Page 95 - Drumul_socialismului_1970_05
P. 95
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 478S $ SIMBATA 30 MAI 1970 3
Antrenorul Nlculescu a oii- o spui el - trebuie lă part Au fost stabilit! arbitrii care
nlot următoarea formaţie : Ră- neopârat pălărie pentru o evita vor conduce jocurile din ca
ducanu (Adomoche), Sătmâ- o insolaţie". drul optimilor de finală. Me
reanu, Lupescu, Dinu, Moconu, Morko, antrenorul echipei ciul Románio-Anglia, core va
Ghergheli (Dumitru), Nunweil- Cehoslovocîei. o spus că din aveo loc la 2 iunie, vo fi
Focul a fost şugăreşti din Deva o expoziţie Ier, Dembrowski, Totoru, Du- cauza căldurii excesive, jucă arbitrat la centru de Vital
Loraux (Belgia), ajutat de Ro
torii săi au pierdut din qreu-
care cuprinde produse execu
mitroche, Lucescu.
tate de ucenicii şcolilor profe Victoria Călan—Jiul Petroşani Echipa de fotbal a Angliei tote şi se resimt foarte mult. ger Mochín (Franţa) şi Dieqo
localizat sionale U.C.E.C.O.M, din jude a efectuoi un antrenament cu Mirceo Lucescu, a declarot că de Leo (Mexic). Ca rezervă a
Căpitanul echipei României.
Mar
trecut Ferdinand
fost
ţul nostru. Expoziţia are
un
stodionul clubului
public pe
caracter didactic, produsele e 1-1 (1-0) Atlas din Guadalajora. Fotba suferă din couza căldurii şl co schall (Austria). La jocul
In urmă cu clteva zîle. In xecutate si expuse fiind Inso liştii englezi ou executot un nu ore poftă de mîncare. Lu Romănia-Cehoslovocîo. a fost
raza comunei Tomeştj s-a pro lite de schite, documentaţii progrom de pregătire fizică de cescu a arătat că de Io sosi desemnat ca orbitru de centru
dus un Incendiu* Mai bine tehnice privind principalele ca o orâ şi jumătate. în pofida rea sa Io Guadalajara şl pină de Leo (Mexic), ajutat de
de 2 hectare de pădure se a racteristici de confecţionare a Joi, la Călan. din Iniţiativa acţiuni personale depăşeşte unei călduri de 40 grode. Apoi, în prezent a slăbit 4 kg. Loroux (Belgio) şi Emsberger
fla în pericol de a fi transfor obiectelor expuse. Scopul Asociaţiei sportive „Victoria”, fundaşul advers si centrează împărţiţi în două echipe, fot- Inointe de o părăsi Bogota (Ungaria). Rezervă o fost trecui
mată In scrum. Datorită inter organizării acestei expoziţii a avut loc un meci de fotbal in fata porţii. Mingea ajunge Selecţionata de fotbal o boliştii englezi au susţinut o pe colea corului, fotbalistul en Mochín (Franţa).
la Mitu care atent o trimite
venţiei prompte, incendiul a este de a pune In valoare ta intre echipa din localitate şi în poartă. 1—0. In min. 77, României şi-a încheiat preqâ- port ido Io două porţi. Echipo glez Bobby Moore, ocuzal că ar Meciul Romănîa-Bra2ilia va
formaţia Jiul din Petroşani.
fost Insă localizat. In acţiunea lentul şi energia creatoare a Banii strînşl In urma încasări tlrife în vederea turneului final Angliei o repetat ocest pro fi furat o brăţară de aur cu fî condus de Marschall (Aus
de stingere s-au remarcat In tinerelor cadre care se pregă lor vor (I donaţi In sprijinul în urma unui fault comis In al campionatului mondial. grom şi în cursul zilei de vi diamante, a ţinut o conferinţă tria) la centru, alutot de Bo-
mod deosebit formaţia de pom tesc In şcolile de calificare. Ea populaţiei sinistrate, intllni- careul gazdelor. Jiul obţine Fotbaliştii români ou susţinut neri. de presă.
