Page 90 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 90
as
2 DRUMUL SOCIALISMULUI S Nr, 4787 • VINERI 29 MAI 1970
M Ă R TU R II EM O ŢIO N A N TE DIN
BĂTĂLIA EROICĂ A REFACERII Şl AJUTORĂRII
Clipele de groăzâ pe care
Nici o întreprindere le-a trăit comuna lila nu se
vor uita. Atunci — tn noaptea
aceea plină de panică, de ţi Hotărire şi fermitate
pete disperate care cereau să
nu este „prea mică trăiască — clnd Mureşul luase
cu asalt comuna, singura spe
ranţa pentru salvarea cetăţeni In zilele de aprigă şt fri se spune : „Ne angajăm ală
lor surprinşi in clădiri rămăse co rdată încleştare cu turla turi de întreaga populaţie a
Mulţi
pentru a contribui din seră numai amfibiile. asemenea dezlănţuită a apelor, printre judeţului să continuăm cu
dintre sinistraţi
oamenii care au fost In pri
nu auziseră
hotărîre şi energie acţiunea
văzuseră
sau nu
maşini. Ei aşteptau însă cu mele rtnduri ale bătăliei s-au de înlăturare şi diminuare
numărat şi ofiţerii, maiştrii
a efectelor negative produsa
răsuflarea tăiată să le soseas militari, subofiţerii şi ostaşii de inundaţiile care au cu
plin la progresul că salvatorii. din cadrul Crupului de pom prins judeţul nostru. In nu
mele întregului efectiv al tl-
pieri al judeţului Hunedoa
ra, Curajul, dirzenia şi abne- nităţii raportăm că nu vom
qaţiu lor le-au atras apre precupeţi nici un efort pen
economiei cieri unanime, mulţumire şi tru a ne aduce contribuţlA
recunoştinţă din partea Co
daplină la îndeplinirea ope
mandamentului judeţean de rativă a măsurilor iniţiate de
apărare contra inundaţiilor, Comandamentul judeţean de
rea producţiei şl a muncii, să a cetăţenilor judeţului nos apărare contra inundaţiilor,
înlăturăm defecţiunile din a- tru, greu încercaţi tn aceste In aşa fel îneît viaţa şi ac
{Uvniorc . iioti y) provjr.lonaie, să folosim cu un zile de năvălirea distrugă tivitatea productivă din ju
randament sporii maşinile şl toare a apelor. deţul nostru să-şi recapete
utilajele, forţa de muncă de,, Simţindu-se angrenaţi in cit mal grabnic cursul nor
tncărcorea pietrei eoncasnte in care dispunem. Este necesară, continuare cu toata capaci mal".
vagoane, lucrările pentru a aşadar, mobilizarea întregului tatea si puterea lor de mun Un angajament ferm, care
menajarea unei staţii de be potenţial fizic şi uman în ve că pe vastele şantiere ale etalează întreaga dăruire de
toane şl îmbunătăţirea proce derea realizării unor indici e refacerii, ofiţerii. maiştrii mi care sînt pătrunşi militarii
sului de lucru la secţia de conomici superiori, Generozitatea de dincolo de cifre litari, subofiţerii şi ostaşii
prelabricale în vederea creşte Acest deziderat a şi început grupului de pompieri au tri grupului de pompieri in o
rii producţiei. In perspectivă, să prindă viaţă. El se exprimă mis o telegramă Comitetului pera de refacere a tot ceea
avem in vedere înfiinţarea li prin liolărirea unanimă a în Nu cred că există vreun om le. Pînă miercuri, la pilnz, cititorule drag. Vel recunoaşte, De la început, echipajele de judeţean dc partid, fn care ce apele au distrus.
