Page 94 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 94
2 DRUMUL SOCIALISMULUI # Hr, 4788 # SIMBATA 30 MAI 1970
A C ŢIU N I ENERGICE, A B N E G A ŢIE , D À R U IR E P E
FRONTUL REFACERII ECONOMICE SOCIALE
La ferma zootehnică Gelmar La I. M. Barza
Obligaţiile de plan vor fi depă Angajare plenară a tuturor forţelor
pentru realizarea şi depăşirea
şite, angajamentele respectate
sarcinilor de plan
Calamităţile naturale ce s-au dă crcînd în adăpostul anima preţul de cost pe kîloqramul
abătut asupra judeţului nostru lelor de reproducţie un micro de spor e sub cel planificat,
n-au ocolit nici lerma Gelmar climat stimulator. noi preconizăm economisirea Minerii de 1a Barza au de de pregătire spre zonele cu care le-am luat, am reuşit să
a I.A.S. Orăştic. S-au luat mă Convinqerile directorului furajelor combinate necesare la pus eforturi deosebite pentru potenţial maxim de metal care reducem consumurile aproape
suri din timp pentru diminu I.A.S. sînt puternic susţinute înqrăşare prin înlocuirea lor punerea în valoare a unor im sint exploatate după priorităţi. la toate materialele ce le uti
area pierderilor, evacuîndu-se de colectivul fermei. Inqinerul în hrana tineretului şi scroafe portante rezerve interne. ,,ln Scurtarea termenelor la lucră lizăm. Astfel, la aerul compri
animalele in locuri ferite de Ilie Borza şi medicul veterinar lor cu produse lactate şi ma acesl ultim an al actualului rile de pregătire — s-a realizat mat am consumat pentru o to
pericolul inundaţiei. Totuşi Cornel Munleanu răspund c- să verde. cincinal ne revin sarcini deo în acest an cu 1000 m liniari nă de minereu numai 63,6 la
pierderile n-au putut (i evitate fecliv de sectorul reproducţie Colectivele conduse de cef sebite. Realizarea lor a recla peste prevederi — ne-a asigu sută din consumul stabilit. In
exploziv 82,6 la sulă, plăcute
rat un front de lucru lărgit
mat reconsiderarea întregului
fn întregime iar condiţiile vltre- din fermă — sector care dă doi specialişti sînt în întrecere potenţial de care dispunem — penlru exploatare. de otel penlru sfredclc 91.8 la
qe în care au losl tinute anir cheia sporirii producţiei. Ci de la începulul anului. Obiec ne relata inginerul Ioan Popa, Desîqur, revirimentul produs sută ş.a.
malele în refuqiu au afectat împărtăşesc şi susţin aceste tivele : număr mare de monte, direclorul întreprinderii. încă în activitatea întreprinderii
simţitor creşterea lor in qreu- convingeri. fecunditate ridicată, număr din trimestrul IV al anului noastre are ca justificare si Trecerea la aulogestionarea
tate. — Ne-am analizat potenţia sporit de produşi la o fălare. trecut, cu sprijinul conducerii alte măsuri, cum ar fi creşte laboratoarelor şi seclici de
transport, întărirea şi operati
In toate locurile se lac fnsă lul, rezervele. Sectorul de re reducerea timpului de alăptare Ministerului Industriei Minie rea ponderii timpului de lucru vitatea controlului preventiv,
eforturi susţinute pentru a se producţie poate recupera pier la mamă si In final livrarea re şi Geologiei, al biroului prestat electiv la fronturi, con condiţionarea salariului de res
trece la o activitate de produc derile suferite si va da nînă lo rît mai multor animale la Comitetului judeţean de partid, stituirea unor echipe speciali pectarea normelor de cheltuieli
ţie normală, care să permită sfîrsitul anului circa 3 000 su- îngrăşat. am întreprins o seamă de stu zate în aprovizionarea locuri Si altele, sint doar cîteva din
chiar sporirea valorilor obţinu qari peste plan. — Competiţia continuă? dii şi analize penlru a lichida lor de muncă, un control şi o măsurile care întregesc preo
te prin muncă asiduă şi orqa- Anqajamentul acesta are o — Cu un deosebit plus în fenomenele negative din acti asistentă tehnică mai compe cupările noastre penlru îmbu
nizată. Acum. mai mult ca ori- trainică acoperire materială si intensitate. vitatea Întreprinderii şi pune tentă din partea tuturor con nătăţirea continuă a activită
cînd. economia noastră are cel doi specialişti ne vorbesc rea în valoare a rezervelor in ducătorilor proceselor de pro ţii întreprinderii".