pieri voluntari condusă de Pe constituie şl un preţios schimb rea dintre cele două echipe o lovitură de la 11 metri Io Guodotojorp un meci de In legătură cu conicula core Căpitanul echipei Angliei o retto Ruiz (Uruquoy) sl Loraux
tru Herbei, plutonierii de mi de experienţă între ucenicii a fost de un bun nivel tehnic, transformată de Libardi. Mai verificare în componlo echipei se menţine in Mexic, ontre- spus printre altele : „Voi avea (Belgio). Figurează ca rezervă
liţie Marin Mălescu, Vasile sistemului de invătămlnt al mulţumind publicul spectator semnalăm In min. 31 o acţi „Oro” pe core ou învîns-o cu norul englez Mercer de la în permanenţă legătura cu Maehin (Franţa).
a lui Soos de la aazde.
une
Pop precum si alţi localnici. cooperaţiei meşteşugăreşti. prezent In număr destul de care trimitea mingea milime scorul de 4-1 (1-1), Scorul o Monchester City, care se află ouloritâţîle columbiene, aso Arbitrul român Andrei Râ-
fost deschis de gazde In mi
Cele mai reuşite produse vor mare ta meci. In qeneral, jo tric pe linqă poarta echipei nutul 5 prin Juorez. In conţi- oIci în calitate de turist, a cum le-om promis, pentru a dulescu vo fi „tuşier” Io meciu
IOSIF STRAUT fi selecţionate şi trimise pen cul a fost echilibrat, fapt re din Petroşani. nuore. fotbaliştii români t au declarat că timpul călduros descoperi pe acela core a rile Suedio-lsrael (7 iunie la
tru a participa la expoziţia pe flectat si de rezultatul final Meciul s-a desfăşurat tn controlot jocul mareînd prin constituie Inamicul nr. 1 pen furat brăţara. Acuzoţio core
Lucrări tară. au manifestat gazdele, care limitele unei depline sportivi luceseü (2), Dumitrache şi tru multe echipe europene. mi se aduce este complet ne- Toluca) şi Suedia-Uruguay (1 0
1 — 1. O uşoară superioritate
Iunie lo Pueblo).
„De etnd mă oflu în Mexic —
fondotă".
tăţi. Mulţumitor
arbitraiul
AUREL ANCA au atacat mal mult. Iată si lui Gheorqhe Culenco — Că- Nunweiller.
gospodăreşti fazele din care s-au marcat lan.
Premieră golurile. In min. 35, Constan PROGRAMUL I I ! 7.00 R odlojurnol.
La chemarea deputaţilor, ce tin (Victoria) în urma unei AJ GUNTHER
tăţenii din satul Paroş. comuna RADIO Buletin metea-rutler ; 7.10 Program
m uticei de dim ineaţa ¡ 8.10 Tot îna
Sălaşu de Sus, au întreprins Teatrul de copii de pe lingă Atletism inte ; â.25 M ori Interpreţi - d irl|o ru l SAPT AMINA VIITOARE
în această primăvară o seamă Clubul sindicatelor din Sime- Chorlos Muneh : 9.10 Din repertoriul
PROGRAMUL 1 ! 4.03-9.30 MujJeâ
de lucrări gospodăreşti. Din ria a trăit zilele trecute o nouă |l actuo!i«H I ! 7.00 R odlajurnol. Bu corului R a d lo te le vlilu nll ; 10,03 Radia-
enclelopedie pentru tin ere l (reluare) ;
tre acţiunile mai importante se şi bogată premieră. Micii ac In zilele de 23— 24 maj 1970, ţinute de tot( participanţii letin m eleo-rutier ; 7.13 Solecţluni 10.30 M elodii Inspirate de versurile
numără $1 repararea a 2 km de tori au prezentai trei bucăţi Comitetul judeţean al U.T.C. s-au ridicat la un nivel co. din emisiunea Covaleodo ritm urilor ; poe ţilo r ; 11.00 M uricd din opero LA TELEVIZIUNE
