Page 90 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 90

as
             2                                                                                                                                                                DRUMUL    SOCIALISMULUI  S   Nr,  4787  •   VINERI  29  MAI  1970



                                                                           M Ă R TU R II  EM O ŢIO N A N TE  DIN





            BĂTĂLIA  EROICĂ  A  REFACERII  Şl  AJUTORĂRII







                                                                                                                                                                   Clipele  de  groăzâ  pe   care
            Nici  o  întreprindere                                                                                                                               le-a  trăit  comuna  lila  nu   se
                                                                                                                                                                 vor  uita.  Atunci  —  tn  noaptea
                                                                                                                                                                  aceea  plină  de  panică,  de  ţi­  Hotărire şi  fermitate
                                                                                                                                                                  pete  disperate  care  cereau  să
            nu  este  „prea  mică                                                                                                                                 trăiască  —  clnd  Mureşul  luase
                                                                                                                                                                  cu  asalt  comuna,  singura  spe­
                                                                                                                                                                 ranţa  pentru  salvarea  cetăţeni­  In  zilele  de  aprigă  şt  fri­  se  spune  :  „Ne  angajăm  ală­
                                                                                                                                                                  lor  surprinşi  in  clădiri  rămăse­  co rdată  încleştare  cu  turla   turi  de  întreaga  populaţie  a
                                                                                                                                                                                       Mulţi
            pentru a  contribui din                                                                                                                              seră  numai  amfibiile.  asemenea   dezlănţuită  a  apelor,  printre   judeţului  să  continuăm  cu
                                                                                                                                                                 dintre  sinistraţi
                                                                                                                                                                                                 oamenii  care  au  fost  In  pri­
                                                                                                                                                                                 nu  auziseră
                                                                                                                                                                                                                             hotărîre  şi  energie  acţiunea
                                                                                                                                                                          văzuseră
                                                                                                                                                                 sau  nu
                                                                                                                                                                  maşini.  Ei   aşteptau  însă  cu   mele  rtnduri ale  bătăliei s-au   de  înlăturare  şi  diminuare
                                                                                                                                                                                                 numărat  şi  ofiţerii,  maiştrii
                                                                                                                                                                                                                             a  efectelor  negative  produsa
                                                                                                                                                                 răsuflarea  tăiată  să  le  soseas­  militari,  subofiţerii  şi  ostaşii   de  inundaţiile   care  au   cu­
                  plin  la  progresul                                                                                                                            că  salvatorii.                 din  cadrul Crupului de  pom­  prins  judeţul  nostru.  In  nu­
                                                                                                                                                                                                                             mele  întregului  efectiv  al  tl-
                                                                                                                                                                                                 pieri  al  judeţului  Hunedoa­
                                                                                                                                                                                                 ra,  Curajul, dirzenia  şi  abne-   nităţii  raportăm  că  nu  vom
                                                                                                                                                                                                 qaţiu  lor  le-au  atras  apre­  precupeţi  nici  un  efort  pen­
                            economiei                                                                                                                                                            cieri  unanime,  mulţumire  şi   tru  a  ne  aduce  contribuţlA
                                                                                                                                                                                                 recunoştinţă  din  partea  Co­
                                                                                                                                                                                                                             daplină  la  îndeplinirea  ope­
                                                                                                                                                                                                 mandamentului  judeţean  de   rativă  a  măsurilor  iniţiate  de
                                                                                                                                                                                                 apărare  contra  inundaţiilor,   Comandamentul  judeţean  de
                                          rea  producţiei  şl  a  muncii,  să                                                                                                                    a  cetăţenilor  judeţului  nos­  apărare  contra  inundaţiilor,
                                          înlăturăm  defecţiunile  din  a-                                                                                                                       tru,  greu  încercaţi  tn  aceste   In  aşa  fel  îneît  viaţa  şi  ac­
                {Uvniorc   . iioti  y)    provjr.lonaie,  să  folosim  cu  un                                                                                                                     zile  de  năvălirea  distrugă­  tivitatea  productivă  din  ju­
                                          randament  sporii  maşinile   şl                                                                                                                        toare  a  apelor.          deţul  nostru  să-şi  recapete
                                          utilajele,  forţa  de  muncă   de,,                                                                                                                      Simţindu-se  angrenaţi  in   cit  mal  grabnic  cursul  nor­
            tncărcorea  pietrei  eoncasnte  in   care  dispunem.  Este  necesară,                                                                                                                 continuare  cu  toata  capaci­  mal".
            vagoane,  lucrările  pentru   a­  aşadar,  mobilizarea   întregului                                                                                                                   tatea  si  puterea  lor  de  mun­  Un  angajament  ferm,  care
            menajarea  unei  staţii  de  be­  potenţial  fizic  şi  uman  în  ve­                                                                                                                 că  pe  vastele  şantiere  ale   etalează  întreaga  dăruire  de
            toane  şl  îmbunătăţirea  proce­  derea  realizării  unor  indici  e­                                                                                                                refacerii, ofiţerii.  maiştrii  mi­  care  sînt  pătrunşi  militarii
            sului  de  lucru  la  secţia   de   conomici  superiori,   Generozitatea  de  dincolo  de  cifre                                                                                      litari,  subofiţerii  şi   ostaşii
            prelabricale  în  vederea  creşte­  Acest  deziderat  a  şi  început                                                                                                                  grupului  de  pompieri  au  tri­  grupului  de  pompieri  in  o­
            rii  producţiei.  In  perspectivă,   să  prindă  viaţă.  El  se  exprimă                                                                                                              mis  o  telegramă  Comitetului   pera  de  refacere  a  tot  ceea
            avem  in  vedere  înfiinţarea  li­  prin  liolărirea  unanimă  a  în­  Nu  cred  că  există  vreun  om   le.   Pînă  miercuri,  la  pilnz,   cititorule  drag.  Vel  recunoaşte,   De  la  început,  echipajele  de   judeţean  dc  partid,   fn  care  ce  apele  au  distrus.
