Page 91 - Drumul_socialismului_1970_05

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4787 O VINERI 29 MAI 1970 3
rta

RADIO
A u trecu t 12 ani de m uncă, tura rom ână, o limbă (la a­ 19,13 A nunţuri _ p u b licitate) LA CENTRALA CĂRBUNELUI PETROŞANI
cu bu cu riile şi m icile el n eca ­ leg ere) şi m ateria la a leg ere 19.20 I 001 de ie ri emisiune
zuri, 12 ani de căutări, fie ­ ( istorie, socialism ori b iolo­ pentru cel m ici. Filmul ,,C«r-
rld o *; PROGRAMUL I : 6.03-9,30 M u tic i
ca re aducînd ceva nou şi lă- gie). P regă tirea pe gru pe de 19,30 Telejurnalul de se ara ; |l o e tu o lllă ţl ; 7,00 R adiojurnal. Bu­
slnd în urm ă întim plări elev i se îm p leteşte arm on ios 20.00 Reportaj TV.i „A lo I f Suno|l letin m eleo-rutler ; 9,30 Atoneu ;
tră ite pe care doar am intirea cu o serioasă p regă tire in ­ barajul I” ; 9.20 Cinlă Betly C u rţii ; 10,10 Curs 0 condiţie esenţială a prevenirii acciden­
spaniola. C leiul U I, lec­
de
lim ba
le mai p oate read u ce, le mai dividuală. C a d rele d idactice, 20.20 Film a rtistic : „D u lcin e e a * | ţia o 16-a ; 10.30 Pagini alese din
ră scoleşte jaru l m ocn ind un­ p rofeso rii diriginţi, care au 17,00 M lcroavaoprem ier a z ile i; 21,40 D ia log f t lin ţ lf r i care sini muzica de estrodâ ; 11,OS Muzlcâ
Igiena In d ivi­
m o lu rile de
deva sub spuza v rem ii. 12 pred at fn tim pu l an ilor d is­ 17,OS Buletin de ş tiri; * duala yl colectiva, strict ne­ din operete clasice \ 11,19 M etemor-
lo ie ae A dolbert W inkler ; 11,4S S lo­
17.10 Teleycoalâ;
tlin ta la zl \ 12,30 telor -respectarea întocmai a normelor de
ani in care copiii de ieri au cip lin ele resp ectiv e se p re­ 18.10 M iniatur] orchestrale) cesare In zonele calam itate V; iul m edicului ; 12X0 D in m unca po­
crescu t sub apropiata grijă a ocupă în d ea p roa p e de p regă ­ 18,30 Ţeleglob * „Ş işfov" - Mie dirt 22-40 In direct da la opera din poarele» ; 12,ÎS M e lo d ii de Petre
Timişoara •
â
unui părinte griju liu , al c ă ­ tirea elev ilo r, lăm urind p ro­ istoria unui oraş b u lg a r; 23.00 Telejurnalul de neapte; Mndreescu ; 12.23
In tiin lre cu m eiedio populară (I In­
rui n um e l-au rostit de a­ b lem ele ce m ai ridică încă 18,55 La vola n ; 21,10 închiderea em isiunii. terpretul preferai ; 13,00 R adiojurnal;
titea ori cu resp ect şl v e n e ­ sem n e d e în treb a re. P regă ti­ 13,10 Avanprem ieră cotidiană ; 13,22
raţie — Partidul. Şl iată-i rile, con su lta ţiile au loc in Esirodo succeselor de muzică ujoo- protecţia şi securitatea muncii
ră : 13.43 CIn»ece bâtrineşii şi jocuri
m aturi, bătind h otă rit la fieca re zi, in afară d e sim - populare 14,00 C aleidoscop m uzical;
poarta viefli, cerb u l in tra­ bătă, sp ertn d u -se in tr-o bună Dialog cu cititorii 14.j O Din cele moi frumoase jocuri
rea în lum e. C u v in te­ com p orta re la ex a m en u l de populare ; 13.00 kora violurilor ; 13,25 Dupg ce în toate unităţile uşilor de la podurile de Iu* în coperiş, contrar monogra­
frâ n t
-
com pozitorul
săptom inii
le rostite cu em oţie in glas bacalaureat. Sălile d e clasă, Schubert ; 16.00 R odiojurnal. Buletin aparţinătoare Centralei căr­ cru. Maistrul miner contro­ fiei de armare.