nevoie de aceste sporuri. Şi la concret despre ea. Concret si acoperitor pentru terne. Acum putem să rapor ducţie si altele".
ferma Gelmar preocupările spe — Am evitat aproape total convingerea qenerală că obli tăm că întreprinderea noastră Analizlnd activitatea 1. M. Faptul că minerii de ia Bar
cialiştilor, ale întregului co pierderile în efectivul matcă si qatiile de plan vor fi depăşite, şi-a îndeplinit şi depăşit pla Barza si din punct de vedere za şi-au majorat angajamen
lectiv se ridică la înălţimea a avem toate condiţiile să redu anqajamenlele respectate. Termocentrala Paroşenî — prestigioasă prezenţă în peisajul nul lună de lună". ţralitativ, se conslală că şi în tele luate iniţial In întrecere
cestui major arqument : nece cem ta maximum pe cele prin industrial al Văii jiului. Foto : N. GHENA Nevoile stringente ale pro această direcţie s-au obţinut — (a producţia marfă cu 2 mi
lioane de lei, la productivitatea
sitatea sporirii producţiei ani mortalitate şi sacrificări. Deşi ION CIOCLEI ducţiei au impus soluţionarea progrese demne de semnalat. muncii cu 123 de Iei pe sala
maliere. acelor probleme care asigură Astfel, în bilanţul primelor 4 riat — arată că preocupările,
— După Inundaţii — ne spu în primă urgentă un volum luni se consemnează creşterea căutările şi dorinţa de afirmare
ne Inqinerul Carol Kosz.ka. di sporit de minereu şi metal- productivităţii muncii cu 505 a acestui colectiv de muncă au
rectorul I.A.S. Orăstie — ferma R ed a tă c ir c u la ţie i „Am analizat foarte amănun lei pe salariat pesle sarcinile condus nu numai la o redre
de reproducţie. Imediat după re Prinosul de hărnicie şi pasiune
s-a pus repede pe picioare şi ţit fiecare panou în parte sub planificate, fiecare mie de lei sare de moment a activităţi
producţie realizată a costat cu
a început activitatea normală în m in im u m aspectul randamentului de ex 5 lei mai puţin.- întreprinderii, ci şi ta o solidă
tracţie fizic
şi valoric — a
aducerea animalelor din refu continuat direclorul Întreprin ..Arita timp cil planul de statornicie in îndeplinirea si
depăşirea sarcinilor de plan.