nei noi lîmplării de binale cu tregului nostru colecllv de a care să nu se fi simţit mişca! 252 de iamtlli din Deva şi-au poate, În celei 1 595 perechi de pe amfibU şi-au dat seama că
o cnparliate de producţie de realiza pînă la siirşltul anului, de generozitatea cu care po ales îmbrăcămintea de primă încălţăminte. 310 paltoane, 250 se angajează înlr-o luptă in
44 000 mp pe an, precum şi peste prevederile dc plan, un porul nostru, şi nu numai el, urgenţă. 903. persoane, dintre de pardeslc, I 698 de rochiţe. egală riscantă. ,,Duşmanul"
îniiinlarua unei noi cariere. spor dc producţie marfă de întinde mina de ajutor spre care 360 de copii, au simţit 968 de cămăşi, 586 de pija- era mult mai puternic. Deşi nu
Cu ţoale că în primele pa 50 000 lei, Iar pentru fondul tel atit de loviţi de ncmailntll- In căldura flanelei, a pardesiu* mato şl alte sute şi sute de sc cunoştea traseul, mecanicii
tru luni am obllnut rezultate pieţei dc alte 100 000 lei. pe nlta urgie a apelor. Am văzut lui, a căraăşuţet ori a ghetu- saconrt. Jachete, costume, ba s-au avîntat în viitoarea ape La cota maximă a
favorabile, trebuie arălat că scama creşterii productivităţii miercuri în curlea Liceului pe* (el. inima prietenului ade ticuri. ciorapi, cearşafuri, cu lor. In ziua de 17 mai amfibiile
întreprinderea noastră n in- muncii cu 150 lei pe satarlal dagogic din Deva un autoca vărat. Le urmărim pe su verturi, perne oierlte In aceste ca nişte adevărate corăbii de
timpinal şi uncie greutăţi, în Colectivul nostru va contribui mion : 21-CJ-2022. Abia soli rorile îndoliate Marla Rad zile sinistraţilor Hunedoarei, curse lunqi' au a|uns In co
special de aprovizionare, care după puterile lui la redresarea se din Cluj. Era încărcat cu şi Ana Bîe. Îşi aleg tot ceva din darul tău modest, dar muna ilia Încărcate cu pîine, datoriei ostăşeşti
s-au răsfrlnt asupra bunului vieţii economice şl sociale din daruri. MU de daruri pentru haine cernite. Maiba Oprl- pornit din adîncul Inimii. Ur- apă şi alte lucruri strict nece
mers al producţiei. Alic nea zonele calamitate şi prin dc* ij-oplil sinistraţi. şa caută hăinuţe pentru copi mareşte-Je. cititorule, poute te sare năpăstuiţilor. Timp de 6
junsuri se datorează faptului păşirea planului de producţie — Cum de aţi venit Ia De lul de 2 ani. Eugenia Molsc, vel regăsi printre anonimii ca zile militarii de pc amfibii au Din Ilia şi Gelmar, de la teau în apa ce pătrunsese SÎ
că dispunem de unele maşini cu 500 mp uşi şl ferestre. 750 va ? Doar aveţi în Judeţ peste de pe strada Vlahuţă 18 n-a a* re au oferii sinistraţilor Hicl deschis căi prin apă, au eva Simcria ori Deva, din Slre- în locuinţele lor, sc luptau
şi utilaje cu randament scăzut tone agregate de carieră ?l 100 de localităţi inundate — les nimic pentru ea. „Nu Iau 47 523 bucăţi ouă. 4 356 kg iăi- cuat pe cei aflaţi în pericol... tea şi Foit, din toate locali să salveze obiectele concelă- J
şi un grad de uzură inainlală. mobilă în valoare de 600 000 ne adresăm delegatului, prof. declt pentru cel doi copilaşi", nă albi. 2 220 kg mălai. 690 Au făcut toi ceea ce a fosl ne tăţile calamitate, am primit tonilor. I
iar in ceea ce priveşte forţa tei. losif Rarlga. Nicolac Gabor pontru cei 4 co kg zahăr sau celor din Stretea. cesar. necontenit veşti care, tn Dragostea de oameni, înal
de muncă cu înaltă calificare, Desigur, comparaliv cu ma — Am dat şi acolo, am fost pil. La magazinul alimentar nr. care n-au vrut să prlmeuscă in ziua de 22 mai viteazul de limbajul simplu al faptelor ta datorie morală faţă de se
mai ales în ramura materiale rile întreprinderi industriale, şi la Satu Mare şl la Bistriţa 4. o femeie pllnge. Işl umple declt cele 160 kg de făină, 200 taşament de amfibîi o primit dc viată, vorbesc despre cu menii aflaţi în primejdie, au
lor de construcţii, sinlcm de* angajamentele noaslre sînt Năsăud. La not în oraş se sacoşa cu slănină, ouă, brinză. kg mălai şl 450 kg fasole, rclu- ordinul de plecare spre alte rajul şi spiritul de sacrificiu constitui t resorturile intime,
ficileri". modeste. Ele reprezintă însă strîng mereu noi şl noi canti „Ml-a fost greu să vin. dar ce zind sutele de ouă cu justifi zone tot la fel de lovite de fu dovedite de cadrele şi milita izvorul ce a alimentat necon
carea: ..Noi mai avem. daţl-le
— Deş! sc ridică asemenea expresia dorinţei ferme o co tăţi... era să fac I Am copil, soţul e celor mal necăjiţi". Sinistraţii ria apelor. Numele sergentului rii în termen ai trupelor şi tenit energia şl dîrzenia a*
bolnav In spital". Era a 49-a
probleme avem încrederea că lectivului nostru de a nu pre In timp te în sala de gim persoană care trecea la 27 mal de pe raza comunelor Geoa- major Şcrban Marinesco se va formaţiunilor M.A.l, — din ccstor militari.