m eleo-rutier ; 16.20 c in to Ano B o la d ; bunelui Petroşani, la toate lase şi constatase aceste de­
Grlgore Uruc — Deva. în salariaţilor să facă o cerere de 16.30 Tribuna rodlo. ttlc o «I echi­ Mulţi salariaţi au fost sanc­
Legea 27/1966. republicată în angajare. Acest lucru li s-a tatea socială ; 16,43 Muzică pentru locurile de muncă au fost )u- ficienţe. dar nu luase nici o ţionat! pentru nerespectarea
anul 1969, se precizează* ..Pen­ pretins şi salariaţilor care ve­ loniora du Sâvel riorceoq ; 1 7,05 ale şt aplicate cele mal cores­ măsură pentru remediere. requlilor de protecţia muncii
Centru p oirle ; 1 /,35 in te rp re ţi oi Cin*
Pentru aceasta a fost sanc­
punzătoare măsuri de preve­
GAUDEAMUS... sia suplimentară se plăteşte neau prin transler în interesul locului yl jocului popular, hllsabeta nire a accîdcmtelor de muncă, ţionat cu reducerea salariu­ ei se numără şeful de raion,
şi la E. M. Paroseni. Printre
Ticuţă, M arla Bararu ji flâ re o Son-
deosebii de pensia de asigu­
serviciului. Ca urinare a aces­
lâ
lui pe luna în curs cu 2
s-au creat condiţii optime de
du ‘ 18.10 Revista economică : 16,30
îng. Radu Tomescu,
care a
rări sociale şi de ajutorul so­
cial, Indiferent de cuantumul tei practici, a apărut în cartea O m elodie pe adresa dv. : 19.00 Qd- lucru, sarcina imediată a mi­ sută. vrut să pornească ventila­
de muncă menţiunea : ..Trans­
unui
19,30 SăptAmîna
le to radio ;
acestuia din urmă. fera! la cererea angajatului". meloman : 20,03 Tableta de seară de nerilor. maiştrilor, tehnicieni­ La I. M. Ţebea, mina Mes­ torul electric fără a monta în
Aurel Borongo ; 20.10 363 de cinlecei
şi cu b oa b e de m ărgăritare la b oratoarele, b ib lioteca le In situaţia relatată de dum­ Dacă dumneavoastră puteti do­ 20.20 Argheziană. Poetului necunos­ lor şî inginerilor este de a teacăn, In qalerla colectoare prealabil ventilatorul pneu­
o m en eşti in ochi d e c<\tre sini pu se la d isp oziţie asi- neavoastră, întreprinderea pro­ cumenta că transferul nu s-a cut. Recită Silviu Stdnculescu ; 20,23 respecta cu stricteţe aceste din blocut II. lampa electrică matic, şeful de brigadă loan
p ro fesorii diriginţi le aşează gurînd un m ediu p rop ice în ­ cedează legal. Pentru convin făcut la cerere. c( în Interesul Zece m elodii preferate ; 21,00 Aten­ măsuri, a nu permite nimă­ din faţa nişei întrerupătoare­ Grigorescu, cară nu a evacu­
ţiune, p ă rin ţi. Poya em isiunii ; 21,20
in faţă tablou l a ceea ce va văţăturii. qere vă sfătuim să consultaţi serviciului, cererea constituind C intâ Ilono M oţico ; 21,30 Moment nui să le ignore, expunln* lor nu avea strînse şurubu­ at muncitorii de Ia locurile
urm a : „V ă aşteaptă viaţa cu F ebra a propierii m arelui articolul 75 din Legea 27/1966. numai îndeplinirea unei forma­ poetic ; 21,33 Solistul serii — Roberto du-sc, în telul acesta, acci­ rile de etanşare. Acestea se de muncă cu concentraţii mai
b u cu riile şl g reu tă ţile ei. Nu test i-a cu prin s şi pe a b sol­ I. M, - - Deva. Situaţie de­ lităţi. comitetul de direcţie al Carlos : 22,00 R odlojurnal. Buletin dentărilor. Din păcate, măi puteau desface cu mina. Pen­ mari de 2 la sută metan, ca
tru aceasta, electricianul Mlr­
sin teţl singuri. Şi de aci Îna­ v en ţii L iceu lu i pedagogic. scrisă se poate rezolva. Tre­ întreprinderii unde sînleti an­ m eteorologic : 22,20 Sport : 22,30 M u­ sînt mulţi salariaţi, chiar din­ Si măsurătorul de gaze Vastle
zică de Jozr ; 23,00 Concert do mu­
inte v eţi fi în con ju ra ţi d e a- E xam en u l d e diplom ă soli­ buie să faceţi însă o cerere pe gajai va puica să aprobe rec­ rită uşoara ; 0,03—3,00 Eitrodo noc­ tre conducătorii proceselor cea Duma a fost sancţionai. Safinov, pentru necontrolarea
ceea şl părintească grijă a cită o p reg ă tire d eoseb ită , care s-o Înaintaţi la Baroul de tificarea tn cartea de muncă. turnă. de muncă, care nu iau în sea­ Şi şeful sectorului Cornel la timp a concentraţiilor de
PROGRAMUL 11 : 7,00 R adiojurnal.
partidului şl stalu lu i nostru. d eoa rece pe a b so lv en ţii-în - avocaţi. losil Springield — Deva. Buletin m eteo-rutler : 7,10 Program mă instrucţiunile, neqlilează Grueţ a fost sancţionat cu re­ gaze din subteran. El a fost
Va trebu i să d oved iţi Insă v ă fă tori ii aşteaptă in tîln irea Mlrcea Călană — Mintia. In Da. pentru amlndouă întrebă-- m uticei de d im ineaţă ; 8,10 Tot mo- şl privesc cu superficialitate ducerea salariului pe o lună schimbat din funcţie.