qiu, ele au fost .qrupate pe de tim p derii. Cunoscînd aceste ele producţie sr depăşeşte, avînd
stări fizioloqice Si au fost re Torentul năvalnic de forje extrage peste prevederi Im prestată voluntar s-a dovedii mente. corpul de geologi în în vedere cheltuielile conven A. MOLDOVAN
stabilite filiaţiile. In prezent sc materiale şl umane Îndrep portante cantilăti de metale pe deplin rodnică. Este re Un apel telefonic al pi colaborare cu conducerile sec tional constante, in mod fi
resc că şi silualia economico-
fnreqislrează 30—40 de monte tate de partid spre refacerea neferoase, concretizate intr-o zultanta efortului colectiv, cherului Ion Drăgoi, din toarelor şi serviciile de spe iinanciară se îmbunătăţeşte —
pe zi. iar naşterile sînt normale potenţialului economiei na depăşire a planului produc- dor mal cu seamă a plusului districtul de cale ferată Bă cialitate au Întocmit planul de este de părere Lucian (van,
din toate punctele de vedere. ţionale şl asigurarea progre (iei marfă cu 1 750 000 lei $i de hărnicie şi bărbăţie în nită. aducea la cunoştinţă, exploatare pe anul 1970 şi în contabilul sef al întreprinderii. Era noapte, cînd la ordi
Astfel stînd lucrurile, con sului ei. colectează şi aftu- realizarea unui volum de e muncă depus de inginerii in după-araiaza zilei de 26 detaliu pe trimestrul I, (inînd Acest fenomen nu este însă in nul Comandamentului jude
siderăm pierderile suferite în enlul productiv al Exploată conomii la prelul de cost fn Molse Bollci $1 Ion Grava, mai, că între Mafiile Baniţa cont de specificul fiecărui sec măsură să conducă la înde ţean pcnţru apărare împotriva
timpul inundaţiei ca posibil rii miniere Certej, prinosul valoare de 1.2 milioane lei. de maistrul Traian Reslga, şi Mcrlşor. pe o porţiune tor. plinirea unui deziderat major ; inundaţiilor, nc-am deplasat
de recuperat si în consecinţă de pasiune, hărnicie şi abne Primul pas energic spre ori de brigăzile conduse de de 15 raelri de-a lungul a- Pentru a contracara lipsa de creşterea continuă a eficientei- în satul Gelmar, ameninţai
obliqatiile de predări către stat gaţie al celor cîteva sule împlinirea cuvlntulul dat a minerii Cornel Şlef. xulul liniei ferate, o alune efective, am elaborat un stu De aceea, poi ne-am concen de furia apelor revărsate ale
vor fi respectate In întreqimc. de mineri, maiştri şl Ingineri fost făcut duminică. „între Traian Păcuraru şl Vasile care de teren a deplasat diu program pentru extinderea trat eforturile pentru a găsi Mureşului. Salul, din rare
^miriarca perioadei de alăptare de aici. gul electiv de 690 de sala Birgăoanu. calea, perfclitind siguranţa metodelor de exploatare cu noi resurse care să contribuie de cu seară locuitorii fusese
a purceilor permite mărirea Numeroase sini faptele rian, de la director la ulti Acţiunea de muncă volun- circulaţiei. Electivele de productivitate mărită în toate la reducerea volumului loial ră evacuaţi, ne-a întlmpinat
gradului de utilizare a scroa care fac dovada hotărirll mul vagonetar, s-a prez.enlal lar-patrlotică în producţie, muncitori din districtul po sectoarele- Aplicăm la ora ac al cheltuielilor materiale şi de intr-o linişte sumbră, nefi
felor. Aceasta înseamnă mai colectivului de a munci cu la posturi. In abatate st pe in scopul suplimentării rea duri Pui şi Baniţa au fost tuală metoda de exploatare manoperă. In acest scop anul rească.
mulli purcei. Rezervele de toate puterile în folosul şi galerii, la uzina de prepara lizărilor. este abia la început. de urgenţă mobilizate la re cu inmaqazinarea minereului acesta am înlocuit înlr-o pro In timp ce făceam unele
i»ptc praf, pe care-1 avem. ne spre binele tării. La loc de re, munca s-a desfăşurat cu Colectivul E. M. Cerlej a ho- facerea liniei. 30 de vagoa care asigură un randament dc porţie substanţială lemnul din sondaje pentru a determina
prrmît să scurtăm perioada de Irunle slă bilanţul rodnic pe o Intensitate care depăşeşte tărît unanim ca în cile o ne de piatră au lost nece 4-G ori mai mare decit metoda abataje cu susţinerile metalice, punctele cele mai nevralgi
alăptare şi să mărim astfel qra- primele patru luni ale anu ritmul zilelor normale de lu duminică din flecare lună sare pentru consolidarea te clasică. De asemenea, se apli lorcret, ridicarea suitorilor în ce prin care Mureşul s ar