vom reuşi >ă depăşim toate cupeţi nici un ofort în marea nastică a liceului, darurile so* pragul magazinului. Alături, la giu, Şoiniuş. Burjuc, cţl din pomeni cu multă recunoştinţa. judeţul Hunedoara, in încleş La fel de destoinici şi ne
greutăţile şi să îndeplinim sar bătălie pe rare întregul nostru site de la Cluj se alăturau mii* unitatea dc legume şi fructe Deva şl Stmeria au simţit mi O femele şl un copii îi dato tarea crîncenă cu furia ape înfricaţi. ca în lupta cu flă
cinile în mod onorabil — olir- popor o desfăşoară sub con lor de articole trimise de nr. 4, tovarăşul I. Elrlean ne na caldă a fraţilor lor dc pc rează viata. Dar cite vieif nu lor dezlănţuite. cările, s-au dovedit a fi ti
mS tovarăşul inq. Earcoş Cmc- ducerea partidului, pentru re bucureştenl, la centrul de dis mărturiseşte : „Am distribuit tot cuprinsul Judeţului şt de Ie sini datoare maiorului Şer- Pe aceste coordonate se în nerii militari pompieri şi în
ric, directorul întreprinderi]. facerea economici, pentru asi tribuire de la clubul sindica plnă astăzi sinistraţilor 937 kg dincolo de el. Florea Cucii. ban Roman, plutonierului Eu scriu faplnle de adine uma bătălia declanşată cu şuvoa
Pentru aceasta însă este nece gurarea progresului neîntre lelor din localitate zeci de si de ceapă. 1 044 kg iasole us Ana Bulea. Mlhal Lakatoş, Pe gen Pleu sergentului maior nitarism ale ofiţerilor Eugen iele de apă. Valorificînd cu
soldatului Iile
Ion Munleanu.
Chira. Tiberiu
Dobisleanu.
sar să îmbunătăţim organiza rupt a! patriei- nistraţi primeau îmbrăcămin- cată, 360 kg salată, 355 kg gu- tru Topor şl alte 102 de fa Vedea ? Constantin Şufanâ, Nieolae noştinţele de specialitate şl
lioare.. milii şl-au Învelit astă-noapte Despre vitejia oamenilor in Brădean. Gheorqhe Pescaru, temeinica pregătire fizică do-
bîndită la cîmpul de instruc
Se spune că cifrele aii gra trupurile în păturile pufoase şt haine militare se va vorbi cu Traîan Berbeeeanu. Ion Mo- ţie, sergenţii Ion Bulei. Ion
ful lor laconic. Dar cttâ ome calde sosite anume pentru cl siguranţă multă vreme. Peste raru, care. fără sâ-şl cruţe Sîrbu, Gheorqhe Negru, frun
dc peste hotare. Şl au
nie, cttă generozitate, cit al simţit, poate, cit de apropia faptele de vitejie nu trebuie forţele, fără să se qîndcascâ taşii Nieolae lonescu, Ion
au smuls
la propria viată.
să lăsăm să sc aştearnă nicio
Negrea, Ion Vizitiu şi mulţi
truism se află dincolo de ci
în s e m n ă r i d in g e lm a r u l frele pe care Ie notăm de vreo te pot fl depărtările etnd Ini dată praful uitării. din valurile învolburate sute tineri militari din companie
ma omului bate generoasă.