            nei  noi  lîmplării  de  binale  cu   tregului  nostru  colecllv  de  a   care  să  nu  se  fi  simţit  mişca!   252  de  iamtlli  din  Deva  şi-au   poate,  În  celei  1  595  perechi  de   pe  amfibU  şi-au  dat  seama  că
            o  cnparliate  de  producţie  de   realiza  pînă  la  siirşltul  anului,   de  generozitatea  cu  care  po­  ales  îmbrăcămintea   de  primă   încălţăminte.  310  paltoane,  250   se  angajează  înlr-o  luptă  in­
            44  000  mp  pe  an,  precum  şi   peste  prevederile  dc  plan,  un   porul  nostru,  şi  nu  numai  el,   urgenţă.  903. persoane,   dintre   de  pardeslc,  I  698  de  rochiţe.   egală   riscantă.   ,,Duşmanul"
            îniiinlarua  unei  noi  cariere.  spor  dc  producţie  marfă   de  întinde  mina  de  ajutor   spre   care  360  de  copii,  au   simţit   968  de  cămăşi,  586  de  pija-   era  mult  mai  puternic.  Deşi  nu
             Cu  ţoale  că  în  primele  pa­  50 000  lei,  Iar  pentru   fondul   tel  atit  de  loviţi  de  ncmailntll-   In  căldura  flanelei,  a  pardesiu*   mato  şl  alte  sute  şi  sute  de   sc   cunoştea  traseul,  mecanicii
            tru  luni  am  obllnut  rezultate   pieţei  dc  alte  100 000  lei.  pe   nlta  urgie  a  apelor.  Am  văzut   lui,  a  căraăşuţet  ori  a  ghetu-   saconrt.  Jachete,  costume,  ba­  s-au  avîntat  în  viitoarea  ape­  La  cota  maximă  a
            favorabile,  trebuie  arălat   că   scama  creşterii  productivităţii   miercuri  în  curlea  Liceului  pe*   (el.   inima   prietenului   ade­  ticuri.  ciorapi,  cearşafuri,  cu­  lor.  In  ziua  de  17  mai  amfibiile
            întreprinderea  noastră  n   in-   muncii  cu  150  lei  pe  satarlal   dagogic  din  Deva  un  autoca­  vărat.   Le   urmărim   pe   su­  verturi,  perne  oierlte  In  aceste   ca  nişte  adevărate  corăbii  de
            timpinal  şi  uncie  greutăţi,  în   Colectivul  nostru  va  contribui   mion  :  21-CJ-2022.  Abia  soli­  rorile   îndoliate   Marla   Rad   zile  sinistraţilor   Hunedoarei,   curse  lunqi'  au  a|uns  In  co­
            special  de  aprovizionare,  care   după  puterile  lui  la  redresarea   se  din  Cluj.  Era  încărcat  cu   şi   Ana   Bîe.   Îşi   aleg   tot   ceva  din  darul  tău  modest,  dar   muna  ilia  Încărcate  cu  pîine,   datoriei  ostăşeşti
            s-au  răsfrlnt   asupra  bunului   vieţii  economice  şl  sociale  din   daruri.  MU  de  daruri  pentru   haine   cernite.   Maiba  Oprl-   pornit  din  adîncul  Inimii.  Ur-   apă  şi  alte  lucruri  strict  nece­
            mers  al  producţiei.  Alic  nea­  zonele  calamitate  şi  prin  dc*   ij-oplil  sinistraţi.  şa  caută  hăinuţe  pentru  copi­  mareşte-Je.  cititorule,  poute  te   sare  năpăstuiţilor.  Timp  de   6
            junsuri  se  datorează  faptului   păşirea  planului  de  producţie   —  Cum  de  aţi  venit  Ia  De­  lul  de  2  ani.  Eugenia  Molsc,   vel  regăsi  printre  anonimii  ca­  zile  militarii  de  pc  amfibii  au   Din  Ilia  şi  Gelmar,  de  la   teau  în  apa  ce  pătrunsese  SÎ
            că  dispunem  de  unele  maşini   cu  500  mp  uşi  şl  ferestre.  750   va  ?  Doar  aveţi  în  Judeţ  peste   de  pe  strada  Vlahuţă  18  n-a  a*   re  au  oferii  sinistraţilor  Hicl   deschis  căi  prin  apă,  au  eva­  Simcria  ori  Deva,  din  Slre-   în  locuinţele  lor,  sc  luptau
            şi  utilaje  cu  randament  scăzut   tone  agregate  de   carieră  ?l   100  de  localităţi  inundate  —   les  nimic  pentru  ea.  „Nu   Iau   47 523  bucăţi  ouă.  4  356  kg  iăi-   cuat  pe  cei  aflaţi  în  pericol...   tea  şi  Foit,  din  toate  locali­  să  salveze  obiectele  concelă-  J
            şi  un  grad  de  uzură  inainlală.   mobilă  în  valoare  de  600 000   ne  adresăm  delegatului,  prof.   declt  pentru  cel  doi  copilaşi",   nă  albi.  2 220  kg  mălai.   690   Au  făcut  toi  ceea  ce  a  fosl  ne­  tăţile  calamitate,  am  primit   tonilor.   I
            iar  in  ceea  ce  priveşte  forţa   tei.                  losif  Rarlga.                 Nicolac  Gabor  pontru  cei  4  co­  kg  zahăr  sau  celor  din  Stretea.   cesar.          necontenit   veşti  care,   tn   Dragostea  de  oameni,  înal­