prin fa p tele şi pregătirea cu profesia aleasă, cu ţvropriii unele întreprinderi şi instituţii rile. inte (emisiune penlru pionieri) ; 8,25 normele de tehnica securită­ cu 5 Ia sută, deoarece (a 5 Printre abaterile constatate
voastră că m eritaţi în cred e­ e lev i din p rim ele cla se ale a existat practica de a se cere N. PALTIN M ari interp re ţi — D irijoru l Charles ţii si proiecţiei muncii. locuri de muncă nu s-au gă­ la E. M. Urfcanl, cum ar f f ;
Munch ; 9,10 Curs de lim bo spanio­ Controalele recente efectu- sit table de metan.
rea acordată , şcolii g en era le pe care la lă. C iclul i l. lecţie o 16-o ; 9.30 armări necorespunzătoare,
rindul lor v o r treb u i să-i e ­ Cîntece de Ion V inii Io şl Gheorghe ale de către lucratorii servi­ Mecanicul de locomotivă
Pină la în scrierea însă pe Corp 1 9,42 M otineu teatral. G ohleo ciului aeraj $î proiecţia mun­ Petru Rigel de; la E. M. Uri* lipsa de stîlpl mijlocaşi, ju­
orbita vieţii, pe a b solv en ţi d u ce, să le transmită un a­ Ga Ir lei de Bertoll Breehl ; 11,20 Pre­ cii an permis o serie de con­ canl a fost găsit circullnd In guri, armături rupte, neres­
îl m ai aşteaptă încă un exa­ numit v olu m de cu n oştin ţe. lu c ra i de folclor de Radu Voinescu; statări negative asupra modu­ subteran stînd pe corpul lo­ pectarea monografiilor de ar­
„D eoca m d a tă , n e spun ea d i­ 11.30 M e lo d ii cu ţi fără cuvinte ; mare etc., maiştri, mineri, In­
men, al m aturităţii — baca­ lui cum unii salariaţi tntclea comotivei. O abatere deose­
recto ru l liceu lui, p rofesoru l 12.03 Avonprem lerâ coild lo n ă ; *12,13
laureatul. Un exa m en prin Concert de prînz ; 12,33 Saeculum ; să respecte regulile de pro­ bit de gravă, care-1 putea cos­ gineri, şefi de raioane, şeii
em erit, G h eorg h e A . C hiţei,
ca re îşi v or d oved i n ivelu l 13.00 Concert de prlnz ; 13,30 Cartea tecţia muncii, normele de teh­ ta viaţa. Desigur, pentru a nu o de brigadă — au fost sanc­
unii elev i au p leca t p en tru In ziua de 27 mal 1970 a în­ de muncă, pricepere, dăruire Ş tiinţifică : 13.40 Muzică din. opere­ ţionaţi. La E.D.M.N. BărbStenl.
gen era l de p regă tire teo r e ­ inai repeta a fost aspru sanc­
o scu rtă perioad ă acasă p en ­ cetat din viaţă, la 35 de ani, şl pasiune. Timp de 10 ani a tele Iul Romberg; 14,03 Muzică popu­ nica securităţii. Prin aceasta
tică şi practică, m a turitatea lară ; 14,30 M utică uşoară de Con­ ţionat. Maistrul miner Petru în circuitul puţului auxiliar
tru a se pregăti fn m od indi­ după o lungă şi grea suferinţă, fosl secretar al comitetului de ei nu iac altceva decît să
d e glnd lre, capacitatea d e a stantin Alexandru şl Edmond D eda; declanşeze accidente de mun­ Berinţan de la E.D.M.N. con­ orizont 700, se perfora uscat.
vidual, u rm înd ca la reîn ­ tovarăşul Gheorghe CIsmaş — partid a) secţiei 1 furnale. Pen­ 16,50 Pe teme m edicole 1 17,00 Co-
sintetiza şi gen eraliza n oia­ Cei trei maiştri mineri au
to a rcere, prin 12 ori 13 ale maistru furnalist. tru merite deosebite tn muncă, valeado ritm urilor : 18,30 Curs de că. care înseamnă periclita­ trolase rampa puţului auxiliar
nul de cu n oştin ţe pe care le fost sancţionaţi cu diminua­
lunii viitoa re, să se în ca d reze Venit la Hunedoara In anul a fost decorai cu ordine şl lim ba spaniolă. C iclul I I I , lecţia o rea sănătăţii si uneori a vieţii Lîvezeni penlru a depista ga­
posedă. D eocam d ată, în a ­ rea a 5 la sulă din salariul pe
în p rogra m u l g en era l de p re­ 1953, tovarăşul Clsroaş urmea­ medalii ale Republicii Socia­ 16-o (reluare) ; 18,30 V a rie tă ţi m uil- lor sl a tovarăşilor de muncă. zul metan. Deoarece nu a (ost
ceste zile, plnă în a doua ju - sincer $î în loc să raporteze o lună. In abatajul cameră
\ m ătate a /unii iunie se d es­ gătire al şcolii. C elor ca re ză şcoala tehnică de maiştri, liste România. cole ; 19,30 Aeosâ la loono Poslet- La E. M. Petrila, zona III. din zona II, de la E.M. Vul­
au răm as li se acord ă con ­ după care se tncadre^7.ă la Amintirea lut va rămlne veş­ nleu ; 19,30 N oapte bună, copil ; In transversala vest a orizon­ 5 la sută metan — cit era în
făşoară pregătirile, ca re se can, ajutorul miner Ilie T.