de persoane, unele
dintre
10 zile încoace. LIrmăreşte-le, L. LARA N. PANAITESCU ele expuse la înec sigur. de pompieri al cărei coman
dant este tot atit de tînărul
Rătrînii. copiii şi femeile şi inimosul locotenent Adria.n
PENTRU A DOUA OARA cărora aceşlia le-au întins o din ghearele morţii bălrîni şi
Pădureanu, auV&eţtarvat fără
clipele
răgaz zeci de /<£i^lf-^rr>iilqîrţrf
mina de ajutor în
grele prin care au trecut, nu
vor afla poate niciodată nu copii a căror viaţă depindea
mele salvatorilor lor. doar de o străfulgerare de
eroism. Şi
La datorie, aşa cum îe-a
accsl eroism a
ACOPERIT DE APE dictat conştiinţa dc militari şi străfulgerat într-o multiplica
re de neînchipuit.
cetăţeni, cum le pretinde ju
rământul dat patriei si po Lista cu numele acelora
porului. s-au aflat. în ceasu care, uîtînd noţiunea timpu
Zi dc marţi, 26 mai la din nou că toate casele in ca 0 parte bună din alimentele rile de grea cumpănă ofiţerii lui, au muncit zile şi noplî
ora 15. Se vorbea de o nouă re a ajuns apa prima oară donate dc cetăţenii et vor lua Toma Corci, Nieolae Oprea, fără Întrerupere, Infrunlînd
viiturii ameninţătoare a Mureşu sînt in pericol a se dărima. drumul către alte localităţi Mlron Savu, Alexandru Iman, nu numai apele învolburate
lui, Nu de proporţiile celei Rugăm cetăţenii să sc evacue sinistrate, mult mai greu în Oroveanu Cerce. Gheorqhe dar şl Inlemperiile vremii
dinţii dar tensiunea aşteptării ze*. Pentru unii, moartea casei cercate. Peptan, subofiţerii Cornel este tncă destul de lunqă.
era mult mai mare. Gelmarul a venit fulgerător. Pentru alţii, La ora 17, peste 50 perechi Motoc. Pelru Postolache, Ni- Acestea sînt doar un mă
— sat greu lovit de primul agonia ej sc prelungeşte ne de ochi privesc tinlă la mira colae Furcăşanu. # nunchi din faptele ce for
val, aflat încă parţial sub ape milos. „S-o mai flleqc ceva de instalată în capătul dinspre Ce altceva dacă nu împli mează uriaşul buchet al e-
— aştepta, preqâlit să înlîmpi- ele Gelmar al podului de peste nirea datoriei la cea mal roismuluî cotidian. Lor li se
ne cu minimum de pagube In sat au sosit afutoarcle Mureş. Apa „fură" cîte un înaltă cotă reprezintă fapta adaugă si alte fapte care vor
năvala apelor. Comunicaţia cu materiale în haine şi alimente. centimetru din miră. lucrătorilor de miliţie Ion rămine înscrise, la loc de
salul s-a întrerupl. Doar ma Do două zile se distribuie. 35 — Dacă nu ne grăbim ră- Ruldura, Andrei Teodor. A- cinste în marca epopee a
şinile armalci se maî încumetau de familii sinistrate au primit mîneli la noi — glumeşte lun drîan Volcu, Dorin Urles, luptei omului cu forţele dez
să înfrunte o porţiune de şosea alimente gratuit. S-au distribuit traşul. Ştiu că nu e aşa. Cu toţi din localitatea Ilia care, lănţuite ale naturii.
de un kilometru, inundată pino 1 200 kg dc griu şi porumb, ..cinul" lui, în acele ore de In timp ce lucrurile lor plu Maior IUE VALERIU
Ia porllera cabinei. Cine a 400 kq cartofi, 30 kg slănină. groază, a salvat peste 20 de
rămas „dincoace", va rămîne 800 de ouă. Au primit familiile oameni. Tatăl său, un bătrîn
pînă la restabilirea circulaţiei. lui lancu Tripon Victor Boq- de 76 de anî a salvat me-
Pentru reporter e un noroc dan, Sabina Ciqmăianu şi alţii. ranicul de la statia de pompe.
faptul că o barcă spintecă Aurel Bcca. şofer de autobuz Ce va ii gîndit bălrînul Roncea Digul - acest piept care apăra Ilia de apele Mureşului a cedat sub presiunea viitorii
apele către şosea. Poate ne la coloana Orăşlie n-a luat clo în rlipa cînd barca a îheeput ce s-a năpustit asupra Iul. Pi in spărturi apa şi-a croit matcă nouă, peste case, curţi, Medicamente pentru
trece ..dincolo". Acolo e satul cit cerealele şi făina. să alunece pc Mureşul învol grădini, peste tot ce oamenii au agonisit intr-o viaţă din truda de fiecare zi.
