Page 9 - Drumul_socialismului_1970_05

'yÿm tim n tfiJ tm m rrn tn n iw fin n tH iitn n n n trtrrn n n im n w irn
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VAÎ

• Vizita ministrului a fa c e ri-1

lor externe al României la |
I
Brazzaville s 1
f
€ G E N E V A . Sesiunea Adunării r

generale a O rganizaţiei M ondiale
a Sănătăţii

3= După intervenţia americano- |

saigoneză în Cambodgia ¡

Un remarcabil succes în întrecere
D E C U M I M

Toate întreprinderile din judeţ Guvernului Republicii Socialiste România in

SAMDECH NORODOM SIANUK,
au îndeplinit şi depăşit planul Şeful statului Cambodgia,

Preşedintele Frontului Naţional Unît al Cambodgien legătură cu noile acţiuni agresive ale
pe 4 luni la producţia globală In numele Consiliului de Stol al Republicii Socialiste Româ­

nia, ol guvernului şi poporului român, precum şi ol meu per­ Statelor Unite ale Americii in Indochina
• P c/ a i a u • a * w sonal, om deosebito onoare a Vâ adresa sincere felicitan cu
şi marta vindută şi încasata prileîul constituirii Guvernului Regol de Unitate Natîonalâ de In dcclara|ia din 30 ap rilie geri m ateriale Şi este masa­ fn m odul cel mal categoric Şi
sub egida Frontului National Unit ol Cambodgiei şi adoptă­
ac. cu p riv ire la situaţia din crată populaţia civilă . O mare cere să li se pună capăt. Este
rii programului politic ol Frontului Naţionol Unit. Indochina. guvernul român a putere îşi asumă dreptul de a necesar să fie curm ată agre­
A nq ie nale cu întreg poten­ a fost în d e p lin it în proporţie prestigiu pentru orqanele Şt exprim ai adlnca sa în g rijo ra ­ in te rven i prin forţă în trebu­ siunea Statelor U nite în V ie t­
ţia lu l m aterial şi uman. :ncă de de 101.9 la sută. realizîndu-se organizaţiile de partid, com u­ Republica Socîolistâ România, consecventâ politicii sale de re în legătură cu apariţia unor rile Interne ale unei ţă ri m ici nam. să se înceteze d e fin itiv
ia începutul anului. în marea in plus produse în valoare de nişti. pentru detaşamentele de sprijinire a luptei popoarelor pentru libertate şi independenta, noi elemente dc încordare în şl de a s p rijin i cercu rile reac­ bombardarea te rito riu lu i Repu­
întrecere ce sc desfăşoară în­ B5 m ilioane de Iei. La produc­ oameni al m uncii hunedoren! împotriva imperialismului şi colonialismului, îşi reafirmó deplina această regiune, ca urm are a ţionare din această ţară. Toate b lic ii Democrate Vietnam , să
tre organizaţiile judeţene de ţia marfă vin du tă şi jncasală faptul că toate ram urile Indus­ solidorîtote cu lupta nobîlâ o poporului combodgian ocntru In te n sifică rii a cţiu n ilo r agresi­ aceslea reprezintă un act grav fie retrase trupele americane
partid, colectivele de m unci­ — indicator deosebit de im por­ triale, toate în tre p rin d e rile ve ale Im perialism ului am eri­ dc încălcare a d re p tu lu i po­ şi ale a lia ţilo r lo r din V ie tn a ­
to ri, inqineri şi tehnicieni din tant pentru circu la ţia va lo rilo r şi-au înd eplinit şl depăşit sar­ triumful cauzei sale drepte. can şi ale forţe lo r reacţionare po ru lu i cambodgian de a de­ m ul de suri. să fie retrase tru ­
industria şi activitatea de con- m aterialo - - planul pe 4 luni cin ile ce le-au revenit pe 4 Urâm succes Guvernului Regol de Unitate Nolîonalâ si interne îm potriva popoarelor cide asupra soartei sale, o v io ­ pele am ericane şl saigoneze
s tru c tii-in vest iţi i din jude ţu l a fost depăşit cu 82 m ilioane lu ni din planul pe u ltim u l an poporului cambodgîon în unirea tuturor forţelor patriotice, oen- Indochineze. lare flagrantă a p rin c ip iilo r su­ din Cambodgia, să înceteze ac­
al cin cin a lu lu i la producţia g lo ­
evenim entelor
Desfăşurarea
Hunedoara au obţinut succese de lei, iar sarcinile de liv ră ri bală industrială şi producţia tru o pâra reo libertăţi ¡ şi independenţei ţârii, respingerea agre­ a confirm ai aprecierile gu ver­ ve ra n ită ţii şl independenţei ţiu n ile m ilita re îndreptate îm ­
po triva fo rţe lo r patriotice din
naţionale, a norm elor funda­
economice rem arcabile în pe­ către export cu 16 m ilioane de marfă vin d u tă şl încasată. El n u lu i român in legătură cu pe­ m entale de drept Internaţional Laos.