drum, desfundarea a 4 000 ml teatrale şi anume : „Oaspetele a organizat In municipiul Hu respun2ător. Clasamentul pe 9.30 M io riţa ; 1005 Tineri Interpret! „H u g h e n o ţir de Meverbeer ; 11,20
10,30 Din ţo n l* je c lo llite
român! ;
din faptul serii" de Horia Lovi-
M uilcA ujooră ; 11,30 Viers |t joc ;
de şanţuri, transportarea a cir nescu, un fragment din „Stră nedoara, pe stadionul „Cor- echipe după desfăşurarea Emisiune de Io M oicovo : 11.05 Cîn»6 12.03 Avanprem iera cotidiană ; 12.15 Şotron - enciclopedie pentru ca p ii;
ca 254 tone de balast. Me vinul", etapa judeţeană a celor cinci probe se prezintă Alexandru Julo jl Ionel M lron ; 11 20 Concert de prînr ; 13.07 M elodii cu DUMINICA 10,23 Pa cărările cintecului - Ra
Pagini simfonice de
mare t pop u lari
rită a fi evidenţiată munca de moşii“ de Victor Eftîmiu şi concursului de pentatlon atle astfel; Fete: 1. Liceul ,,A- lor o : H.45 Sfatul m edicului. In fe c noscute _ m ullcâ populorâ ; 13,30 0,30 Mieroavonprem ierâ ; 6,40 c ile i Redlco Bujor ; 10,45 A ctu a li
pusă de localnicii Sîqîsmund sceneta comică intitulată „Tre tic şcolar. vram Tancu” Brad — 12 792 ţii ale p ie lii ; 12.00 A rii dm opere ; Pagini din apera „C on ch ita “ de Zan- G im naitieâ |i m utica ) 9,00 V io(a tatea In economie ; 19,15 Anunţuri
— pub licitate ; 19,20 1001 de ie ri
Basarabă. Ladîslau Popescu, nul" de Dumitru Solomon. Mi La acest concurs au parti puncte; 2. Liceul pedagogic 12.15 M urlca de Rlchard B a riie r ; donai ; 14.03 M u ilcâ ujoorâ de NI- la tu lu ' ; 10,00 M atineu simfonic ; Pehoccb, pnotenul anim a le lo r; 19,30
Patru Oneasă, loan Mihăiasă cii artişti au fost răsplătiţi cu cipat echipelo Liceului nr. 1 Deva — 11 979 puncte; 3. Li 12.30 Im lln lre cu m elodia populorA coloe Klreulescu |l Laurenţlu Profeta; 10.30 Tcotru penftu copii - Sârbo- Telejurnalul de seară ) 20,00 Tele-
{1 interpretul preferat ; 13.00 Radio-
aplauze la scenă deschisă.
Cel de lan Ih e ic u ; 12,00 Da strajă
şi alţii. ceul dîn Petroşani — 11361 lurnal : 13.10 Avanprem iera eolldla- 14.30 C opiii lum ii eîntâ ; 14,43 Pa p atrie i ; 12,35 Emisiune in lim ba cmemateco : „S ta ţia term inus” ;
Hunedoara, băieţi şi fete, Li na ; 13.30 Radioclub turistic 14,00 gini din opere ; 15.00 V iaţa d« con m ughioră ; 13,33 închiderea em isiu 21,15 M ărie Laloret (film ) ; 21,45
ceului „Avram Iancu" Brad puncte. Băieţi: 1. Liceul in Caleidoscop m urlcol i 14 40 Noi inre- cert o C apitalei ; 15,40 R orltâtl d 11 - nii de dim lneoţâ ; 13,30 OcscMde- George Enescu in conştiinţa po
Pe scena băieţi şi fete, Liceului glstrorl de m utică populorâ ; 13,00 cografice ; 16,00 R odio|u/nol. Buletin mentar ; 22,30 Telejurnalul de
VICTOR ARMEANU dustrial Petroşani — 11536 rea em isiunii do după -o m ia iâ. M i- porului nostru ; 22,13 Film docu
,.A. Vlalcu” Orăşile, băieţi şi puncte i 2. Grupul şcolar si De Io 3 Io 7 - emisiune de diver metee-rutler ; 16.20 Rapsodia a Il-a craatanprem ioro ; 13,33 Buletin da noopte ; 23,00 închiderea em isiunii.