cuţ oamenii lui. — Din celelalte mai am. Să burat 7 Poate cam aşa : ..Acolo, Apele trebuiau insă stăvilite) oprite să nu mai distrugă casele. Pe dig a Început o luptă apri-
Darea l-a adus pe Nicolac ia cine nu aie de loc. la static se află o viată mai gâ, incordatâ cu timpul, cu a pefe care ameninţau de departe, de pe Tirnave, cu o nouă vii-
FineŞan. Merqe sB-şj vadă so In dreptul unei case staţio 1 înr.ra ca a mea. Dacă o pot tură. Au fost încărcaţi mii de sa ci cu pomînt şi aşezaţi in calea viitorii, s-au transportat mii de populaţia sinistrată
ţia si copilul inlcrnati în spital nează maşina 21 HD 2 250 a salva îmi va mulţumi. DacB autobasculante cu piatră care o fost aruncată în apă. Zi şi noapte, sute de militari şi şoferi ou
la Orăşlie. E un om bun lun Staţiunii experimentale Gcoa- nu..." ,,Dacă nu../ nu s-a în- desfăşurat o muncă incordatâ, fără odihnă. Ostaşii conduşi da maiorul Mihai Furmâ, sau vînâ-
traşul. II cheamă losif Roncea. qjn. A adus np«i. Apă dc băut. timplat şi o familie isi dato torii de munte comandaţi de că pitanul Paul Caila, ca şi şoferii - care şi-au pilotat in adevâra- Penliu p o p u laţia lin iitra la din judeţul noiGu ic iq s c reeontenil,
In drum către „dincolo" dis Palru butoaie mari. Acum apa rează fericirea unui bătrîn de tul înţeles al cuvîntulul maşinile pe creasta digului, mergînd zeci şi sute de metri in „marşarier" prin „C rucea R aţia*, Inierfinâte c o n illa ţi de medicamente. Este «orba
cutăm de una de alta. se aduce cu gă’eala dinlr-un 76 r)o ani, al cărui fîu înfruntă - au muncit fără pic de răgaz Maiorul de miliţie Vasile Şerb an şi alţi lucrători din subordinea de alim ente dietetica pentru copii, ca ! lapte prol, loctovli, olvarit,
bebîmlfci ele. ; proteine, antibiotice într-o gama larga ţi cu un ipectru
— Mai aveam două camere singur Ioc. ..Ce bine ar fi pentru a patra oară Mureşul sa au dirijat circulaţia In ambele sensuri cu precizie, pe acest drum lat cit o maşină. Digul a lorg, cum ar fi i penicilină, terom icină, clorom lenicol, (elraciclinâ
de podii la casă. Mi-a dns np* dacă s-ar cobori şi mai jos umflat, fost reconstruit, a rezistat apelor prin munca eroică anonimă, o sute de oameni ce s-au dâruit «te ; trllam lna d ife rite ; lu b ito n ţ# dezinfectante ; lu b ita n ţe pentru ite -
seî.ndura. A lăsat în rasă mii către marginea salului" — misiunii încredinţate. riliio rc a apel | Injtrum entai m edical ţi multe oiţele .
să-ţi scufunzi piciorul in spun oamenii. Poate că pe lOISf CIOCIEI
el. Mă dor şalele de cit mîl lingă atîtea eforturi maî în
am răraî din casă. cape şi acesta. Ce bine ar fi !
Peste sat pluteşte miros meu Pentru oameni.
de mîl şl materie orqaniră în Preşedintele cooperativei de
descompunere. Altădată la ronsum Geooqiu, Petru Dudas. „DRAGĂ FETIŢĂ
vremea nsla mirosea a iîn ne dă veşti care înduioşează
cosit şi a floare de salcîm/ şi întăresc pe orice om în con- c m m ii părţi *
. Trecem cu barca pe sub poale vinqcrea că nu e nici un mo IA io t y to sí
de salcîmi înfloriţi. Nu se. mai ment singur. Eu, împreună cu toţi copilaşii ţării, te iubim din toată i i
simle mirosul lor. II sufocă $> — Din şalele Bozoş. Ren- Inima. Păpuşa mea vine la line, adueîndu-ţi pe amîndoi
Parcurgem uliţele salului- U
pe el mirosul qren de mîl. ghel, Dării a s-au adunat 4 obrâjorîî sărutul meu. liţele acelea din partea de jos tele, ştiuleţi de porumb, cp*tu, ale durerii. fost ca-n alte părţi", oaniemi
— Ne-am văzut şi noi casele tone de cereale, 1.5 tone car Cu (oală dragostea, Lidia, a comunei Hărâu, care au cu bocanci, pături, haine. E un De-o parte şi de alta a drumu au trăit alte două zile psih rn
peisaj cutremurător.