dul de folosire a scroafelor, lui, stau angajamentele mobi cru. S-a extras din subteran din acesl an să lucreze renului in zona alunecării- că. cu succes, metodele ai piai.ră. putea dezlănlui. apa începi^
ceea ce înseamnă iarăşi mai o importantă candíate de mi Intens, cu Inlrequl potenţial După 14 ore de muncă con camere direcţionale şf cu front Ca urmare a acestor măsuri, să ne înconjoare cu repezi
mulţi produşi. Experienţa a- lizatoare de suplimentare a nereuri comploxe, care a Iovi al exploatării, pentru a da tinuă. in condiţii grele, fn lung. Pe baza unor experimen .ronsjujnul de lemn la 1000 de ciune. înrenislrînd o creştere^
ce'astâ există deia la noi. producţiei şi de creştere a* prelucrată şl transformată economiei naţionale o pro dimineaţa zilei dc 27 mai tări făcute 1 r» anul trecut, prin tone minereu >-a redus cu 7.5 de 2—2,5 cm pe minut. In
In perioada în care intrăm, eficienţei. Pină Ta finele anu in concentrate metalifere". ducţie sporită de minereuri linia a fost redată in circu amplificarea înălţimilor la (1- mc. De asemenea, s-a Irecuf. această situaţie am ocupai,
fecunditatea scade In mod na lui, la E. M. Cerţej.se vor laţie. şiile dc exploatare, limitarea la utilizarea largă a energiei unul din locurile dominante,
tural. O vom împiedica să sca- O primă zi de muncă $1 metale. Un merit deosebit fn a lăţimii excavate şi îmbunătăţi electrice mult mai economicoa dc unde detaşamentul putea
ceastă operativă acţiune a rea monografiilor de puşt arc. să şi de mai mare randament,
avui colectivul de la dîs- am adus raţionalizări substan decîl enerqîa pneumatică. La interveni la nevoie. dccît
trecut
Nu
au
o txmsn rul IVfdlel Gilea. ION JURA i exploatare. nări corespunzătoare pentru e cîteva am minute, pe limp 1n
triciul Pui. condus de piche
de
ţiale si la metoda clasică
reţelele de aer comprimai în
funcţiune s*au făcui dimensio
lansat
care
bărcile
Penlru a asigura o exploata
apă
la
si de
acope
Niveluri superioare re raţională a zăcămîntului. am vitarea pierderilor de presiu rişurile unor case în-
orientat lucrările geologice si
ne. De altfel, prin măsurile pe
PROFUNDĂ A G R IM de productivitate • .Jtt, 0*/ . • Pe frontul
şi eficienţă
PARTIDULUI
Cu flecare zl de muncă metal şl alte materiale Şi
depusă cu stăruinţă şi pri îmbunătăţirea calităţii pro datoriei
cepere, colectivul Uzinei duselor au condus la obţi
Ş l STATULUI „Victoria" Călan Unde spre nerea peste plan a unul vo
niveluri superioare de pro
lum de economii şl bene
ductivitate şl ef!cien|ă. spre
re dfc 3.7 şl respectiv 4 mi
realizări de prestigiu fn în ficii suplimentare fn valoa
făptuirea prevederilor pe a lioane Iei. văluite de apă ni se făceau
diu! urban, care au avut locu cest ultim an al cincinalu Intensificarea aclt vj (ă|li semne disperate de ajutor
inţe proprietate personală şi lui. productive fn loate compar de către unii cetăţeni care
ty.rm aré.,,d l#: J J au (ost distruse, li se atribuie, Aprecierea are la bază timentele uzinei permite mai rămăseseră în sat.
dacă doresc, apartamente pro depăşirile substanţiale de estimări pozitive şi pentru Fără a mai sfa ne qînduri,
prietate personală in locuinţele plan înregistrate pe prime finele acestei luni, îndeosebi detaşamentul de militari, la
Fiontului Unitolii Socialiste, In blocuri ce se construiesc de le 4 luni. intre care supli in sectoarele de lurnale, care s-au alăturat din prime
muncitorii, ţăranii, intelectua către stat, iar -cei care au lo mentarea producţiei marfă cocserje şi turnătorii. La le clipe şî 4 localnici, a în
lii hunedorem. ostaşi ai for cuit în chirie vor avea prio vîndulă şi încasată cu 10,8 lurnale. spre exemplu, efor ceput operaţiunea pentru
ţelor noastre armate, luptători ritate în obţinerea de aparta milioane lei şi a productivi turile penlru economisirea salvarea oamenilor aflaţi In
d. \ gărzile patriotice — sub mente din fondul de locuinţe tăţii muncii cil 1 880 fel pe cocsului se concretizează de primejdie. Au fost momente
aducerea organelor şi orga al Matului — în care scop. salariat sint cele mal sem la începutul lunii şl pină a greu dc redat în cuvinte.