ştiri i ÎS,40 E I^M u n d ia l '70 - D ru
Expoziţie-şcoală concursului fele, Liceului pedâqoqic Deva, derurgic Hunedoara — Î0 3.1B tisment m urlcol ; 16.00 19 00 C areta do M o rţlon Negreo ; 17,03 Antena ti din Mexie esla redai la reportajul
mul parcurs pînă la turneul final
R adiojurnal.
puncte; 3. Liceul industrial
de
fete. Liceului Industrial
neretului. Cenaclul ortelor ¡ 17.20 Re
Buletin meteo-rutler ;
construcţii din Deva. băieţi, de construcţii Deva — IO 393 radio ; 19,30 Soptâm ina unul melo- cital de opera Troian Popescu ; 17,33 film at „D in nou lo m ondiale” ; 17,10 JOI
populorâ
M utice
instrum entală ;
In ziua de 26 mai a.c. s-a Formaţia de teatru a Clubu Liceului nr. 2 Hunedoara, puncte. mon ; 20,OS Tableta de seara de Cintece pentru toate vîrstele ¡ 10.00 17.40 Film sarici „O flv e r T w iil”
17,05
17.00 M icraavanprem ierâ ;
deschis la clubul Uniunii Ju lui sindicatelor Simeria. care fete, Liceului Petroşani, fete, La individual, locul întîî a prof. dr. Plus Brînieu ; 20.10 365 do Concert de mu?¡cá populară ; 10.30 (X I) ; 10,10 M a go n n dum inical ; Buletin de ţtiri ; 17,10 Emisiune In
19.30 Telejurnalul de seară ; 20,00
deţene a cooperativelor meste- se pregăteşte pentru Festivalul Grupului şcolar siderurgic fost obţinui de Sz.atmari Ell- eînteve ; 20.20 A ig h e iie n o . Inscripţie Oda lim b ii române (reluare) ; 19.00 A nunţuri - pub licitate ; 20,15 Film lim ba m aghiarâ ; 17,40 Film s e ria li
de teatru „Ion Luca Caragîale” Hunedoara, băieţi, Liceului sabeta. de la Liceul „Avram de bărbat. Recită Sabin Făreâţanu ; V a rie tă ţi m urlcole ; 19.30 B iblioteca artistic : „T rei com orozi* ; 21,55 Re „O liv e r Tvvlst" (X I!) ; 19,05 M u lt
a dulce şi frum oasă-,.; 16,30 Actuo-
22,13
portaj Tv. ;
a prezentat plnâ în prezent pe industrial din Hunedoara şl Tancu" din Brad, cu 2 959 20,25 Zece m elodii preferolo ; 21,00 de poetle românească ; 19.50 Noapte 22,55 Telejurnalul C an jo nisiim o ; litotea In economie ; 10,50 Cadran
de noopte -
ste 12 spectacole cu comediile Liceului industrial Petroşani, puncte si 'Werbinsch Ferdl- In Jurul g lobului ; 21.20 Cintâ Con bunâ. copil ; 20,00 Valsuri de com po Sport ; 23,30 Inchideree «m isiunii. intern a ţio na l • 19,20 1001 de seri -
„Eu tac. Iu taci, ea... vorbeşte” băieţi. nand (Liceul nr. I Hunedoara) stantin D rig h ic l ; 21,30 Momeni poe sitor' români ; 20,20 Pagini orche»- Jupiler trebuie salvat ; f9,30 Tele
ju rn a lu l de seară ; 20,00 Anunţuri
d eV . I. Popa şi „Chestiuni fa Deşi lîmpul a fost nefa cu 2 602 puncte. tic ; 21.33 Solista serii - Julleite trole din opere ; 20.40 Program do - p ub licitate ; 20,15 Seară de lao-
miliare" de E. Talwest. Forma vorabil, atît tn Drima zi cit Greco ; 22,00 Rodlajurnol Buletin romanţe : 21,00 Feslivolu! musical In LUNI Irit : „M ic h e la n g e lo “ de A l. Kiri-
ţia de teatru s-a făcut cunos $1 in a doua. rezultatele ob DORIN BORZA meteorologie : 22,20 Spart : 22,30 Mu- ternaţional „P rim âvoro Io Frago (eseu ; 21.50 Ancheta Tv. C otul
(din culisele contraspiona
George
cută attt in Simeria cit şi la ticâ uţoarâ ; 23,00 Eipres m elodii ; 1970“ ; 23,03 M u rea remăneosca o i¡ : 17,15 M icroP fanprem ieră ; 10,00 ju lu i) ; 22,20 Rapsodia Română -
(7,00 Hieroovenpremiera | Bîrcea, Boz. Balşa, Bră- 0.03—6.00 Estrada nocturna. 23.41-1,00 M ori rom antici. Buletin da flirt ; 10,03 De ziua Emisiune do folclor muzical ; 22,35
emisiune pentru copii ;
.