rioada ia nuarie— aprilie. Planul lei. exprim ă — prîn puterea fapte­ siunii trupelor soîgoneze şi americone, pentru dreptul poporului ric o lu l pe care il reprezintă înscrise In Carta O.N.U. Esca­ Aşa cum a mal declarat, g u ­
producţiei qlobale industriale C onstituie o chestiune de cambodgian de o-şi Kotârî singur soarta, fârâ nici un amestec
lo r — abneqatia şi ferm itatea extinderea co n flicte lo r m ilita ­ ladarea din Cambodgia se a­ ve rn u l rom ân consideră că po­
cu care transpun în viată sar­ dinaforâ. in conformitate cu voinţa, aspiraţiile şi interesele re din fndochina penlru pace daugă con tinu ării războiului poarele vietnam ez, laoţian şi
cin ile trasate de partid, modul sole. (n lumea întreagă Şl pentru dus îm potriva poporului v ie t­ cambodgian trebuie să fie lă ­
cum întelcq să pregătească lupta popoarelor din această namez. In ten sificării a cţiu n ilo r sate să-şl rezolve singure p ro ­
c o n d iţiile pentru trecerea la Ne exprimăm cu ocest prilej convingerea că relaţiile între regiune în vederea apărării l i ­ m ilita re americane îm potriva blem ele In conform itate cu v o ­
înfăptuirea m ăreţului program Republica Socîolistâ Românîo şî Cambodgia, dintre popoarele b e rtă ţii şl independenţei lor. a to rţe lo r patriotice din Laos. inţa. asp ira ţiile şl interesele
de făurire a societăţii socia­ de zvoltă rii economice şi socia­ S ubliniind că aceste noi ac­ lor, fără nici un amestec din­
liste m u ltilate ra l dezvoltate, a­ noastre vor cunoaşte o dezvoltare continuó în Interesul couzei le de sine stătătoare. ţiu n i agresive provoacă o pro­ afară.
doptat de Congresul al X-lea progresului soeiol, independenţe* şl păcii în lume. A tacu l şi pătrunderea trupe­ fundă îng rijo ra re , aduc serioa­ G uvernul şl poporal român
al P.C.R. şi constituie răspun­ lo r americane şl saigoneze pe se p re ju d icii e fo rtu rilo r popoa­ îşi reafirm ă şl cu acest p rile j
sul la şirul n e întrerup t de mă­ te rito riu l Cambodgiei. anunţa­ relor pentru convieţuire paş­ solidaritatea şi s p rijin u l faţă
suri luate în d ife rite dom enii NICOLAE CEAUŞESCU te în declaraţia din 30 ap rilie nică. înţelegere şi colaborare de cauza dreaptă a popoarelor
de către partid şi guvern. a.c. a preşedintelui Statelor U­ Internaţională, creează noi pe­ din Indochina şi fşl exprim ă
D epăşirile substanţiale dc Preşedintele Consiliului de Stat nite ale A m cricll. constituie o ricole penlru pace. a tlt in Asia încrederea fermă în victo ria
producţie au fost obţinute, în nouă escaladare a agresiunii de suri-est. cit şi in lumea în ­ lu ptei lo r pentru libertate, in ­
principal, pe seama sp o ririi al Republicii Socialiste România îm potriva popoarelor din In ­ treagă, G uvernul R epublicii So­ dependenţă. pace Şl progres
p ro d u c tiv ită ţii m uncii — in d i­ dochina. Sînt provocate d istru - cialiste România le condamnă social.
cator la care sarcina de creş­
tere pe ansam blul Industriei
ju d e ţu lu i a fost în d eplinită în
pro po rţie de 101,4 la sută.