sultaţii in divid u ale la lim ba secţia fumate, unde lucrează nic neştearsă fn Inimile noas­ 20.00 A ntologie lirică ; 22.23 M uflcă tului XIV, la racordarea cu realitate — a raportat numai
v or in ten sifica trep ta t pe 2 la sută, o abatere deosebit Gheorghe a fost grav acci­
parcurs. şi literatura rom ână, m a te­ pină Ia sflrşltu) vieţii- In pu­ tre. pentru radio de F lllp la zâ r ; 23.45­ stratul 13 s-a găsit 5 la sută dentat, din cauză c l şeful
m atică şi pedagogie. P entru ţinii ani pe care l-a Irăli, a 1,00 Lieduri |l Cvartetul de coarde metan in pinză, la tavan, iar de gravă, a fost sancţionat cu de brigadă nu a dispus arma*
— La L iceu l ,.D ecebaV ' din a fi în mäsurj să stu d ieze In dat dovadă de o mare putere UN GRUP DE TOVARĂŞI în Do m o|or de Theodor Fuchs. coloana de aeraj nu era pre­ retrogradarea unei trepte de
D eva, n e spunea tovarăşul m od a profu n d at şi continuu, lungită pînă In zona cu me­ salarizare pe o lună. La Băr- rea frontului de lucru. $î e­
d irecto r D um itru Susan, p re­ băteni. în subteran, la cola xemplele ar putea continua.
a b solv en ţii au fo st scu tiţi de tan. Refularea aerului viciat Dar nuinal cele enumerate
gătirile se d esfăşoară c o n ­ 700 a fost qusit artificierul
o rice o b lig a ţir. se făcea în dreptul stratului
form unui orar sta bilit la Nu ne în doim că datorită 7. dar coloana nu era prelun­ Emerik Pokocl care, lucrînd demonstrează ceea ce subli­
n ivel de şcoală, program a ritm ulu i d e p regă tire $( re­ gită reglementar. din care lără mască de autosalvarc, niam mal sus : există asigu­
fiin d d eja cun oscu tă. /4b- s-a expus unei grave ac­ rate toate condiţiile, la toate
zu lta tele o b ţin u te la ex a m en cauză se făcea o reciclare a locurile de muncă penlru a
so lven ţll secţiei rea le stu d ia­ cidentări- Pentru aceasta a
v o r fi pe m ăsura a ştep tă ri­ aerului viciat. Pentru necon- nu avea accidente. Mulţi însă
ză tem ein ic lim ba, literatura fost sancţionat exemplar.
lor, iar la m area d espărţire trolarea şi neluarea măsu­ le Ignoră cu bună ştiinţă, pro-
rom ână şi m atem atica la Abateri deosebit de qrăvc
v o r putea intona tra diţiona­ rilor de lichidare a acestei a­ voctnd accidente. în urma că­
ca re se adaugă un o b iect la de la regulile de protecţia $1
lul şi v eşn icu l tinăr G aud ea­ cumulări, celor 3 lucrători de rora au de suferit oameni,
a leg ere (fizică, ch im ie sau securitatea muncii am găsit
m us iţii tur. la măsurătorile de gaze. maiş­ procesul de producţie. Aceş-
biolog ie) iar cei d e la secţia trilor mineri din cele 3 si la E. M. Lonea. Minerii lia nu vor să înţeleagă că
um anistă la lim ba şi litera - M. BODEA schimburi $i maistrului meca­ loan Aprofirei şi Nicolae Pri* condiţia esenţială pentru pre­
nic li s-a diminuat cu 5 la secaru. din comoditate, nu-si venirea tuturor accidentelor
sută salariul pe o lună. La ridicaseră de la lămpărle lăm­
E. M. Vulcan, sectorul B, pu­ pile electrice, lucrînd tot cu este respectarea stricta a nor­
ţul orb nr. 6, se lucra la Ironl cele cu benzină care puteau melor de proiecţia $i securi­
cu uşile deschise la nivelul da naştere la accidente. Bi­ tatea muncii.