            de  muncă  cu  înaltă  calificare,   Desigur,  comparaliv  cu  ma­  —  Am  dat  şi  acolo,  am  fost   pil.  La  magazinul  alimentar  nr.   care  n-au  vrut  să   prlmeuscă   in  ziua  de 22 mai  viteazul  de­  limbajul  simplu  al   faptelor   ta  datorie  morală  faţă  de  se­
            mai  ales  în  ramura  materiale­  rile  întreprinderi   industriale,   şi  la  Satu  Mare  şl  la  Bistriţa   4.  o  femeie  pllnge.  Işl  umple   declt  cele  160  kg  de  făină,  200   taşament  de  amfibîi  o   primit   dc  viată,  vorbesc  despre  cu­  menii  aflaţi  în  primejdie,  au
            lor  de  construcţii,  sinlcm  de*   angajamentele   noaslre   sînt   Năsăud.  La   not  în  oraş   se   sacoşa  cu  slănină,  ouă,  brinză.   kg  mălai  şl  450  kg  fasole,  rclu-   ordinul  de  plecare  spre   alte   rajul  şi  spiritul  de  sacrificiu   constitui t  resorturile  intime,
            ficileri".                    modeste.  Ele  reprezintă   însă   strîng  mereu  noi  şl  noi  canti­  „Ml-a  fost  greu  să  vin.  dar  ce   zind  sutele  de  ouă  cu  justifi­  zone  tot  la  fel  de  lovite  de  fu­  dovedite  de  cadrele  şi  milita­  izvorul  ce  a  alimentat  necon­
                                                                                                                                   carea:  ..Noi  mai  avem.  daţl-le
             —  Deş!  sc  ridică  asemenea   expresia  dorinţei  ferme  o  co­  tăţi...               era  să  fac  I  Am  copil,  soţul  e   celor  mal  necăjiţi".  Sinistraţii   ria  apelor.  Numele  sergentului   rii  în  termen  ai  trupelor  şi   tenit  energia  şl  dîrzenia  a*
                                                                                                      bolnav  In  spital".  Era  a  49-a
            probleme  avem  încrederea  că   lectivului  nostru  de  a  nu  pre­  In  timp  te  în  sala  de  gim­  persoană  care  trecea  la  27  mal   de  pe  raza  comunelor  Geoa-   major  Şcrban  Marinesco  se  va   formaţiunilor   M.A.l,  —  din   ccstor  militari.
            vom  reuşi  >ă  depăşim   toate   cupeţi  nici  un  ofort  în  marea   nastică  a  liceului,  darurile  so*   pragul  magazinului.  Alături,  la   giu,  Şoiniuş.  Burjuc,  cţl  din   pomeni  cu  multă  recunoştinţa.   judeţul  Hunedoara,  in  încleş­  La  fel  de  destoinici  şi  ne­
            greutăţile  şi  să  îndeplinim  sar­  bătălie  pe  rare  întregul  nostru   site  de  la  Cluj  se  alăturau  mii*   unitatea  dc  legume  şi  fructe   Deva  şl  Stmeria  au  simţit  mi­  O  femele  şl  un  copii  îi  dato­  tarea  crîncenă  cu  furia  ape­  înfricaţi.  ca  în  lupta  cu  flă­
            cinile  în  mod  onorabil  —  olir-   popor  o  desfăşoară  sub  con­  lor  de  articole   trimise   de   nr.  4,  tovarăşul  I.  Elrlean  ne   na  caldă  a  fraţilor  lor  dc  pc   rează  viata.  Dar  cite  vieif  nu   lor  dezlănţuite.  cările,  s-au  dovedit  a  fi  ti­
            mS  tovarăşul  inq.  Earcoş  Cmc-   ducerea  partidului,  pentru  re­  bucureştenl,  la  centrul  de  dis­  mărturiseşte  :  „Am   distribuit   tot  cuprinsul  Judeţului  şt  de   Ie  sini  datoare  maiorului  Şer-   Pe  aceste  coordonate  se  în­  nerii  militari  pompieri  şi  în
            ric,  directorul   întreprinderi].   facerea  economici,  pentru  asi­  tribuire  de  la  clubul  sindica­  plnă  astăzi  sinistraţilor  937  kg   dincolo  de  el.  Florea   Cucii.   ban  Roman,  plutonierului  Eu­  scriu  faplnle  de  adine  uma­  bătălia  declanşată  cu  şuvoa­
            Pentru  aceasta  însă  este  nece­  gurarea  progresului   neîntre­  lelor  din  localitate  zeci  de  si­  de  ceapă.  1  044  kg  iasole  us­  Ana  Bulea.  Mlhal  Lakatoş,  Pe­  gen  Pleu   sergentului  maior   nitarism  ale  ofiţerilor  Eugen   iele  de  apă.  Valorificînd  cu­
                                                                                                                                                                                soldatului  Iile
                                                                                                                                                                  Ion  Munleanu.