17,01 Bule'in de şll*l ; voastră A ctualitatea in econom ie ; Poşta Tv. ; 22,30 Telejurnolul de
19,00
17,10 Emiikunea 1r> limba nişca, Fizes si Renqhet. 19,15 Anunţuri - pub licitate ; 19,20 nc i>ie ; 23,00 închiderea em isiunii,
nâ ; precum şi în alte locali
19,05 Burta teoro f* t* I — Burtă tăţi, datorită unui repertoriu 1001 de seri - Fala babei |l (ala
moşului ; 19,30 Telejurnalul de sea
••o ro , b ă ie ţi I ; VINERI
19,15 Anunţuri — publicitate î bine ales şi unei interpretări La Centrala cărbunelui Petroşani ra ; 20,00 Roman foileton ; „C asa
după
romanul
Buddenbroock” (I),
19.30 1001 de teri - emlilune pen deosebite. Muncitoarea Roma- „C aso Buddenbrooch“ de Ih e m e i 17.00 M icioavanprem ierâ ; 17,03
tru cel mici j niţa Laza, educatoarea Maqda M ann ; 20,50 Steaua fără nume ; Buletin de ştiri ; 17,10 Teieşeoalâ
19.30 Teleluinolul de teorâ ; Munleanu, ca şi qospodina Ma 21,50 Reportaj din judeţelo calam i - M oiem aticâ (clasa a V m -a ) t
problem e
recapitulative ;
chim ie
tate, re a liia t de trim işii n oftri spe
20,00 Tele-enciclopedia ; riana Vintan sau lăcătuşul Vi ciali ; 22,10 Rampo i 22,43 Telejur (clasele V III—X II) : probleme ;
21.00 Reporto) T*. : ,,Tumul ne«ă- orel Cristea si zuqravul Gheor- Sînt create toate condiţiile pentru finalizarea integrală a mă nalul de noapto ; 23,00 Inchiderao 10 10 Desene anim ate ; 10,20 La
cut* ; .,100 de clipe intr-o qhe Săman sînt numai cîtiva em isiunii, volan — emisiune pentru conducă
torii auto ; 10,40 Telegfob.
Intre
teeunda* ; din membrii formaţiei care au Rio fi Soo Foolo ; 19.00 Reflector ;
21,20 Film ferial) „Rocambola* cunoscut o dată cu aplauzele MARJI 19.15 Anunţuri - pub licitate ; 19,20
OV) : şi aprecierile binemeritate ale 17,35 M icraavanprem ierâ ; 19,00 1001 ■ de seri - V răbiuţa ceo vi-
tc o ia ; 19,30 Telejurnalul de seară:
22.00 Tele-cina-recltal nr. 4 » spectatorilor, prilej de îmbogă surilor tehnico-organizatorice pe linie de protecţie a muncii Buletin de ştiri ; 13,03 Ex-Terre '70. 20.00 Film artistic. „C h o u a n ii” ; 21,43
32.35 Telejurnalul da neapte | Emisiune-coiicurs de construcţii teh D iolog cu ştiinţa — înlăturarea e-
nice ; 10,23 Ce ştim fi ce nu ştim
23,00 „O f, inlm ioarâ* ; ţire a interpretării pentru con despre om - Excursie-,, m oleculara; lectelor ca la m ită ţilo r naturale In a-
22,25
griculturâ |l În icole h nlo ;
23,25 Inchidoreo emlilunil. cursul ce bate la uşă. 10,30 A ntologie corole. Cintece de Muzică la sugestiile telespectatori
La nivelul centralei noostre. omânunţîtâ a tuturor utilajelor a îmbolnăvirilor profesionole ; in mod deosebit, măsurile în leagăn şl prelucrări de folclor In lor ; 22,43 Telejurnalul de noopte ;
IOSIF MERCEA al tuturor unităţilor oparţină- ş) mecanismelor din dotarea Se vor comando dispozitive treprinse pentru comboterea terpretate de corul Ansam blului 23.00 închiderea em isiunii.