Moore-Mullery, BolM.ee, orizontului 480, ventilatorul neînţeles. ei au (ost sanc­
Bobby Charlton. H j. era opriL, la , Jroutul lu­ ţionaţi. ca sî şeful de raion Ing. fOAN ILEANU
Peterj. şeful serviciului aeraj şi
cru nu -era : montat .¡telefon. de lâ abatajul cameră nr. 62,
★ In tim izi. mpopv^ăgt . libiei inq. Eronim Danilan sî mais­ protecţia muncii
cu material, la nivclut orizon­ trul miner foan Jacotâ. care
Din Bogota se arsuntâ că tului 480 evîsta pericolul că­ au permis exploatarea în 3 (M a teria l p u blica t la cererea
Bobby Moore, căpitanul e- derii materialelor în puţ. da­ camere transversale, fără să C en tra lei că rb u n elu i
chîpei de fotbal o Angliei, torită deschiderii simultane a existe nici o gaură de probă P etroşa n i)
ocuzat de furtul unei brăţări,
va fi pus in libertate con­
diţională din lipsă de probe.
In timpul anchetei, patronul
magozinului de bijuterii nu tre 4 f i 10 grade, Iar m olim ele
a putut sâ râspundâ unei CINEMA VREMEA Intra I I fl 22 grade.
întrebări a procurorului ; a* el m m i-m m o
D IV A : O peraţiunea „le o n fln e *
nume daco în momentul cind (C inem otofiralul „P a tria ") ; Arun­ PENTRU 24 ORE PENTRU URMĂTOARELE
2 ZILE
Echipo de folbol o Angliei fotbalistul englez se afla tn c a t' banco In aer („A rio ") ; Sl- Vieme le la llv călduroasă, cu ce- Vreme re la tiv Itu m e a ifi, cu ca­
(fără Bobby Moore) o sosit magazin capacul de sticlâ ol reJucatA. Romă n il, cu patru modi- In sem ifinale, U ngaria învinge MERIA i Război şl poc» - se­ iu l schimbător. Vor cădea averse rul va ria b il. Local ver cădea a ­
(, .M ureşul") ;
H U ­
riile I I I - I V
miercuri searo la Guadolo- vitrinei (unde se afla expusă (Urmare din nr. 4764) lic ă ri |n form aţie, încep jacul ner­ Suedia cu 3 _ l, lor Ita lie trece ae NEDOARA ; Fuga buesfraşulul slabe de ploaie, însoţite lecal de verse de plo o ie in s o lite da des­
jaro. Formoţîa engleza a fost brâţara) era ridicat. In vos şi trebuie sA aştepte m lnulul 39 B rasilia cu scerul de 2-1. („C onstructorul") ; A lie r ii j l Cleo- descărcări electrice. Viatul va su- cărcări electrice. Vlntul va sufla
lie p otrivit dîn Jud-vest. Tempe­
p o trivii din vest. Temperatura -
Finala d intre Ito lla Şl U ngaria
primita Io aeroport de gu­ cercurile sportive engleze si S G U A D R A R E D 1 V IV A pentru co sA deschidă scorul prin furnisoeză o întrecere fotbalistică p olra („S ld e ru rg lstu l") \ CALAN : ratu rile minim e ver II Cuprinse în ­ uşor va ria b ilă .
Iu ­
(„11
O poraţiuneo „B e lg ra d 1*
D obor, după ce lo t el «ipediose
vernatorul statutul ialisco. în presâ se întăreşte tot mai două şuturi fu lg e ră lo a ie In bară In de more tensiune şl spectacol In nie” ) j. TELIUC i Omul care va­
(„M in e ru l") ;
PE­
Antrenorul Ramsey o accep­ mult pârerea că nu poate fi A Irela e d iţie a cupei Jules Ri­ min. 19 şl 24. R eprlta a It-a de- care s-ou confruntat două şcoli de lora m ilia rde Splondoore in Iarba
TROŞANI r
mei cunooşle un număr mate de
tat sâ râspundâ Io întrebările vorbo decît de o confuzie, ţă ri participante ; 28. Co formulă buteacă cu atacuri furtunoase ale jac diferite. S tilulu i a tletic al ito - („7 N oiem brie") ; Prea mic pen*
lle n ile i, o ia t pe pătrunderi In ilo r -
cubanezilor, care a go lo aiă prin So­
numeroşilor zio rişti aflaţi pe sau, în cel mai râu caz. de o de desfăşurare ou rămas ocoleaţi corro în min. S i. „D u şu l* rece pro­ |A şl deschideri lungi pe o rlp i, că­ fru un râ tb o i a lîl de more („R e-
aeroport. înscenare menită sa compro­ p relim in a rii ţi turneul fin a l, cu o vocat de acest gol este Insă depor­ rora ungurii le opun fineţea toh- p u b llco ") ; LUPENI ; M ireasa era
Ramsey a fost mîrot de mită pe fotboliştll englezi. singură m odificare • callficorea din ta de a-l trezi din om or(eolă pe nlcă, pfosamentul eztraordinor si în negru („C u ltu ra l") | LONEA:
oficiu a d o ţin filo ore l cupei şi a e ­ jucătorii neştti, cate mal prim ate co m bin a ţiile ce smulg •■ clam a ţii R âib o lu l dom n ite lor („M in e ru l” ) ;