                                                                                                                                                                                                  Chira.  Tiberiu
                                                                                                                                                                                                                 Dobisleanu.
            sar  să  îmbunătăţim   organiza  rupt  a!  patriei-         nistraţi  primeau   îmbrăcămin-  cată,  360  kg  salată,  355  kg  gu-   tru  Topor  şl  alte  102  de  fa­  Vedea  ?     Constantin  Şufanâ,   Nieolae   noştinţele  de  specialitate  şl
                                                                                                      lioare..                      milii  şl-au  Învelit  astă-noapte   Despre  vitejia  oamenilor  in   Brădean.  Gheorqhe   Pescaru,   temeinica  pregătire  fizică  do-
                                                                                                                                                                                                                             bîndită  la  cîmpul  de  instruc­
                                                                                                       Se  spune  că  cifrele  aii  gra­  trupurile  în  păturile  pufoase  şt   haine  militare  se  va  vorbi  cu   Traîan  Berbeeeanu.  Ion  Mo-   ţie,  sergenţii  Ion  Bulei.  Ion
                                                                                                      ful  lor  laconic.  Dar  cttâ  ome­  calde  sosite  anume  pentru  cl   siguranţă  multă  vreme.  Peste   raru,  care.  fără  sâ-şl  cruţe   Sîrbu,  Gheorqhe  Negru,  frun­
                                                                                                                                    dc   peste   hotare.   Şl   au
                                                                                                      nie,  cttă  generozitate,  cit  al­  simţit,  poate,  cit  de  apropia­  faptele  de  vitejie  nu  trebuie   forţele,  fără  să  se  qîndcascâ   taşii  Nieolae  lonescu,   Ion
                                                                                                                                                                                                                   au  smuls
                                                                                                                                                                                                  la  propria  viată.
                                                                                                                                                                  să  lăsăm  să  sc  aştearnă  nicio­
                                                                                                                                                                                                                              Negrea,  Ion  Vizitiu  şi  mulţi
                                                                                                      truism  se  află  dincolo  de  ci­
            în s e m n ă r i  d in  g e lm a r u l                                                    frele  pe  care  Ie  notăm  de  vreo   te  pot  fl  depărtările  etnd  Ini­  dată  praful  uitării.  din  valurile  învolburate  sute   tineri  militari  din  companie
                                                                                                                                    ma  omului  bate  generoasă.
                                                                                                                                                                                                  de  persoane,  unele
                                                                                                                                                                                                                      dintre
                                                                                                      10  zile  încoace.  LIrmăreşte-le,              L.  LARA              N.  PANAITESCU        ele  expuse  la  înec  sigur.  de  pompieri  al  cărei  coman­
                                                                                                                                                                                                                             dant  este  tot  atit  de  tînărul
                                                                                                                                                                                                    Rătrînii.  copiii  şi   femeile   şi  inimosul  locotenent  Adria.n
                   PENTRU A  DOUA  OARA                                                                                                                                                           cărora  aceşlia  le-au  întins  o   din  ghearele  morţii  bălrîni  şi
                                                                                                                                                                                                                              Pădureanu,  auV&eţtarvat  fără
                                                                                                                                                                                                                     clipele
                                                                                                                                                                                                                              răgaz  zeci  de  /<£i^lf-^rr>iilqîrţrf
                                                                                                                                                                                                  mina  de  ajutor  în
                                                                                                                                                                                                  grele  prin  care  au  trecut,  nu
                                                                                                                                                                                                  vor  afla  poate  niciodată  nu­  copii  a  căror  viaţă  depindea
                                                                                                                                                                                                  mele  salvatorilor  lor.   doar  de  o  străfulgerare   de
                                                                                                                                                                                                                             eroism.  Şi
                                                                                                                                                                                                    La  datorie,  aşa  cum  îe-a
                                                                                                                                                                                                                                         accsl  eroism  a
                        ACOPERIT  DE  APE                                                                                                                                                         dictat  conştiinţa  dc  militari  şi   străfulgerat  într-o  multiplica­
                                                                                                                                                                                                                              re  de  neînchipuit.
                                                                                                                                                                                                  cetăţeni,  cum  le  pretinde  ju­
                                                                                                                                                                                                  rământul  dat  patriei  si   po­  Lista  cu  numele   acelora
                                                                                                                                                                                                  porului.  s-au  aflat.  în  ceasu­  care,  uîtînd  noţiunea  timpu­
              Zi   dc   marţi,  26  mai   la   din  nou  că  toate  casele  in  ca­  0  parte  bună  din  alimentele                                                                              rile  de  grea  cumpănă  ofiţerii   lui,  au  muncit  zile  şi  noplî
            ora  15.  Se  vorbea  de  o  nouă   re  a  ajuns   apa  prima  oară   donate  dc  cetăţenii  et  vor  lua                                                                             Toma  Corci,  Nieolae  Oprea,   fără  Întrerupere,   Infrunlînd
            viiturii  ameninţătoare  a  Mureşu­  sînt  in   pericol  a  se  dărima.   drumul   către  alte   localităţi                                                                           Mlron  Savu,  Alexandru  Iman,   nu  numai  apele  învolburate
            lui,  Nu  de   proporţiile  celei   Rugăm  cetăţenii  să  sc  evacue­  sinistrate,  mult  mai  greu  în­                                                                              Oroveanu   Cerce.  Gheorqhe   dar  şl  Inlemperiile   vremii
            dinţii  dar  tensiunea  aşteptării   ze*.  Pentru  unii,  moartea  casei   cercate.                                                                                                   Peptan,   subofiţerii   Cornel   este  tncă  destul  de  lunqă.