nizaţiilor de par lid — au ac prevederile de construcţii pe nificative. Aceşti factori, cum inlr-o economie de 10 Sentimentul datoriei patrio
t onat cu hotărire. ncinlirziat 1970 se vor suplimenta cu 5 000 precum şi reducerea consu kq de cocs pe tona de fon tice a dat forţa necesară fie
.-ntru restabilirea şi nornia- de apartamente. Cetăţenii de murilor specifice de cocs. tă. cărui ostas, care fără o cli
arca situaţiei. lnlr-un iniprc- la oraşe, care nu doresc să Cose sinistrate din oraşul De). pă de odihnă, înfrunlînd fu
•• -nani spirit de solidaritate primească apartamente pro ria valurilor înspumate, au
intraţulorarc. de responsabi prietate personală în blocuri înfăptuit adevărate fapte de
litate civică si de umanism, ce_ Si cei din mediul rural, ale ■ > eroism. în acţiunea de sal
‘..ttenîi din oraşele si satele ju- căror locuinţe au fost distru vare a oamenilor. Pină la
7-- tul ui au donat o parte din se, primesc ajutoare hăncşli sl Urmele adinei lăsate de ca ducerea liceului, exmatriculând lăsarea întunericului, toii cei
■ »•nituri, alimente SÎ îmbrăcă- importante înlesniri în ce pri lamitate in avuţia naţionala, din şcoală elevul respectiv. Un cuprinşi de furia puhoaielor
T.nte pentru alinarea suferin veşte procurarea materialelor, inundaţiile core s ou abătut o- FIECĂRUI CETĂŢEAN I SI CIRE 0 ¡NALTĂ olt exemplu il constituie Ioan au fost aduşi în sinul fami
în gospodăriile c~*âţenilor de
ţelor semenilor lor, pentru a-1 pentru a*şi construi locuinţe Hoţegan din Deva. str. Mihol liilor lor. si astfel prima parte
ajuta să-şi refacă căminele. şi dependinţe. De asemenea, ce supro ţârii noastre, au ofectat Vîteazu nr 15, core în ziua de a misiunii a fost îndeplinită.
Prin magazine special amena- primesc ajuloare şi despăgu şi municipiul Deva. Au fost a- 15 mai, în timp ce apele I Mureşul, ale cărui tenta
j e si centre de repartizare, biri pentru refacerea locuinţe fectote cartier», unităţi produc nundaseră parte din oraş cule sc întindeau pe o lăţi
-.iu distribuit în mod qratuit lor avariate şi a bunurilor cas tive. scoli, depozite de mate RECUPERAREA şi din unităţile economice me de peste 2 km. a produs
- Mor sinistraţi zeci de tone de nice şi de uz personal. riale. oftate in opropierea (iniei fe o izolare completă a comu
ii miente de primă necesitate Hotârlrea stipulează obliqa- O dată cu retragereo ape rate, o pescuit dm ope diferi nei Geoagiu de artera de co
- făină, mălai, fasole, brlnză. liilc ce revin consiliilor popu lor, se puteau vedea bunuri te moteriale de construcţii pe municaţie ce trece prin halta
Uinină, lapte, carne, lequmo lare privind stabilirea diferen distruse tolal sau partial, une IILOR LUATE DL APE care şi le-o însuşit. Constantin Geoagiu. astfel căpînă la re*
, aproape 24 000 articole dp ţială a ajutoarelor, in (uneţie ori chior folosibile, care au Cornoiu, salariot la Oficiul far traqerea apelor misiunea
nbrăeâmmte si încălţăminte de pagubele prici nu i le şi veni fost smulse unităţilor econo maceutic Deva, în noaptea de noastră consta in asigurarea
ntru bărbaţi, femei si copii, turile şi greutăţile familun mice, oamenilor, coselor şi pozîtul „Competrol" Deva pe ca urmare a împrejurărilor de organizaţiilor economice ca 15-16 moi, a pescuit din ape legăturii între cele două ma
sute şi sute de obiecte de ca- respective, asiqurarea cazării oruncote la voia întîmplării in care le-ou predat organelor terminate de inundaţii bunuri re au suferit de pe urma un purcel ol cărui proprietar luri. Nu era de Joc uşor.