căldura aproape Insupor­ 'Ar chipei ţâ rii organizatoare (in spo- un gol In min. 71, Din ce în ce de in d n la re In tribune. Cu această Torson, omul iun g loi („7 N oiem ­ ÎNTREPRINDEREA de
tabilă de la Guodalajara. Comentatorul agenţiei „U- |ă Franţa). mal nervoşi, latăm In min, 7S o ocazia ou Ieşit In evidentă o serie b rie ") ; A N IN O AS A : Omul mo-
m eniului („M uncitoresc” ) ; PARO-
de Jucători printre cate dr. S zaroil
„Din fericire mai sînt şose România, după ce s-fi ca lifica t m o rt o catle prin Ionică Begdon şl
nited Press" citeozo printre prin fo rfa ll ca urmare a reprezen­ pierdem calificarea, dar, da astă şl celebrul rlc lo , core, prin Jocul Ş IN I t C ăldura („E n e rg ia ") ; PE­
zib pină la meciul cu Româ­ tău, o făcut ca b alo n ţo victoriei să TRILA : Reconstituirea („M u n c ito ­
jucătorii cei moi tolentaţl ca­ tă rii Egiptului, a fost desemnată de dală, cu mol puţine m alive de sa­
nia ca sâ ne aclimatizăm", re vor evolua la apropiatul sorţi să dispute prim ul m ed Io tisfacţie, căci om fost e llm ln o ţl de încline de partea Sguodrel A tiu rra . resc") ; VULCAN : Ve place
firnhm s f („M uncitoresc” ) ; ORAŞ-
a odougot el. Totodată an­ campionat mondiol sl pe tî- Touleuse cu reprezentanta Cubei. c echipă cetală drept medlecrâ In Scor fin a l : 4-2, »1 Ita lia cucereşte TIE i O hlci Cine vine Io elnâ T PREFABRICATE
pentru a doua oorfi titlu l de cam*
trenorul o comunicat sî for­ nârul otocant central Floreo D etl modoslă, echipa cubaneză reu­ Ierarhia m ondială (De a ltfe l. Cuba «toană m ondială. („P a tria ” ) ; Tigrul („F la c ă ra ” ) {
şeşte un rezultat surpriza (3-3) in
maţia probabilă pentru me­ faţa ru tin a ţilo r noştri Păvlovlci. GEOAGIU-BAT i N oaptea genera­
Dumitrache. despre core avea să fie e lim inată la rindul ei lilo r - seriile l - I I : HAŢEG : Ca­
ciul cu Românîo : Bonks- spune câ „posedă un subtil BOrgsr Rnflinsky, Blndeo, Batatky, da Sucdîo cu oitronom ieul scor de I. SQCACIU va le rii aerului („P o p u la r"); BRADi
Dobay.
Bodolo şi
regula­
Potrivit
Newton, Cooper, Labone, control ol balonului”. m entului partid a a trebuit să lie e-aj. (Va urma) A dio, Teias I („S te a u a roşie” ) » DIN BETON DEVA
GURABARZA : Asasinatul s-a co­
mis îunf („M in e ru l0).
S tr. S întuhalm , nr. 1 telefon 13057
baza materială şl însuşi aspec­
In cadrul contextului vast,
¿■ enerat de revoluţia spirituală tul exterior nu corespund des­ Angajează de urgenjă
tehnică, educaţia tehnlco- Implicaţiile educaţionale ale progresului tinaţiei, In camere de cel mult
iinţiflcâ a tineretului repre­ 3/3 m Îşi desfăşoară activitatea
zintă un factor de cea mal ma­ (uneori simultan) mai multe B Fierari-befonişti
ri însemnătate, cu Implicaţii In cercuri şî zeci de elevi.
ale sectoarele vieţii politice, Greu se explică faptul câ
- ronomlce $1 sociale ale ţârii, tehnico-ştiinţific contemporan foarte puţine consilii profeso­ Salariul conform H .C .M . 914|968.
r perfecţionarea gemului u­ rale sau pioniereşti au luat în
man devine o problemă cardl- discuţie problema activităţii
niJă pentru orice naţiune. au o mare Influenţă asupra lor şl dorinţelor elevilor. Ca Trebuie să subliniem însă că ce şi materiale de către Între­ cercurilor şl a educaţiei teh- Pentru in fo rm a ţii suplim entare
Acesta a fost mobilul ce a lărgirii orizontului cultural- urmare, au fost create In şcoli ceea ce am realizat pină aici prinderile şl unităţile economi­ nlco-ştlinţiflce. Unele cadre di­
dactice, conducători de cercuri,
•îterminat Consiliul judeţean ştiinţlflc al elevilor,' formării şl la casele de pionieri, pe Un­ este doar începutul, că nu ne ce din judeţ nu au fost antre­ membri ai cercurilor cunosc in­ d o rito rii se pot adresa la biroul
ii Organizaţiei pionierilor Hu- deprinderilor practice de mun­ gă cercurile pe obiecte şi agro- putem mulţumi cu atlt. naţi în mai mare măsură părin­ suficient revistele pentru copil,
ioara sâ acorde acestui sec- că, a concepţiilor materiaHst- biologice, cercuri electrotehnice, In primul rlnd am sublinia ţii, conducerile de şcoli, coman­ publicaţiile de specialitate, alte personal al în tre p rin d e rii.