lui ce duce spre albia Mure*
— ne spuneau losif Nlcoară tofi. peste 400 kg fasole uscată, clasa a ll*a C, Deva, 22 V 1970". noscut drama nemaiîntâlnitei — Casa se dărimă, dragii şului, zeci de hectare sub apă. noii viituri. Miercuri, Mure
şul a alergat iarăşi spre sa».
Viorel Bozeceanu. Petru 300 kg slănină, 3 000 de ouă In faţa nodurilor de mai sus, afle cuvinte nu mai au vîltorî o Mureşului. Noaptea mei. Şi femeia ce-şi poartă „Aici am avut orz, o minune Şi-a potolit, Insă, furia, aproa
Murgii. Ce ziceţi, s-o mai alege SÎ circa 5 000 lei la contul vuioare. Oricît de măiestrit meşteşugite ar fi ele, nu pot aceea, clnd clopotele au înce cu greu anii bătrînetli — Lina de orz, în partea aceasta car pe de zidurile construcţii 1 ->r
ceva din ele după ce s-o frage 2 000 penlni ajutorarea sinis reda mai emoţionant conţinutul şi semnificaţia rîndurilor put să bată în dungă, amin Faur — ne cheamă să-i tofi. Erau buni de prima sapă. C.A P. Acum, oamenii din c<*!r
apa 7 traţilor. Lidiei, scrise caligrafic pe ultima filă a cărţii „Iepuraşul tind primejdia, oamenii n-o vedem casa. E parado Cîtâ muncă, cită trudă zadar 90 de case inundate lucrează
S o mai alege? Comanda Economia comunei Geoagiu lepunlă". In acelaşi pachet cu cărticica, Lidia a trimis fru vor uita. Atunci n-au crezut xal s-o mai numim casă nică — spune cu tristeţe pre intens să-şl refacă viaţa. !.»
— ogricullura în special — a moasa popuşico Mihaela, o jucărie şî un baton de cioco că va 1! chiar aşa. Dar astăzi, Prln pereţii ei, ce ameninţă să şedintele- comitetului executiv
mentul comunal comunică avut dc suferit de Pe urma cînd culeg , din nămol ie mal cadă din clipă în clipă, urmă al consiliului popular comunal, cooperativa agricolă se readuc
evacuate,
animalele
164
cei
lată. La care fetiţă
va ajunge
pachetul Lidieî, nu ştim.
merdli la difuzor : „Nî se trans inundării celor două salo — Sîntem însă siguri că nu o va uita pe mica şi modesta do pot afla din bunurile aqonisi- rim apele Mureşului care se loan Conija. scotîndu-şi cu de porci adăpostiţi pe la ra
mite din localităţile inundate Aurel Vlaicu şi Gelmar. Dar natoare. le de-o viată, oftează cu du încăpătînează să nu părăseas greu cizmele dîn apele ce băl sele oamenilor din partea ;:r
rere. că ograda bălrînei. Peste drum, tesc în preajma construcţiilor
N. S. însoţiţi de secretarul comi lînqă o altă căsuţă cu brîu C.A.P Nc-au înecat apele 672 sus a aşezării, se pompează
apa. se curăţă. Localnicii
au
tetului comunal de partid. Ţ)a- de apă, Savela Drâqtiş sapă. de hectare, dintre care mai primit, ca peste tot, ajutoare
maschin Pâsculeţ, ne oprim la E bătrlnă, dar mişcările-i sînt mult de 400 erau cultivate. O formaţie de pompieri dc la
poarta casei cu nr. 249. sprintene. „Fac şanţuri, poate S-au dus griul, orzul, porum Gurabarzo pompează apa din
— Ţine clinele, tovarăşe se mai trage apa. Mare pacos bul. cartofii, sfecla, trifoiul... grădini, din pivnlţi, din fint’n.