„P e rin iţa ” ; 19,15 Anunţuri — p u b li
toore. au fost stabilite omple şi minelor Lonea, Uricani, Ani- pentru perforajul umed la toa acumulărilor de meton ; eli citate ; 19,20 1001 de seri _ lo
judicioase planuri de măsuri noaso şi Lupenl, privind gra te lucrările inclinóte si se va minarea profului de cărbune, concursul de frumuseţe ; 19,30 Tele- SIMBATA
iurnalul de seară ; 20,00 Seară de
- lunare, trimestriale, semes dul de siguranţă lo exploata • urgenta primirea lor pină la şi silicoqen ; susţinereo lucră teatru : „N a ra " de Henrilt Ibsen ; 16,00 Cam pionatul m ondial de
lo/o m illcrde („M in e ru l” ) PE triale, onuale - pe linie de rea în subteran ; Organizarea sfirşitul acestei luni. După 31 rilor miniere ; prevenirea incen-• 22,00 M em oria Romei - film de Oc dirirak. Transmisiune de la Pardu
TROŞANI : Splendoare In la/bâ protecţia şi securitateo mun unui control temeinic asupra mai a.c. se vo interzice perfo diil r la suprafaţă şi în sub tavien Paiet ; 22,25 Studio dani. bice ; 17,00 M icroavonprem iera ;
CINEMA („7 N oiem brie*) ; Prea mie pen cii, plonuri asupra cărora s-a modului cum sînt respectóte rajul uscat la toate lucrările. teran şi multe altele. mân» • 22.40 Telejurnolul de noap 17,10 Emisiune în lim ba germană ;
Balet pe muzică de com poiitorl ro
tru un roxbc! a tit de mare („R e
10,15 Bunâ seara,
fete I _ Bunâ
Enumerarea acestor măsuri,
y
Pentru finolizorea înte n rr’
IU PEN I :
p ublica” ) ;
19,13 Anunţuri -
A tte rii
T a lejp o rl ; 23.50 C am pionotul mon
pub lic.late ;
C leopatra („C u ltu ra l“ ) ; IO N EA : chibzuit îndelunq, pentru ca ele instrucţiunile de întreţinere, a căror finolirore proctică a O tuturor măsurilor tehnico-or- te ; 23,10 Prietenii cintecului ; 23,40 seora, b ă ie ţi I ; 19,20 1001 de seri.
să cuprindă toote măsurile a
termenele de revizii şi repa
R oiboiul dom niţelor („M in e ru l") ; d ia l de lotba l România - Anglia. „U n tu l* ; 19,30 Telejurnalul de sea
DEVA : O peraţiunea „le o n tin e " Tartori, omul junglei („7 Noiem căror aplicabilitate în proctică raţii ale tuturor utilajelor ; început si se desfăşoară intens ganîzotorice pe linie de pro Transmisiune directă de la Guada- ră ; 20,00 Tale-eneiclepedia ; 21,00
(C inem atograful „P a trie “ ! ; Arun- brie*) ; VULCAN : Vă ploce să ducă Io prevenirea acci Inventarierea Io fiecare mină în toate unităţile centróle! tecţia şi securitatea muncii lojoro Com entolor Cristian Je- Reportaj Tv. ; 21.15 Film serial.
c a ţ banco Tn aer („A ria ” ) ; SI- Brahm i 1 („M uncitoresc") ; ORAŞ- dentelor de muncă, la evitarea a porţiunilor de lucrări miniere noastre, arată în mod clor că sîrt create şî osiqurate toote oeieu.