r- al activităţii cea mai mare ştiinţifice despre lume şl socie­ radio, de aero, navo şi rache- decalajul nejustificat de mare danţii de pionieri, cadrele di­ materiale editate In sprijinul
.enţie. sâ organizeze pe aceas­ tate. Tabăra de cercetări arheo­ tomodele, de minerit, construc­ în ceea ce priveşte activitatea dactice. Dacă ne gîndlm câ nu­ cercurilor.
' linie o multitudine de ac- logice de la Orâştloara de Sus, ţii şl arhitectură, forjă şl tur­ tehnico-şilinţiflcâ ce se desfă­ mai comisia pentru ştiinţă şl
uni, menite să stimuleze actl- tabăra cercurilor tehnice din nătorie, arheologie şi etnogra­ şoară în şcolile din mediul ur­ tehnică a consiliului judeţean, Care ar fi soluţiile imediate
tatea unităţilor de pionieri şl municipiul Deva, larga acţiune- fie etc. ban şi cele din mediul rural. folosind sprijinul întreprinderi­ pentru îmbunătăţirea activită­
- cercurilor tehnlco-apllcative concurs cu tema „In lumea o- Numai la casele de pionieri, Situaţia se justifică obiectiv lor a reuşit In scurt timp să ţii, pentru Înlăturarea neajun­
lin şcoli şl de la casele de pio­ blectelor de studiu şi a feno­ de exemplu, avem 82 de cercuri, doar parţial, Intruclt în judeţul doteze o mare parte din cercu­ surilor existente ?
nieri, sâ asigure condiţiile ma­ menelor naturii“ , organizată In frecventate de 4 000 pionieri şl nostru aproape toate şcolile sînt rile tehnice, ne dâm seama ce în primul rînd se impune In­
xiale şi cel mai propice cli­ toate şcolile din municipiul Pe­ şcolari, iar din acestea, 50 sînt bine „echipate“ , beneficiind şl rezultate am fl înregistrat, lăr­ tensificarea colaborării pe plan DIRECŢIA COMERCIALĂ A
mat pentru această activitate. troşani, expediţiile ştiinţifice cercuri tehnlco-aplicative. Mem­ de o încadrare de specialitate gind frontul celor interesaţi şl locat între factorii din şcoală
Educaţia tehnico-ştiinţifică la organizate în vacanţele şcola­ brii cercurilor au avut posibi­ la fel de bună. Este adevărat că binevoitori şl cei dinafară, extinderea cola­
irsta pionieriei se realizează re, expoziţiile şl concursurile litatea sft se bucure de reali­ şi noi am neglijat o lungă pe­ In perioada următoare, consi­ borării cu instituţiile şi între­
. rin diverse forme şl mljloa- Judeţene sînt doar cîteva dîn zările lor partlclpînd la con­ rioadă de timp cercurile agro- liile pioniereşti, conducerile de prinderile judeţene la nivelul JUDEŢULUI HUHEDOARA-
dintre care aş numi doar acţiunile de amploare Ia teme­ cursurile şi demonstraţiile hiologice şl cele aplicative (ar­ şcoli ar trebui să folosească unui mai mare număr de şcoli,
arcurile cu acest profil, exis- lia cărora stau activităţile or­ practice organizate la nivelul tizanat), că nu am pus accent mai bine sprijinul pe care ni-1 patronarea directă a cercurilor
înte în şcoli şl la casele pio­ ganizate la nivelul unităţilor şi localităţilor şi nl judeţului, la pe formele mal larg accesibile pot acorda părinţii elevilor şi de către întreprinderi.