Planul lu c ră rilo r dc in ve sti­ In aceste zile pe ogoare
ţii se înfăptuieşte, de aseme­
nea, Jn bune con ditiuni. In p ri­
m ele 4 luni, la totalul inves­
tiţiilo r s-a realizat 33.3 la sută SA FOLOSIM DIN PLIN FIECARE ZI, TELEX
din sarcinile anuale, iar la
con stru ctii-n ion ta je — 33,G la
sută. Deci. co n stru cto rii pot
spune că sînt cu lu cră rile ..la
z iN şi au create co n d iţii ca in FIECARE 0RÀ BUNÂ DE LUCRU PE ŞANTIERELE
lu n ile cele mai favorabile de M U N C II PATR IO TIC E \
con stru cţii să se desfăşoare De Pe.stc cîtcvn zile. m ii t
un fornt si mai larq. Organele com unale de par­ rum bului a tît tractoarele şi relata Tovică Manea — pre­ In u n ită ţile agricole socialis­ de tin e ri m uncitori, ţă- 1
Succesele obţinute in indus­ tid şi de stat. conducerile u n i­ m aşinile agricole, cît şi atela­ şedintele cooperativei — iden­ te din raza comunei Ilia s-au răni, elevi şi studenţi vor \
trie şi con stru cţii reprezintă o tă ţilo r agricole socialiste, spe­ jele pro p rii, fn ziua de 4 mai. tificăm fiecare p irc e lă zvîn - însăm intat circa 100 de hecta­ porni pe şantiere ale i
acum ulare de experienţă în c ia liş tii trebuie să acorde cea m ecanizatorul A u re l C ătălin tată şi trecem de îndată la re cu porum b din cele 483 ha m uncii pAtriolice. B rigă- .
conducerea politică. în m o b ili­ mai mare atenţie executării in zile lor vor lucra pe 12 *
In cuptoarele OţelârÎei eîeclrîce a C.S. Hunedoara se p lă ­ zarea oam enilor, in oraanizarea ritm susţinui a lu c ră rilo r a g ri­ însămînta porum b sub supra­ pregătirea penlru insăm inţarea p re vă/ule în plan. Tovarăşul
mădesc oţelurile speciale, solicitate tot mai mult de industria vegherea in g in e ru lu i agronom, porum bului. Dacă am fi aştep­ Teodor Vasîu. prim arul com u­ m ari şantiere dc irig a ţii \
producţiei şi a m uncii care cole car^. din cauza vrem ii in­ şî construcţii dc d ru m uri i
noastrâ constructoare de maşini. In fotografie : unul din cup­ iar la brigăzile din Rretelin şi tat să se zvînte toată supra­ nei. ne relata că la C.A.P.
trebuie va lo rifica tă şi dezvolta­ stabile şi a excesului de um i­ Căoi lucrau 7 atelaje la pre­ faţa. rămîneam foarle m ult în şi pe 1 800 dc şantiere Io- <
toarele electrice ale acestei secţii în plină activitate de pro­ tă în continuare. ditate in sol, sînl m ult îngreu­ gătirea terenului. Hrîznie. S lrb i, llrelea M ureşa- calc, unde sc înalţă g ru ­
ducţie. urmă. Aşa însă am reuşit să nă şi llia , mai sînt dc însăm în-
nate şi in tîrzia te . Această si­ In cileva zile — ne spunea însămînţăm 45 de hectare cu lat cu porum b suprafeţe în ­ pu ri sociale, şcoli, cine- i
tuaţie im pune luarea de mă­ Cornel Crişan. secretarul co­ porumb. De asemenea, am te r­ semnate. dar că pe ogoarele a­ matografe. câminc cu ltu ­
suri concrete, în funcţie de m itetului com unal de partid şi m inat de plantat 2 hectare cu cestor u n ită ţi, unde terenul se interes economie sau so- ) I
rale şi alte construcţii dc
c o n d iţiile din fiecare unitate,
Pînâ se organizează care zi, fiecare oră bună de Lazar Gaşpar, preşedintei^ co­ varză şi am începui, prăşitul zvîntă. se lucrează din plin la cio l-cultu ral. Ei vor des- . 1
pentru a se folosi din plin fie ­
operativei agricole — vom te r­
cepei pe cele 3 hectare de gră­
arat. discuit şi .însăniînţal. Şi
făşura, do asemenea, ac-
mina de însăm intat
dină. Paralel cu aceste lucrări,
întreaga
lucru in cimp. Excesul de u- suprafaţă cu porum b. Oam enii am p liv it şi o suprafaţă de 30 in comuna Lăpuqiu de Jos, in ţiu n i volun ta r-patrio ticc \
Inate cele 5 cooperative ag ri­
m id ila te din sol im pune pre­ vin la muncă. Nu ne putem heclare cu qrîu. cole se lucrează în aceste zile pentru îm pădurirea şi .