            era  mult  mai  mare.  Gelmarul  a  venit  fulgerător.  Pentru  alţii,   La  ora  17,  peste  50  perechi                                                                             Motoc.  Pelru  Postolache,  Ni-   Acestea  sînt  doar  un  mă­
            —  sat  greu  lovit  de  primul   agonia  ej  sc  prelungeşte   ne­  de  ochi  privesc  tinlă  la  mira                                                                               colae  Furcăşanu.   #       nunchi  din   faptele  ce  for­
            val,  aflat  încă  parţial  sub  ape  milos.  „S-o  mai  flleqc  ceva  de   instalată  în   capătul  dinspre                                                                            Ce  altceva  dacă  nu  împli­  mează  uriaşul  buchet  al  e-
            —  aştepta,  preqâlit  să  înlîmpi-   ele                   Gelmar  al  podului  de   peste                                                                                           nirea  datoriei  la  cea   mal   roismuluî  cotidian.  Lor  li  se
            ne  cu  minimum  de  pagube     In  sat   au  sosit  afutoarcle   Mureş.  Apa  „fură"  cîte   un                                                                                      înaltă  cotă   reprezintă  fapta   adaugă  si  alte  fapte  care  vor
            năvala  apelor.  Comunicaţia  cu   materiale  în  haine  şi  alimente.   centimetru  din  miră.                                                                                       lucrătorilor  de  miliţie   Ion   rămine  înscrise,  la  loc   de
            salul  s-a  întrerupl.   Doar  ma­  Do  două  zile  se  distribuie.  35   —  Dacă  nu  ne  grăbim  ră-                                                                                Ruldura,  Andrei   Teodor.  A-   cinste  în  marca   epopee  a
            şinile  armalci  se  maî  încumetau   de  familii  sinistrate  au  primit   mîneli  la  noi  —  glumeşte  lun­                                                                        drîan  Volcu,  Dorin   Urles,   luptei  omului  cu  forţele  dez­
            să  înfrunte  o  porţiune  de  şosea   alimente  gratuit.  S-au  distribuit  traşul.  Ştiu  că  nu  e  aşa.  Cu                                                                       toţi  din  localitatea  Ilia  care,   lănţuite  ale  naturii.
            de  un  kilometru,  inundată  pino   1  200  kg  dc  griu   şi  porumb,   ..cinul"  lui,  în  acele  ore  de                                                                          In  timp  ce  lucrurile  lor  plu­  Maior  IUE  VALERIU
            Ia  porllera  cabinei.  Cine   a   400  kq  cartofi,  30  kg  slănină.   groază,  a  salvat  peste  20  de
            rămas   „dincoace",  va  rămîne   800  de  ouă.  Au  primit  familiile   oameni.  Tatăl   său,  un  bătrîn
            pînă  la  restabilirea  circulaţiei.   lui  lancu  Tripon  Victor  Boq-   de  76  de  anî  a  salvat   me-
            Pentru  reporter  e  un  noroc   dan,  Sabina  Ciqmăianu  şi  alţii.   ranicul  de  la  statia  de  pompe.
            faptul   că  o  barcă   spintecă   Aurel  Bcca.  şofer  de  autobuz   Ce  va  ii  gîndit  bălrînul  Roncea   Digul  -   acest  piept  care  apăra  Ilia  de  apele  Mureşului  a  cedat  sub   presiunea  viitorii
            apele  către  şosea.   Poate  ne   la  coloana  Orăşlie  n-a  luat  clo­  în  rlipa  cînd  barca  a  îheeput   ce  s-a   năpustit  asupra   Iul.  Pi in   spărturi  apa   şi-a  croit  matcă   nouă,   peste  case,   curţi,   Medicamente  pentru
            trece  ..dincolo".  Acolo  e  satul   cit  cerealele  şi  făina.  să  alunece  pc  Mureşul  învol­  grădini,  peste  tot  ce  oamenii  au  agonisit  intr-o  viaţă  din  truda  de  fiecare  zi.
            cuţ  oamenii  lui.              —  Din  celelalte  mai  am.  Să   burat  7  Poate  cam  aşa  :  ..Acolo,   Apele trebuiau  insă  stăvilite)  oprite  să  nu  mai  distrugă  casele.  Pe  dig  a  Început  o  luptă  apri-
              Darea  l-a   adus  pe  Nicolac   ia  cine  nu  aie  de  loc.  la  static  se  află  o  viată   mai  gâ,   incordatâ  cu   timpul,  cu  a pefe   care  ameninţau  de  departe,  de  pe  Tirnave,  cu  o  nouă  vii-
            FineŞan.  Merqe  sB-şj  vadă  so­  In  dreptul  unei  case  staţio­  1 înr.ra  ca  a  mea.  Dacă  o  pot   tură.  Au  fost  încărcaţi  mii  de  sa ci  cu  pomînt  şi  aşezaţi  in  calea  viitorii,  s-au  transportat  mii  de   populaţia  sinistrată
            ţia  si  copilul  inlcrnati  în  spital   nează  maşina  21  HD  2 250   a   salva   îmi  va  mulţumi.  DacB   autobasculante  cu  piatră  care  o  fost  aruncată  în  apă.  Zi  şi  noapte,  sute  de  militari  şi  şoferi  ou
            la  Orăşlie.  E  un  om  bun  lun­  Staţiunii  experimentale  Gcoa-   nu..."  ,,Dacă  nu../  nu  s-a  în-   desfăşurat  o  muncă  incordatâ,  fără  odihnă.  Ostaşii  conduşi  da  maiorul  Mihai  Furmâ,  sau  vînâ-