nierilor, cu caracter de cerce- detaşamentelor de pionieri. concursurile naţionale, la con­ ale activităţii „ştiinţifice“ : ex­ comitetele de părinţi, iar su­ D E V A
1 ire şl documentare, taberele Prin ceea ce s-a întreprins cursurile „Ex-Terra“ şl „Mini- pediţiile de cercetare şl docu­ mele realizate prin acţiuni ale Continuarea perfecţionării şl
i e specialităţi, concursurile şl pină în prezent, am reuşit să tehnicus". Aparatele, maşinile, mentare în domeniul geografiei, pionierilor sâ fie folosite pen­ autoperfecţionării conducători­
x poziţiile, şezâtorile ştlinţifl- trezim interesul factorilor edu­ automatele şl lucrările elevilor ştiinţelor naturale, de folclor, tru activitatea copiilor şi nu lor de cercuri, atragerea unul BULEVARDUL DR. PETRU GROZA, NR. 30. ETAJ III
cluburile pe Interese etc. cativi pentru sprijinirea activi­ noştri au fost expuse la expo­ pe activitatea de laborator (ex­ pentru reparaţii curente şl alte mai mare număr de specialişti
Forma de bază a activităţii râ- tăţii copiilor, să îmbunătăţim ziţiile judeţene şi naţionale. perienţe. şezători de matemati­ acţiuni rare se realizează din voluntari, utilizarea In mai ma­
i )ţne însă cercul de elevi care, baza materială pentru unele Cercurile de aero, navo şi ra- că. fizică şi chimie distractivă), prevederile bugetare. Va trebui ANGAJEAZĂ:
.vînd îndrumarea de speclall- cercuri şi, mal ales, sâ atragem chelomodele de la Casa pionie­ pe formele mal antrenante şl sâ vedem mal atent cum sînt re măsură a literaturii de spe­
i iţe. mijloacele materiale şl Ingineri, tehnicieni, maiştri şl rilor din Deva, în perioada larg accesibile rum ar fi : con­ folosite laboratoarele şcolilor, cialitate râmin ca sarcini pen­
modalităţi specifice de lucru, alţi specialişti în îndrumarea 1968—1960 au obţinut 24 ele pre­ cursurile, expoziţiile, cluburile atelierele, aparatura şl materia­ tru conducerile de şcoli şl con­
poate dezvolta talentul, optitu- activităţii pionierilor. In pre­ mii şl menţiuni, dintre rare IR isteţilor, ale curioşilor, ale co­ lele consumabile. In multe din siliile pioniereşti ŞEF SERVICIU PLAN FINANCIAR-CONTABILÎTATE
linile şi înclinaţiile elevilor, zent, peste 8 000 pionieri şl şco­ in concursurile la nivel repu­ lecţionarilor etc. şcolile controlate de noi (în C ondiţii: — studii economice superioare ;
riceperi şi deprinderi temei­ lari (cifra reprezintă aproxima­ blican şi interjudeţeon. pionie­ Cu toate eforturile făcute, nu municipiile Petroşani, Deva, Prin Întreaga activitate este
nice de muncă, facilitează o- tiv 20 la sută din numărul ele­ rii fiind şi deţinătorii unui re­ s-a reuşit să se asigure în şcoli Hunedoara, oraşele Brad, Ha­ necesar sâ vizăm educaţia ele­ — stagiu de 9 ani în funcţii econo­
rientnrea şcolară si profesiona­ vilor din şcolile generale), sînt cord naţional In navomodelism. şl la casele pionierilor condiţii ţeg. Orâştie etc.), există cercuri vilor prin muncâ şi pentru mice.
lehnico-apllcative care îşi des­
li. integrarea socială a tlnere- membri ai celor peste H20 de Unele cercuri, cum sînt câ'c mnln Im le pentru crearea unor făşoară activitatea In condiţii muncă, participarea activă şl
i ului cetcuri tehnico-oplicative şl de aero şi nnvoniodele de In noi cercuri (sfi)i corespunzătoa­ necorespunzâtonrc, în timn ce afectivă a acestora prin lega­ REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL
In calendarul acţiunilor con- ştiinţifice, creu cc înseamnă Casa pionierilor din Deva. rol re, mijloace, aparatură, mate­ laboratoarele şi atelierele — Condiţii : - studii medii ;
iliului judeţean, al consiliilor câ, din cinci elevi, unul frec­ de navomodele de la Osn pio­ riale consumabile), de aseme­ foarte bine înzestrate — sînt rea activităţii cercului lehnic
municipale si orăşeneşti, în ventează cercuri cu acest profil. nierilor din Petroşani sini cu­ nea pentru îmbunătăţirea do­ folosite parţial doar pentru o- de viaţa practică. — stagiu de 8 ani în funcţii econo­
i xoei nmele de activităţi ale u- Concomitent s-a pus accent pe noscute pentru rezultatele lor tării c e lo r existente. In larga rcle de rurs. mice.
nî'f-ţilor si detaşamentelor de acţiune pe care o desfăşurăm g l ig o r h a ş a
oonleri. în planificarea muncii diversificarea cercurilor şi o şi în afara judeţului, pionierii De ademenea, localurile ca­ preşedintele Consiliului Salarizarea conf. H.C.M.
lirlgînţilor hi găsesc loc ac- activităţii încit aceasta sâ râs­ Infruntînd cu succes, In con­ în acest scop pentru dotarea selor de pionieri din Hunedoa­ judeţean Hunedoara
•,iuni cu caracter ştiinţific care pundâ Înclinaţiilor, aplltudlru- cursuri naţionale, seniorii. cercurilor cu aparatură, mijloa­ ra, Lupcnl, Brad, Deva, prin al Organizaţiei pionleriloi rnrmm^rm m — m