MERI A : R ftibol |l pace - •«• TIE : G hici ‘ ine vine la cina 1 „R oeom bolo” (V) ; 21,33 O f, in i
riile X II-IV („M u re fu l” ) ; H U („P o trio ” ) ; Tigrul („F la căra *) ; completă a acestora. Fiecare subterane, de transport, cir- problemele de protecţia muncii condiţiile. Se cere doar din m ioară - rom anţe şl cintece de lu
NEDOARA t Fugo b u e ilro fu liri GEOAGTU-BA1 : Noopteo genera punct din oceste plonuri are culoţie. oeroj etc., core nu în subteran, de prevenire o partea comitetelor de direcţie MIERCURI me ; 22,1$ Recital M argareta Pli-
( .C o n ilru ilo ru !*) ; A ite ri* JÎ Cleo-
lilo r - fe riri* I . T f ; HAJEG : Co- termen concret de finalizare, prezintă securitate deplină în accidentelor şi a îmbolnăviri ale exoloatărilor, conducători laru ; 23,50 Telejurnalul de noopte
petre („S id e ru rg iftu l*) ; CALAN : fa le rli aerului („P o p u la r” ) ; BRAD? responsabilităţi precise din lor proceselor de muncă, maiş 17,53 M lcrecvanprem lotâ ; 10,00
Pâcatui dragostei („11 Iu Sim paticul domn ,,R” („Steaua exploatore şl luoreo celor mai lor profesionale se bucură de Buletin de ştiri ; 10,03 Universal - Sport ; 23,15 închiderea em isiunii.
nie” ) ; TEUUC s Om ul care ta - ro jie ” ). porteo serviciului de oeraj şî urgente măsuri pentru recon- o atenţie permanentă, deose trilor şi şefilor de brîqodo să
protecţia muncii, a comitetelor diţionareo lor ; Se vo orgoniza bită. Trebuie, de osemenea, oplîce fără nici o concesie a
de direcţie ale explootărîlor, un control eficient asupro mo subliniat că de lo începutul a ceste măsuri, la fiecare loc de
serviciilor energetic, mecanic şi dului cum se aplică metodele cestui an şl pînă în prezent, în muncă, să nu tolereze nici o
L O T O VREMEA oiţele, core ou tonqenţă zilni combinóte de combatere o explootărîle miniere şi în ce abatere de Io normefe de teh De la Universitatea serală
nica securităţii muncii. Atunci,
că cu problemele de protecţia
prafului silicogen şi o celui de
lelalte unităţi ole centrolei s-a
nî le-om propus î$i vo otinqe
măr de măsuri pe linia pro
Pentru ocest ol doileo tri
rile de muncă, în loote fazele
Rezultatele tragerii din muncit. cărbune la toate minele, locu oplicot în practică un more nu finolizorea tuturor măsurilor ce de marxism-leninism Deva
29 mal 1970 : PENTRU 24 ORE mestru al anului, de axemplu. He fobricoţie ; Orqonîrareo pe tecţiei şi securităţii muncii. Ar ţelul adevărot : prevenirea si
o fost stobilit un pion de mă lingă cobinetele de protecţia trebui amintite aici proqrqme- evitarea oricărui accident de Examenele de sfirşit de an şi absolvire vor avea loc tn
Extr. I : 85, 2G, 53. 68. 41. Vreme frumoasa fl călduroasă, suri pentru îmbunătăţirea ac muncii a unor colective forma le de lucru anume întocmite muncă în minele şi în celelalte zilele de 8, 9 şi tO iunie a.c.