zenţa continuă pe ogoare a plinge în această p rivin ţă . In - A ic i lu cră rile de la grădină cu forţe sporite la nreaătirea te­ întreţinerea unor im por­
„organizarea", lemnele tu tu ro r fa cto rilo r de. răspunde­ Ir-o singură zi. m obilizînd la se desfăşurau sub supraveghe­ ren ului şi insăm inţarea oorum - tante suprafeţe dc teren, \
re din comune şî in mod deo­
i
pentru gospodărirea şî in -
rea teh nicianu lu i
muncă peste 150 de coopera­
Elena Rus,
sebit a specialiştilor, penlru a tori si atelajele p ro p rii, am iar p liv itu l sub cea a brigadie­ bului. Pînă in ziua de 5 mai frum uscţarca oraşelor şi
— ne spunea Cornel Crişan.
id en tifica fiecare parcelă zvîn - reuşit să plantăm 10 hectare cu rilo r de cîmp. M ecanizatorii prim arul comunei — s-a însă- satelor.
tată. lo cu rile pe care se poale cartofi. La noi — ne spuneau care lucrează la pregătirea te­ m înţat porum b pe 70 ha din In vară. sc vor deschi- t
I
V
v
A

ramin in pădure agricole la pregătirea terenu­ d jn şii — au început si lu cră­ renului şi la însăm înţări. sînt cele 355 c ile avem în plan. de noi şantiere naţionale ţ i
intra cu tractoarele şi m aşinile
nle tine retului, In Brczoî-
rile de întreţin ere a c u ltu rilo r.
îndrum aţi şi supravegheaţi de
A vin d în vedere această situa­
lu i şi insăm inţarea c u ltu rilo r.
Totodată, se cere ca, paralel La p iiv ilu l celor 130 heclare cu preşedinte si in gin eru l agro­ ţie, m em brii com ite tu lu i com u­ Voincasa, T optiţa -M icrcu- ’ \
rea
păioase participă ziln ic 20-30
Cîm pulung-
Ciuc,
nom Călin Barbu. In fiecare zi
nal de parlid. c it si cei ai co­
cu Insăm inţarea c u ltu rilo r, să de cooperatori. preşedintele şi in ginerul, după m ite tu lu i executiv. îm preună Brnn. i
A n u l trecui, penlru justificarea în măsură să satisfacă. De ce? tie r din judeţ, apellndu-se ma­ se execute şi lu c ră rile de în- Si la C.A.P. din Boz se mun­ ce au con tro la t starea terenu­ N. ZAMFIR PROCEDEU O R IG IN A L
neritm u ită ţii producţiei, condu­ — încă nu am reuşit să a- siv la se rviciile I.T.A. Deva. Iretinere. ceşte Intens la pregătirea te­ lu i, stabilesc unde să se lu cre­ Prof. univ, dr. Bcrnard ’
cerea C om binatului de in du stria­ doplăm cea mai bună formă de Hine se procedează în a- ren ului. Insăm inţarea porum ­ ze in continuare. Procedind Tlorovitz, ing. Oetavian \
lizare şi exploatare a lem nului orqani/.are fiind o u n ila le ca­ A. MOLDOVAN ce^slă p riv in ţă la C.A-P. V eţel, bului, la p liv it şi la prăşit în aşa, se foloseşte din plin tim nul G lîgor, de la In stitu tu l i
Deva a invocai în repelate rin - ro ne-am început activitatea (Continuare in pag. a 3-a) unde se folosesc la pregătirea grădina de legume. Fiind în de lucru, cit si m ijloacele (Continuóte in pog. o .2-a) politehnic dîn Tim işoara, i
durj ca m otiv principal lipsa li­ tocm ai în co n d iţii do iarnă- La I terenului şi insăm inţarea po­ perm anenţă pe ogoare — ne mecanizate. au experim entat şi nu a- î
nei u n ilă ti de transport p ro prii, coloana de la Hunedoara, din plicat cu bune rcz.ultaie \
care să poată li folosită în de­ cauza drum ului in construc­ un procedeu origin al dc i
plină concordantă cu nevoile ţie de la barajul Cinciş şi a tensionare automată n cu- i
producţiei. De altfel, acest zăpezii mari. nu am putut rea­ Participăm direct şi cu m axi­ relelor de transm isie u ti- ^