/«rmament si de uz casnic. Lo- provizorii a sinislralitor, spri diferite locuri. Dind dovadă de de miliţie. In 25 moi, o e- care nu Je aparţin, sint obligaţi inundaţiilor le revine sorcino se găsea în str. Alexondru Şoseaua dispăruse sub aoă.
uitorii din aşezările inundate jinirea populaţiei in relacerea cinste şi inoltă conştimto nu chipâ de muncitori de la Uzi să declare în termen de 48 de formării comisiilor de inventa Vlohuţă, nr. 1 şi deşi cunoştea iar puhoaiele o distruseseră
de pe Mureş au simţii, in a- Si repararea locuinţelor, am meroşi cetăţeni core ou qosit na de preparare Deva, forma ore organizaţiilor socialiste, riere care să stabilească cu cui aparţine, totuşi nu l-a pre pe unele porţiuni. Fiecare
rsle zile înnegurate, ajutorul plasarea raţională a noilor lo sau intrat în posesia unor a- tă din Gheorghe Ionul, Ioan altor persoane juridice sau exoctitate şi sinceritate pagu dot decit numai după 10 zile maşină trebuia condusă cu
imenilor muncii din Capitală, cuinţe proprietate personală semeneo bunuri le-ou predai Broico şi alţii, o recuperat persoone fizice cărora le apar bele materiale aduse patri şi numai lo intervenţia orga grijă, sondind centimetru cu
i idetele limitrole, al muncito- ' care sc vor reconstrui la oraşe proprietarilor, unităţilor socia în apropierea holdei de steri! ţin sau dacă acestea nu le moniului unităţii. nelor de miliţie. centimetru pentru a se evita
or de Ia Porţile de Fier, pre- Si sate. liste sau organelor de miliţie alte 11 butelii de arogai pe sint cunoscute orgonelor de Codul penal al tarii noastre surprizele. Dind dovadă de
t:m si contribuţia unor colec- Această nouă dovadă a ma care, la rîndul lor. le-ou trans care le-a predat unităţii pă miliţie", actele normative pre prevede ca o formă calificată Esle revoltător să constaţi curaj, pricepere şi spirit de
j vi lăţi sau celăleni de peste rii griji pe care Partidul C o mis celor păgubiţi. gubite. iar lo data de 18 mai cizează măsuri împotriva celor că unii cetăţeni care au su sacrificiu, s-a reuşit să sc
furtul comis in timpul unei co-
r »tare. munist Român, slalut nostru Poate aceşti oameni ano 1970. alţi şi alţi cetăţeni ai core încalcă legile statului nos lomitâţi, dozînd astfel pedeap ferit sau nu de pe urma inun conducă prin apă maşinile
daţiilor. caută să oqoniseascâ
Stalul nostru socialist a alo- socialist o poarta muncii si nimi care ou găsii şi predat municipiului Deva au recuperot tru. „Răspund potrivit normelor sa in raport de oceasto agra bunuri lăsate de ape şi care încărcate cu alimente, oa
t «,t, din primele zile ale dez- vieţii poporului este primită de asemenea bunuri sint unii şi mai multe butelii de araqaz şi legale, disciplinar, administrativ vantă. nu le aparţin. meni şi bolnavi, dîminuînd
ntujrii forţelor oarbe ale na- întregul popor cu o vibrantă aceiaşi care au luptat cu lurio alte materiale aruncate de şi penal, după caz, precum şi într-o măsură însemnată izo
jrii, fonduri speciale de 400 manifestare de dragoste şi căl opelor solvind şl multe alte apă, pe care le-au predot u- De comiterea unei astfel de Unităţile economice, organi larea determinata de revăr
ilioane de lei pentru sprljl- dură, de încredere In viitor. valori materiole pe care le-ou nitoţilor economice păgubite. material, cei care nu declară Infracţiuni se face vinovol La- zaţiile obşteşti, cetăţenii cărora sarea Mureşului.