            traşul.  II  cheamă  losif  Roncea.   qjn.  A  adus  np«i.  Apă  dc  băut.   timplat  şi  o  familie  isi  dato­  torii  de  munte  comandaţi  de  că pitanul  Paul  Caila,  ca  şi  şoferii  -   care  şi-au  pilotat  in  adevâra-   Penliu  p o p u laţia   lin iitra la   din  judeţul   noiGu   ic iq s c    reeontenil,
            In  drum  către  „dincolo"  dis­  Palru  butoaie  mari.  Acum  apa   rează  fericirea  unui  bătrîn  de   tul  înţeles  al  cuvîntulul  maşinile  pe  creasta  digului,  mergînd  zeci  şi  sute  de  metri  in  „marşarier"   prin  „C rucea  R aţia*,  Inierfinâte  c o n illa ţi  de  medicamente.  Este  «orba
            cutăm  de  una  de  alta.     se  aduce  cu  gă’eala  dinlr-un   76  r)o  ani,  al  cărui  fîu  înfruntă   -   au  muncit  fără  pic  de  răgaz  Maiorul  de  miliţie  Vasile  Şerb an  şi  alţi  lucrători  din  subordinea   de  alim ente  dietetica  pentru  copii,  ca  !   lapte  prol,   loctovli,  olvarit,
                                                                                                                                                                                                   bebîmlfci  ele.  ;  proteine,  antibiotice  într-o  gama  larga  ţi  cu  un  ipectru
              —  Mai  aveam  două  camere   singur  Ioc.  ..Ce  bine  ar   fi   pentru  a  patra  oară  Mureşul   sa  au  dirijat  circulaţia  In  ambele  sensuri  cu  precizie,  pe  acest  drum  lat  cit  o  maşină.   Digul  a   lorg,  cum  ar   fi  i   penicilină,  terom icină,   clorom lenicol,   (elraciclinâ
            de  podii  la  casă.  Mi-a  dns  np*   dacă  s-ar  cobori  şi  mai   jos   umflat,           fost  reconstruit,  a  rezistat  apelor  prin  munca  eroică  anonimă,  o  sute  de  oameni  ce   s-au  dâruit  «te  ;  trllam lna  d ife rite ;  lu b ito n ţ#   dezinfectante  ;  lu b ita n ţe   pentru  ite -
            seî.ndura.  A  lăsat  în  rasă  mii   către   marginea  salului"  —                           misiunii  încredinţate.                                                                  riliio rc a   apel  |  Injtrum entai  m edical  ţi  multe  oiţele .
            să-ţi   scufunzi   piciorul   in   spun  oamenii.  Poate  că   pe        lOISf  CIOCIEI
             el.  Mă  dor  şalele  de  cit  mîl   lingă  atîtea  eforturi  maî   în­
             am  răraî  din  casă.        cape  şi  acesta.  Ce  bine  ar  fi  !
              Peste  sat  pluteşte  miros  meu   Pentru  oameni.
             de  mîl  şl  materie  orqaniră  în   Preşedintele  cooperativei  de
             descompunere.   Altădată   la   ronsum  Geooqiu,  Petru  Dudas.   „DRAGĂ  FETIŢĂ
             vremea   nsla  mirosea  a  iîn   ne  dă  veşti  care  înduioşează
             cosit  şi  a   floare  de  salcîm/   şi  întăresc  pe  orice  om  în  con-                                                                                                                c m   m ii   părţi *
           .  Trecem  cu  barca  pe  sub  poale   vinqcrea  că  nu  e  nici  un  mo­                                                      IA                    io t  y   to sí
             de  salcîmi  înfloriţi.  Nu  se.  mai   ment  singur.              Eu,  împreună  cu  toţi  copilaşii  ţării,  te  iubim  din  toată   i i
             simle  mirosul  lor.  II  sufocă  $>   —  Din   şalele  Bozoş.  Ren-   Inima.  Păpuşa  mea  vine  la  line,  adueîndu-ţi  pe  amîndoi
                                                                                                                                      Parcurgem  uliţele  salului-  U­
             pe  el  mirosul  qren  de  mîl.  ghel,   Dării a  s-au  adunat  4   obrâjorîî  sărutul  meu.                           liţele  acelea  din  partea  de  jos   tele,  ştiuleţi  de  porumb,  cp*tu,   ale  durerii.  fost  ca-n  alte  părţi",  oaniemi
              —  Ne-am  văzut  şi  noi  casele  tone  de  cereale,  1.5  tone  car­    Cu  (oală  dragostea,  Lidia,                a  comunei  Hărâu,  care  au  cu­  bocanci,  pături,   haine.  E  un   De-o parte  şi  de  alta  a  drumu­  au  trăit  alte  două  zile  psih  rn
                                                                                                                                                                  peisaj  cutremurător.
                                                                                                                                                                                                lui  ce  duce  spre  albia  Mure*
             —  ne  spuneau  losif  Nlcoară   tofi.  peste  400  kg  fasole  uscată,   clasa  a ll*a C,  Deva, 22 V  1970".         noscut  drama   nemaiîntâlnitei   —  Casa  se  dărimă,   dragii   şului,  zeci  de  hectare  sub  apă.   noii   viituri.  Miercuri,  Mure­
                                                                                                                                                                                                                              şul  a  alergat  iarăşi  spre  sa».