„g o l" in activitatea com bina­ liza num ărul de curse impuse mă inlensi'.ate la vastul şi pro­ lizatc la niaşinilc-uncltc. i
tu lu i a con stituit m obilul în­ de necesităţile de transport. De a econom iei şi v ie ţii sociale a MAXIMUM DE EXIGENŢĂ IN APĂRAREA autovehicule şi alte u tila - *
fundul proces de perfecţionare
fiin ţă rii la I ianuarie anul cu­ asemenea, la Petroşani ca u r­ jc mecanice. Sistemul \
rent. a U n ită ţii de mecanizare mare a lipsei pieselor de tă rii, ,1a instaurarea mai solidă conceput dc cei doi spe- .
si transp orturi forestiere, din schimb şi a fluctu aţiei mari a o rd in ii si disciplinei, a regu­ cia lişti tim işoreni constă '
cadrul C.E.I.L. Deva. de personal, o parte dîn m ij­ lilo r ce apără cinstea, core cti­ d in tr-o rolă aplicată pe !
Iată însă că după prim ele loacele noastre de transport au tudinea, dem nitatea şi omenia. PRINCIPIILOR Şl NORMELOR DE PARTID! partea dircctuorc a trans- *
tre i lu n i ale anului, transpor­ stat im obilizate zile întregi. Cum este ştiut, pa rtidu l nostru m isiei şi un clcctrom ng- i
tu l continuă să constituie punc­ Im o b iliză rile parcului auto. a luai în u ltim ii ani astfel de n e t cu a jutoru l căruia sc >
tu l nevralgic din activitatea fo­ din trim estrul I — 12 162 zilo- măsuri care să netezească d ru ­ realizează forţa dc apă­
re stie rilo r, sectorul căruia i se maşină — echivalează in cazul mul spre respectarea in toate sare pe circu itu l transm i- \
Im pută in cea mai mare mă­ de fată cu scoaterea din func­ dom eniile a le g a lită ţii socialis­ revin, m obilizarea energică, tei faţă de lip su ri, abateri sau gravă a c a lită ţii de com unist, zerve în procesul edifica to r pe «Ici, pentru obţinerea pe â
sură restantele faţă de plan, ţiune pe tim p de mai m ult de te. a d re ptăţii şi e ch ităţii. plină de responsabilitate pen­ greşeli, ca o expresie a g r ijii pentru nesocotirea le g a lită ţii care îl trăim . calc automată a unei ten- '
la buşteni şi lemn pentru ce­ o lună a în lre g ii capacităţi de Procesul de creare a cadrului tru ca organizaţiile de partid pronunţate pentru ca fiecare socialiste. Plenara a p rile ju it Locul tn pa rtid îl ocupă oa­ sîonări optim e a curelei. \
luloză in co n d iţiile în care o organizatoric penlru ca perso­ să influenţeze şi să determ ine membru al p a rtid u lu i, p rin în ­ însă nu numai actul în sine al meni care. p rin întreaga lor Aplicarea acestui nQu si«- i
parte din prevederile in iţia le transport de care dispune nalitatea umană să-şi poală cursul e fo rtu rilo r colective treaga sa com portare, să răs­ excluderii, ci mai ales o am­ ţinu tă m orală, se supun con­ tem fn practica curentă
ale trim e stru lu i au fost ..deta­ L’ .M.T.F. Bineînţeles, că o Dar­ manifesta din plin a p titu d in ile spre realizarea m arilor pro gra­ pundă cu m axim um de eficien­ plă. m atură si in lransiqentă dez­ ştient p rin c ip iilo r, norm elor s( oferă numeroase avantaje \
şate" pentru perioadele v iito a ­ te din aceslea sînt m otivate şi capacitatea de muncă in me elaborate de partid şi gu­ ţă ce rinţelor şi exigenţelor r i­ batere in care cei care au luat re g u lilo r, cu caracter dinam ic, tehnice şi economice, cum ţ
re. Pentru elucidarea aceslor de zilele de repaus legal şi slujba societăţii are loc paralel vern. Succesele dobîndite dc dicate la un înalt nivel. Si<nt c u vîn lu l, cin tă rin d bine lu cru ­ ce dau p a rtid u lu i fizionom ia ar fi descărcarea com plc- .