rea imediată a populaţiei, Dar — mai mult ca oricind — Din nefericire mai există e bunurile ce nu le aparţin, in târ Suciu, elev la Liceul pe apele le-au smuls bunuri şi Misiunea îndeplinită de
-in noua hotărîre, C. C. al ea îndeamnă la o activitate predat pentru simplul motiv câ lemente care profită de ostiei condiţii şi în termenele prevă dagogic din Devo, secţia în valori materiale, organele de ostaşi la punctul Gelmar se
P.C R ., Consiliul de Miniştri, Si mal plină de abnegaţie şi nu le aparţineau, loto si cîteva de împrejurări, de starea de zute ; nu iau măsuri pentru e- văţători, core în noopteo de miliţie foc apel la toţi cei
onsîliul National al Frontu- dăruire, de eroism şi dîr/enie. exemple de omenie, de înollă fectuoreo in mod corespunză 15-16 mai a.c., cu ocazia e- care, sub o formă sau alto, au încadrează în multitudinea
Itij Unităţii Socialiste stabilesc în întreprinderi, pe şantiere, răspundere civică. In ziua de panică în care se găseşte tor a operaţiunilor de inventa vacuorii din coleo apelor o u întrot în posesio unor aseme de fapte înscrise în acest?
ăsuri care să dea posibilita- pe ogoare, în instituţii, penlru 20 mai, in timp ce apele se populaţia coutind să se îm riere ; nu determină în mod nor mărfuri de la IC R.T.I., a nea bunuri, pentru a le preda zile de mii şi mii dc oameni
a materială familiilor sinls- a înlătura în totalitatea lor retrăgeau lâsînd în urma (or bogăţească de pe urma ne reoí gradul de colomitote sau furot dintr-un depozit 6 baterii de urgenţă organelor în drept, din fara noastră or frontul
datoriei, fapte care în to
parte din bunurile smulse oa
altora, o pagubelor
norocirii
tatilor să înlăture cît mal re- urmările calamităţilor şl a menilor, in opropierea podului aduse ovuţiei obşteşti. Impo- nu evoluează corect paqube- tip „super" pentru aparate de contribuind prin aceasta la di talitatea lor demonstrează
le ; prezintă date nereole ori
radio, o lonternâ nouă, o so
minuarea pagubelor produse
n«de pagubele suferite iar coo_ crea bunurile care să asiqure Şoimuş, cetăţenii Tovic Cibion trivo unor asemenea elemente fac declaraţii nesincere ; nu nerie şi alte obiecte, fapt pen de colomitote. tăria, spiritul de sacrificiu
i2rativelor agricole să-şi re- înfăptuirea neabătută a actua şi Aurel Butar din localitate lipsite de elementarul simt al iou măsuri de protejarea sî lru care urmează a fi tras fa şi capacitatea de organizare
lacfl potenţialul de producţie. lului cincinal, a proqramulul ou recuperat un număr de 4 omeniei, legile statului nostru conservorea. ori înstrăinează răspundere penala Esle dem Cpt. AUREL MUNTEANU în grelele împrejurări prin
care am trecut.
Din prevederile hotărîrîl re făuririi societăţii socialiste butelii de aragaz din cele sint necruţătoare. După ce bunurile colamilote ce nu le nă de apreciere promptitudi adjunct şef de serviciu
multe luote de ape de la de-
prevăd câ „cetăţenii care deţin
şi
oparţin". întreprinderilor
tine in mod deosebit atenlia multilateral dezvoltate pe pâ- nea cu care a intervenit con ol Miliţiei municipiului Deva Moior TEODOR CRETU
riptul că cetăţenilor din me- mtn<ul României.