mică acum... Ne auzim strigaţi. Vo mentele în judeţ tot Cu ojutorul nele decadei a doua a lunii f şi oale, cu sticle şi damigene, face... Aşo om procedat si Io
locul larmei din curte se aflou faţă de durerea prin care frec cea ni se gore cunoscută. în oamenilor - ne mărturiseşte mal, unul volum de lucrări de prin robinete ţîşneşte apo. Apo Florenţo. după inundaţia
sinistroţil". torceam privirea. E lancu Todo- limpede, bună, curată.
nămol, stîlpi, buşteni, butoaie, loan llioso, secretarul orgoni- construcţil-montaj tn valoa din 1966“.
Poştăriţo Eleno Lozor nu moi roni : „Va rugăm* frumos ceva. zaţiei de portid : oamenii din Clipa e plină de emoţie.
bănci strî/r.be, catedre răsturnate. re de 23,4 milioane ld, ceea Abia oeum dezleg enigma
bate lo porţi. Nu mai găseşte Am vreo să aducem mulţumirile gărzile patriotice din Cîrjîţi, Po ce constituie o depăşire a Oomenî necunoscuţi au venit
Lo Bolo sârotâ, soitele şi cear porţile oameniloi. Dă ziarele, noostre familiei Ion Ghimbu- peşti. Almaş sol. elevii grupuri sarcinilor perioadei cu 1,9 să ajute în numele omeniei inscripţiei de pe maşină ; .Flo
renţa 1966". Şi atunci,
şafuri înqălbenite acoperă gar scrisorile prin ferestrele deschise. ţan, de pe strada Aurel Vloicu, lor şcolore din Deva. din licee. la sută. alţi oomeni cu opă. Preţioasa şi acum, oceiaşl oameni, co
o-
durile. Două salariate de la Din caso cu nr. 8. de pe slrado nr. 36. Ne-o găzduit 7 zile pe De cîtevo iile, din fiecare liceu De remarcat că aceste va apo de băut, care o început celaşi echipaj format din Horst
Balota, cu urme de apă pinâ noi patru şi Încă trei vecini. O să curgă după numai 35 de
IJ.B C, spală In faţa porţii o vin cite două close de elevi. Sa lori au fost materializate în Longenstein şi Heinz Aplich,
sub acoperiş, iese o femeie cu putem foce prin intermediul zi lariaţii noştri lucrează continuu, minute prin robinetele des
gheretă. In încăperi, urmele apei un prunc în broţe. In urma el, arului ?“ de dimineaţă pînă seară. Refa obiective ale căror stadii fi* chise pînă la refuz. doi tehnicieni din Stuttgorl -
sînt vizibile pe o înălţime de încă un prunc, şi încă unul, şi Parcurgem străzile cu inima cem. Trimitem continuu mărfuri zice sînt în avans faţă de j Dor Mureşul e şi oici po Republica Federală o Germa
graficele de execuţie. Avînd \
3 metri, încă unul. strinsă. In faţa fiecărei case. - apă. făină, zohor. ulei, orez - în faţă acest avans, munci- j trivnic Apo mîloosâ reduce niei — au fost trimişi să le dea
Pe
oamenilor apă de băut.
Pe un „Dosar de daune" oa - Citi copii ove|i ? - o în un fior rece ne fulgeră trupul la Şoimuş. Hărciu, Pouliş, Chi- lorii, tehnicienii şl Inginerii j randamentul instalaţiei la maşină, sub inscripţio „Florenţa
trebăm în timp ce primeşte a de la T.C.M.M. Petroşani : numai 2 000 de litri pe oro, în
menii pun semnături. Atît moi Ce adinei sînt rănile dezastrului ! mindio, Mintia... Şoferii nu ştiu 1966", vo fi trecută încă uno :
vizul pentru un colet. Şi oamenii - oamenii aceştia sînt hotărjţl ca la o serie f loc de 4 000 ; utilirareo ei or „llia 1970", locolitote unde de
Modernele puţuri de ex pot face. Ne aflăm In fata unei - Zece. Cu ei am rămas şi cu ce-i odihno. necesîto deci curăţirea filtre ieri instalaţia de purificare a
tracţie de la noua mina Pa- case dărîmate de pe strada Mo cosa goală. trecuţi prin ceasuri grele - s-au Do. Munca eroică, din aceste de obiective să reducă ter-i lor la intervale scurte. Asta ar început să furnizeze opo. Cit
roşeni urcă semeţ pe verti tel Corvîn. Cutremurător pelsoj. - Unde î-oţî adăpostit ? oDucot să ingrijeascâ, să-şi lege zile, e o stavilă trainică, înăl menelc de punere in func- j însemno pierdere de opă. In timp ? „Pînă cînd va fi ne
roniic. Adună din nămol toi ce
cală. Pe chipurile plutonierului Ion - In căruţă. Ne om dus cu moi pot alia din agoniseala şi ţiune. cîtevo minute e schimbat am voie - ne saune veselul Horst
Foto : N. GHENA ţată in colea apelor.
plasamentul în curtea spitalu Longenstein".