stări de lu cru ri necorespunzâ- colo prevăzute prin graficele cu creşterea exigentelor, a răs­ colective le din în tre p rin d e rile nenum ărate dovezile care ara­ rile , au subliniat cu putere un de detaşament organizat, disci­ tă de sarcină a curelei. \
toare am solicitat fa cto rilo r de reparaţii planificate. Ităm in punderii fată de sarcinile în ­ ju d e ţu lu i în Îndeplinirea zi de tă că marea m ajoritate a co­ adevăr, anume că în procesul plinat, bine ordonai, al clasei lagărelor şi a rb orilor de 1
răspunzători sâ-şi expună însă ncacoperite cu ju stifică ri credinţate. Această latură v i­ zi, lună dc lună a sa rcin ilo r dc m u n iştilo r au sesizat, au înţe­ de fău rire a societăţii socialis­ m uncitoare. O astfel de com ­ maşini în perioadele dc .
punctul de vedere. întem eiate celelalte im obilizări zează, fără îndoială. în prim ul plan sînt dovezi grăitoare ale les faptul elem entar că, penlru te p a rtid u l nostru a rid ic a i şi parare, de înfăţişare au făcut repaus sau de mers în '
com petentei şl răspunderii cu
— Cu toate că avem numai cauzate de o scrie de neajun­ rln d activitatea organelor si care organ izaţiile de p a rlid ştiu ca p rin cip iile , norm ele si requ- continuă să rid ice Io un nivel recent şi m em brii C om itetului gol, creşterea d u ra b ilită ţii \
lile societăţii noastre socialiste
3 tu n i de la în fiin ţa re colecti­ suri în activitatea coloanelor o rg a n iza ţiilo r de partid, a fie ­ să dea viată p o litic ii p a rtidu lui, să trium fe deplin este necesar lo t mai îna lt exigenţele fată com unal de partid Baru, cînd curelelor şî a rulm enţi- k
lor.
vul nostru a reuşit să-şi înde­ de transport, reparaţii acciden­ cărui com unist in parte. Şi e în sînl dovezi ale faptului că des­ ca in prim ul rin d m em brii par­ de m em brii săi. Prin urm are, au discutat com portarea şi a­
plinească a tît planul fizic cit tale, lipsa m aterialelor, piese­ firea lu c ru rilo r să fie aşa. Fău­ făşoară o vastă a ctivita te de e­ tid u lu i să şi le însuşească cape nu este firesc ca astăzi să ju ­ baterile săvîrşile de Ştefan F O T B A L !