             Viorel   Bozeceanu.   Petru   300  kg  slănină,  3 000  de  ouă    In  faţa  nodurilor  de  mai  sus,  afle  cuvinte  nu  mai  au   vîltorî  o  Mureşului.   Noaptea   mei.  Şi  femeia   ce-şi   poartă   „Aici  am  avut  orz,  o  minune   Şi-a  potolit,  Insă,  furia,  aproa­
             Murgii.  Ce  ziceţi,  s-o  mai  alege   SÎ  circa   5  000  lei  la  contul  vuioare.  Oricît  de  măiestrit  meşteşugite  ar  fi  ele,  nu  pot   aceea,  clnd  clopotele  au  înce­  cu  greu  anii  bătrînetli  —  Lina   de  orz,  în  partea  aceasta  car­  pe  de  zidurile   construcţii 1 ->r
             ceva  din  ele  după  ce  s-o  frage   2 000  penlni  ajutorarea  sinis­  reda  mai  emoţionant  conţinutul  şi  semnificaţia  rîndurilor   put  să  bată  în  dungă,  amin­  Faur   —   ne   cheamă   să-i   tofi.  Erau  buni  de  prima  sapă.   C.A  P.  Acum,  oamenii  din  c<*!r
             apa 7                         traţilor.                         Lidiei,  scrise  caligrafic  pe  ultima  filă  a  cărţii  „Iepuraşul   tind  primejdia,  oamenii   n-o   vedem   casa.   E   parado­  Cîtâ  muncă,  cită  trudă  zadar­  90  de  case  inundate  lucrează
              S o   mai   alege?  Comanda­  Economia  comunei  Geoagiu       lepunlă".  In  acelaşi  pachet  cu  cărticica,  Lidia  a  trimis  fru­  vor  uita.  Atunci  n-au  crezut   xal   s-o   mai   numim   casă   nică  —  spune  cu  tristeţe  pre­  intens  să-şl  refacă  viaţa.   !.»
                                           —  ogricullura  în  special  —  a   moasa  popuşico  Mihaela,  o  jucărie  şî  un  baton  de  cioco­  că  va  1!  chiar  aşa.  Dar  astăzi,   Prln  pereţii  ei,  ce  ameninţă  să   şedintele-  comitetului  executiv
             mentul   comunal   comunică   avut  dc   suferit  de  Pe  urma                                                         cînd  culeg ,  din  nămol  ie  mal   cadă  din  clipă  în  clipă,  urmă­  al  consiliului  popular  comunal,   cooperativa  agricolă  se  readuc
                                                                                                                                                                                                                                        evacuate,
                                                                                                                                                                                                                              animalele
                                                                                                                                                                                                                                                      164
                                                                                                                                                                                                                                                 cei
                                                                             lată.  La care  fetiţă
                                                                                              va  ajunge
                                                                                                        pachetul  Lidieî,  nu  ştim.
             merdli  la  difuzor  :  „Nî  se  trans­  inundării  celor  două  salo  —   Sîntem  însă  siguri  că  nu  o  va  uita  pe  mica  şi  modesta  do­  pot  afla  din  bunurile  aqonisi-   rim  apele  Mureşului  care  se   loan  Conija.  scotîndu-şi   cu   de  porci  adăpostiţi  pe  la  ra­
             mite  din  localităţile  inundate  Aurel  Vlaicu  şi  Gelmar.   Dar  natoare.                                          le  de-o  viată,  oftează  cu  du­  încăpătînează  să  nu  părăseas­  greu  cizmele  dîn  apele  ce  băl­  sele  oamenilor  din  partea  ;:r
                                                                                                                                    rere.                         că  ograda  bălrînei.  Peste  drum,   tesc  în  preajma  construcţiilor
                                                                                                                    N.  S.            însoţiţi  de  secretarul  comi­  lînqă  o  altă  căsuţă  cu  brîu   C.A.P  Nc-au  înecat  apele  672   sus  a  aşezării,  se   pompează
                                                                                                                                                                                                                              apa.  se  curăţă.  Localnicii
                                                                                                                                                                                                                                                      au
                                                                                                                                    tetului  comunal  de  partid.  Ţ)a-   de  apă,  Savela  Drâqtiş  sapă.   de  hectare,  dintre  care   mai   primit,  ca  peste  tot,  ajutoare
                                                                                                                                    maschin  Pâsculeţ,  ne  oprim  la   E  bătrlnă,  dar  mişcările-i  sînt   mult  de  400  erau   cultivate.   O  formaţie  de  pompieri  dc  la
                                                                                                                                    poarta  casei  cu  nr.  249.  sprintene.  „Fac  şanţuri,  poate   S-au  dus  griul,  orzul,  porum­  Gurabarzo  pompează  apa  din
                                                                                                                                      —  Ţine  clinele,   tovarăşe   se  mai  trage  apa.  Mare  pacos­  bul.  cartofii,  sfecla,   trifoiul...   grădini,  din  pivnlţi,  din  fint’n.
                                                                                                                                    Zolca,  venim  pînă  la  dumnea­  te.  Dar  ce  să  facem  7  Nu  ne   Acum  o  luăm  de  la  capăt".  Tn   Cadrele   sanitare   dezinfectea­
                                                                                        0  ADRESA                                   ta. —  Intraţi  fără  grijă  că  nici   putem  omorî  I".  Dincolo,  la  nr.   locul  orzului,  in  locul  qrfului   din  Tetiuc  au  venit  3  zile  ta
                                                                                                                                                                                                                              ză  terenuri,  fintln!.