Zolca, venim pînă la dumnea te. Dar ce să facem 7 Nu ne Acum o luăm de la capăt". Tn Cadrele sanitare dezinfectea
0 ADRESA ta. — Intraţi fără grijă că nici putem omorî I". Dincolo, la nr. locul orzului, in locul qrfului din Tetiuc au venit 3 zile ta
ză terenuri, fintln!.
Min>r I
267. femeia îşi strigă soţul a
in
care peste o lună şî jumă
nu mal poate lătra. A pătruns flat în podul şurii dărimale • tate ar fi intrat combinele rînd, in orele de după pi
spaima în el... ..Ieşi, omule, să nu mai den — apă. Apă şi orăcăit de gram, să ajute satul. Au săna*
Intrăm. Cadrul curţii ne în- şi aMă năpastă peste noi", apoi
La Consiliul popular al municipiului Petroşani s-a pre broaşte. Mureşul a muşcat ne şanţuri de scurgere a apelor
zentat profesoara Ana Cornea. fioară. Din tot ce a fost o' ra ni sc adresează : „A intrat să săţios din pîînea oamenilor, iar din grajduri, au reparat ¡cile
să nouă, a rămas un morman mai scoată cîte ceva, că avem eî se resemnează : „La noî tot
- Vă rog să notaţi adresa mea : Aleea Florilor, bloc de ruine. acolo nişte grîu şî nişte po n-a fost ca-n alte părţi", „Tot le. padocurile de la maten
1, scara t, apartament 2, Petroşani Comunicaţi Coman — Noi am scos haine, am rumb şi avem şi nişte iasole. am scăpat mai uşor". O spune tatea de porci,-instalaţia c i
damentului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor că scos ce am putut şi am plecai- in casă apa n-a intrat numa' şi Sebastian Mira, secretarul trică. au muncit mult, n-au li
la această adresă poate trimite familia unui sinistrat. Dar casa n-am pulul s-o luăm de vreo cîteva degete, dar a organizaţiei de bază a C A P . nul seamă de oboseală. ..Dar
Dacă poate, să vină cu un autocamion, pentru că îi ofer, cu noi. Ni s-a năruit înlr-o zi început să se lase în jos po care are casa înconjurată de cine ţine scamă de eforturi In
din toată inima, mobila combinată pentru o cameră şi toată truda He-atîla amar de deaua. Ultati-vă. patul e cu pi ape. II găsim Intrat pînă la aceste 2 ile ? !“ . Vorbele pol •
partine şî Măriei Pop. şi Int -
vesela completă de bucătărie. vreme. Restul le mai face o cioarele în pămînl şî se tot genunchi in ‘‘nămol, scotocind norului Comei Tărăpoancă, *i
Cind am auzit numolei Anei Cornea am tresărit. Am mul. Am şî făcut un pal. Dar ofundă,.,". prin el. „Mai pescuiesc cîte o lui Nicoîae F-focman, lui S.
cunoscut-o in urmă cu aproape două decenii. Se ocupa casa ? ! Lenuta Pavel nu şi-a scos haină, cîte un bocanc". In Bîra. Gaşpar Cristian. Ion Ma
cu ambalarea şi ezpedierea ajutoarelor colectate pentru Alături, soţia plînqe. strîn- încă broboada neagră. In curte, o barcă. Barca cu care lea. I. Cănija. I. Ursu. D. Pă*-
poporul coreean. Era profesoară la Şcoala generală din qînd la piept fetiţa cea mai toamnă. Mureşul, cu apele-î S. Bîra a salvat numeroşi lo ruleţ. alîtor şi alitor oamon
Aninoasa. mică. perfide, i-a luat pentru tot calnici. barca cu care. împreu care n-ati măsuml si nu-si '*or
Acum... Cît ţine uliţa Ecldioarei. deauna solul. Acum l-a intrat nă cu I. Maica, cu î. Lonnnţ, măsura dimensiunile rforltrl-
L. L. de-o parte şi de alta a dru în casa cea nouă, alunqînd-o a alergat In intimpingrea mul lo} pe rare le cer ceasurile
meagului, oamenii au scos la împreună cu fiul. Chipul ci tor vieţi. orele ale acestor neuitate z >
zvlntat lucrurile Înnămolite: sal tinăr poartă cearcănele ncgie In salul in care ,,tot n-a de mai. LUCIA LICIU