şi cel valoric aferent trim e stru ­ lo r de schimb, anvelopelor, a rirea societăţii socialiste m u lti­ ducare m u ltilate ra lă a com u­ decăm şi să analizăm re a lită ţi­ Stoica, preşedintele cooperati­ ROMANŢA — i
conducătorilor auto şi în cea la teral dezvoliate, in care creş­ p ro p riile lor p rin c ip ii de con­ le cu m ijloace, cu u n ită ţi de vei agricole din Livadia. Pu- IU G O S LA V IA
lu i I, ne relatează inq. N icolae terea ro lu lu i de conducător al n iştilo r, a tu tu ro r oam enilor duită şi să lupte pentru respec­ măsură depăşite, p ro p rii altor
Socaciu, directoru l U n ită ţii de mai mare parte din cauza u - p a rtid u lu i capătă sem nificaţii m uncii. tarea lo r riguroasă de către ani, altor etape. Tolerarea, în ­ nînd fală în faţă cerinţe ale Stadionul „23 August“ \
mecanizare şi transport fores­ nut num ăr mare de rep ara ţii sta tu tu lu i p a rtid u lu i si abuzurile dîn Capitală găzduieşte i
şi rezonante noi, cere org a n i­ Se cunoaşte că un rol im por­ toţi oam enii. Avem însă şi to­ găduinţa. sp iritu l com bativ to­
tie r Deva. curente. O asemenea risipă dc za ţiilo r de partid să desfăşoare tant în ansam blul m ijloacelor varăşi care în lr-u n fe) sau al­ cit, tratarea superficială a săvîrşile de preşedintele coo­ astăzi în tîln irca interna- »
— Aceste realizări p riv ite potenţial nu-şi poale perm ile o muncă de mai mare am ploa­ dc educare com unistă îl au a­ tu l se abat sau încalcă legile problem elor sînt elemente ca­ perativei. m aterialul prezentat ţională amicală de fotbal \
nici o unitate economică şi cu In plenară, ca şî discu ţiile au dintre reprezentativele i
prin prisma sarcinilor in iţia le re şi profunzim e, să atragă la dunările generale ale organiza­ statului, nesocotesc o b lig a ţiile re dim inuează nepermis forţa
atît mai m ult U.M .T.F.-ul care constatat firesc discrepanta ce României şi Iugoslaviei. :
de plan şi a nevoilor reale ale nu acoperă nici pe departe ne­ o a ctivita te mereu susţinută ţiilo r dc bază şi plenarele co­ si răspunderile cc le incumba org a n iza ţiilo r de partid, fac să s-a conturat în u ltim ii doi ani u ltim u l test al fotba lişti- \
calitatea de membru al P arti­
u n ită ţilo r productive nu sînt cesităţile de transport fores- întreaga masă a m em brilor de m itetelor de partid. A ici, co­ le scadă capacitatea şi puterea în tre jaloanele date de partid lo r rom âni înaintea pic- 1
partid. m uniştii dezbat şi hotărăsc ja ­ dului Com unist Romăn. de influenţare şi determ inare. carii la turneul fina) al
C aracteristică pentru viata loanele concrete ale m uncii Evident că fiecare caz mai De aceea, viaţa însăşi le în lă tu ­ EMIL PLEŞA cam pionatului mondial '
şi activitatea m a jo rită ţii c o v îr- co le ctive lo r în m ijlo cu l cărora
A deosebit este pus în fata jude­ ră. favorizînd form ele de edu­ preşedintele Colegiului din Mexic. Aceasta este \
Sitoare a m em brilor de partid activează. îşi pun în valoare căţii com uniştilor, unde cel în caţie cc funcţionează cu para­ judeţean de partid cea dc-n 3l-a partidă .
In p a g in a a If - a : din ju d e ţu l nostru răm lne priceperea, in iţia tiv a şi s p iritu l cauză este tratat după gra vita - m etri în a lţi si cu m axim um de dintre selecţionatele celor »
conslantă strădania dc a în ţe ­ novator. In m ediul sănălos pe ira p ro p riilo r sale fapte. Re­ eficienţă, in lre care com bati­ A. CORNESCU două ţâ ri. i
lege cerinţele sporite puse dc care îl creează adunările si ple­ cent. plenara com ite tu lu i de vitatea şi intransigenţa sporite, Partida va începe la
Jubileul zilei victoriei partid, preocuparea penlru a narele de partid sc in tiln e ştc partid al com plexului C.F.R. Pe­ gradul de m obilizare şi dc răs­ ora 17,15 şi va fi transm i- a »
LUPTELE ARMATEI ROMÂNE PENTRU ELIBERAREA TERI­ răspunde p rin tr-o dăruire tota­ adesea manifestarea puternică troşani a exclus din partid pe pundere penlru înfăptuirea (Continuor în p o g . o Z *o | să în întregim e la radio, \
TORIULUI CEHOSLOVACIEI lă în fă p tu irii sarcinilor ce le a co m b ativită ţii, a ¡nlransigen- şeful depoului pentru lezarea sarcinilor, angajarea fără re­ pe program ul I. ţ
V