                                                                                                                                                                                                                                                  Min>r  I
                                                                                                                                                                  267.  femeia  îşi  strigă  soţul  a­
                                                                                                                                                                                                in
                                                                                                                                                                                                    care  peste  o  lună  şî  jumă­
                                                                                                                                    nu  mal  poate  lătra.  A  pătruns   flat  în  podul  şurii  dărimale  •   tate   ar   fi  intrat   combinele   rînd,   in   orele   de  după  pi
                                                                                                                                    spaima  în  el...             ..Ieşi,  omule,  să  nu  mai  den   —  apă.  Apă  şi  orăcăit   de   gram,  să  ajute  satul.  Au  săna*
                                                                                                                                      Intrăm.  Cadrul  curţii  ne  în-   şi  aMă  năpastă  peste  noi",  apoi
                                                                                 La  Consiliul  popular  al  municipiului  Petroşani  s-a  pre­                                                 broaşte.  Mureşul  a  muşcat  ne­  şanţuri  de  scurgere  a  apelor
                                                                             zentat  profesoara  Ana  Cornea.                       fioară.  Din  tot  ce  a  fost  o'  ra­  ni  sc  adresează  :  „A  intrat  să   săţios  din  pîînea  oamenilor,  iar   din  grajduri,  au  reparat  ¡cile
                                                                                                                                    să  nouă,  a  rămas  un  morman   mai  scoată  cîte  ceva,  că  avem   eî  se  resemnează  :  „La  noî  tot
                                                                                 -   Vă  rog  să  notaţi  adresa  mea  :  Aleea  Florilor,  bloc   de  ruine.     acolo  nişte  grîu  şî  nişte  po­  n-a  fost  ca-n  alte  părţi",  „Tot   le.  padocurile  de  la  maten
                                                                             1,  scara  t,  apartament  2,  Petroşani  Comunicaţi  Coman­  —  Noi  am  scos  haine,  am   rumb  şi  avem  şi  nişte  iasole.   am  scăpat  mai  uşor".  O  spune   tatea  de  porci,-instalaţia  c i ­
                                                                             damentului  judeţean  de  apărare  împotriva  inundaţiilor  că   scos  ce  am  putut  şi  am  plecai-   in  casă  apa  n-a  intrat  numa'   şi  Sebastian  Mira,   secretarul   trică.  au  muncit  mult,  n-au  li­
                                                                             la  această  adresă  poate   trimite  familia  unui  sinistrat.   Dar  casa  n-am  pulul  s-o  luăm   de  vreo  cîteva  degete,  dar  a   organizaţiei  de  bază  a  C  A P .   nul  seamă  de  oboseală.  ..Dar
                                                                             Dacă  poate,  să  vină  cu  un  autocamion,  pentru  că  îi  ofer,   cu  noi.  Ni  s-a  năruit  înlr-o  zi   început  să  se  lase  în  jos  po­  care  are  casa  înconjurată  de   cine  ţine  scamă  de  eforturi  In
                                                                             din  toată  inima,  mobila  combinată  pentru  o  cameră   şi   toată  truda  He-atîla  amar  de   deaua.  Ultati-vă.  patul  e  cu  pi­  ape.  II  găsim  Intrat  pînă  la   aceste  2 ile ? !“ .  Vorbele  pol  •­
                                                                                                                                                                                                                              partine  şî  Măriei  Pop.  şi  Int  -
                                                                             vesela  completă  de  bucătărie.                       vreme.  Restul  le  mai  face  o­  cioarele  în  pămînl  şî  se   tot   genunchi  in  ‘‘nămol,  scotocind   norului  Comei  Tărăpoancă,  *i
                                                                                 Cind  am  auzit  numolei  Anei  Cornea  am  tresărit.  Am   mul.  Am  şî  făcut  un  pal.  Dar   ofundă,.,".   prin  el.  „Mai  pescuiesc  cîte  o   lui   Nicoîae   F-focman,   lui   S.
                                                                             cunoscut-o  in  urmă  cu  aproape  două  decenii.  Se  ocupa   casa  ?  !              Lenuta  Pavel  nu  şi-a   scos   haină,  cîte  un  bocanc".   In   Bîra.  Gaşpar  Cristian.  Ion  Ma­
                                                                             cu  ambalarea  şi  ezpedierea   ajutoarelor  colectate  pentru   Alături,  soţia  plînqe.  strîn-   încă  broboada   neagră.   In   curte,  o  barcă.  Barca  cu  care   lea.  I.  Cănija.  I.  Ursu.  D.  Pă*-
                                                                             poporul  coreean.  Era  profesoară  la  Şcoala  generală  din   qînd  la  piept  fetiţa  cea  mai   toamnă.  Mureşul,  cu   apele-î   S.  Bîra  a  salvat  numeroşi  lo­  ruleţ.  alîtor  şi  alitor  oamon
                                                                             Aninoasa.                                              mică.                         perfide,  i-a  luat   pentru   tot­  calnici.  barca  cu  care.  împreu­  care  n-ati  măsuml  si  nu-si  '*or
                                                                                 Acum...                                              Cît  ţine  uliţa   Ecldioarei.   deauna  solul.  Acum  l-a  intrat   nă  cu  I.  Maica,  cu  î.  Lonnnţ,   măsura  dimensiunile  rforltrl-
                                                                                                                      L.  L.        de-o  parte  şi  de  alta  a  dru­  în  casa  cea  nouă,  alunqînd-o   a  alergat  In  intimpingrea  mul­  lo}  pe  rare  le  cer   ceasurile
                                                                                                                                    meagului,  oamenii  au  scos  la   împreună  cu   fiul.  Chipul  ci   tor  vieţi.         orele  ale  acestor  neuitate  z  >
                                                                                                                                    zvlntat  lucrurile  Înnămolite:  sal­  tinăr  poartă  cearcănele  ncgie  In  salul  in  care  ,,tot   n-a  de  mai.   LUCIA  LICIU
   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95