55, 83, 39. 30. dar ujor in ila b îlo . Cerul vo fi tivităţii de protecţia muncii to din ingineri, maiştri şi mun pentru zonele cu emonatii morî unităţi aparţinătoare Centralei
schimbător. Loca! vor cădeo aver Pentru a veni in sprijinul cursanţilor, Cabinetul judeţeon
Fond de premii: 445 937 se slabe de ploaie. Vintul vo tu core cuprinde 18 puncte deo citori cu înaltă calificare, care de metan ; fixarea amănunţită cărbunelui Petroşani. de partid organizează luni 1 iunie a.c., orele 18, consulta
Mo tlo b . pină la potrivit, predo- sebit de importante. Lo rîndul să stabilească pe faze de lu o măsurilor ce trebuie luate
lei. ţii colective după cum urmează :
m im nd din tu d -ve it fl surf-est. lor aceste nuncte se diversifică cru şi locuri de muncă, Io spe şî respectate în cazurile apari Ing. IOAN KORMOCZKV Q pentru secţia economie, în sala Comitetului mu
Exlr. a Il-a : 59, 3, 9. 43. M inim ele vor fi cuprinse intre 5 in multe altele, după specificul cificul fiecărei unităţi, acţiuni ţiilor emonatiilor abundente He Inginer şef la Centrala nicipal de partid Deva ;
5. 28. 25. j i 11 grade, iar m otim ele Intre si cororterul de lucru concret cu eoraeter concret, practic sî qoz melon : realizarea a trei cărbunelui Petroşani O pentru secţia filozofie, ¡n sala Centrului militar ju
17 pi 24 grade. D im ineaţa, ii© lot, de la fiecare unitate $i loc He educativ, menite să contribuie scenarii He filme privînH oera- (Material publicat, la cererea
Fond de premii : 408 470 ceaţa. muncă. Să amintim cîteva din In prevenirea accidentelor de jul porţlol in subteran care vor Centralei cărbunelui deţean ;
lei. tre ele ; Controlarea atentă şî muncă de orice fel, precum si rula opoî în foto minerilor, şi, Petroşani) Q pentru secţiile Istorie, estetica şi construcţie de
partid, in sălile Şcolii generale „Dr. P. Groza" Deva,
Pentru organizaţiile de par stringentă cum ar fl : moderni privite numai In contextul tu plină Intre sarcinile economice, celor statornicite In legi şl de entativă. ea nu poate epuiza — teme ale muncii dc partid şi e desigur, prin însăşi natura lor
tid din întreprinderile şi Insti zarea producţiei, organizarea turor factorilor chemaţi să rea politice şi sociale şi activitatea crete privind întărirea disci şl nici nu şi-a propus acest lu conomice este deosebit dc ne sintetică o eficienţă sporită care
tuţiile Judeţului Hunedoara, e ştiinţifică a fabricaţiei şl a lizeze programul uriaş al fău ideologică, cultural-ştiinţifică şi plinei, combaterea manifestări cru — toate temele ce pot fi cesară şi de această dată. sc realizează prin debitul mare
tapa ce urmează constituie un muncii, perfecţionarea condu ririi societăţii socialiste multi educativă, formarea unei con lor antisociale, a tendinţelor de puse In dezbatere cu prilejul Aceste expuneri, temeinic docu de idei, dc opinii si concluzii
bun prilej de sintetizare şi cris cerii, planificării şi organizării lateral dezvoltate. In rîndul că cepţii ştiinţifice, partinice pri necinste. convorbirilor de încheiere a a mentate, făcute in mod liber, care sc pot desprinde cu acest
talizare a învăţămintelor acu activităţii economice, utilizarea rora roJul de conducător revine vind evoluţia societăţii noas Politica internă, politică ce nului de fnvâţâmint. trebuie sâ-şl găsească locul In p rile j, prin caracterul practic
mulate de către comunişti, de raţională a capacităţilor de Partidului Comunist Român. tre contemporane. In dezbate înmănunchează lntr-un tot u Hotărltor este şi în această toate Instruirile ce se desfăşoa şi orien ta tiv al acestora. Pentru
către ceilalţi oameni ai muncii producţie şi a fondurilor dc Explicarea competentă a locului rile ce vor avea loc !n Încheie nitar eforturile întregii noas etapă modul în care propagan ră In centrele urbane în aceas a stim ula in rîndul cursanţilor
care au frecventat cercurile şi investiţii, reducerea cheltuieli şl rolului pe care II ocupă tn rea anului de învâţămînt tre tre naţiuni, se reflectă cu au da de partid izbuteşte să îmbine tă perioadă. promovarea îndrăzneaţă a unor
cursurile Invâţămîntului de par lor materiale de producţie, va mod obiectiv partidul In ma buie să-şi găsească locul pro toritate şl pregnanţA şi pe plan indisolubil transmiterea cunoş InvâţâmJntul de partid este, judecăţi de valoare, a unei op
tid. Un vast material de studiu lorificarea deplină a resurselor rele angrenaj al construcţiei bleme de Importanţă majoră extern. Ceea ce fi este pro tinţelor teoretice cu sarcinile prin natura sa, diferit de orice tici combative, constructive şi
au oferit in acest sens docu umane ş) materiale in între socialiste, a mobllurilor reale ca î raportul general-particular priu oricărui popor animat de concrete, specifice fiecărui co fel de activitate similară — Ia obiect se recomandă ca îna
mentele Congresului al X-lea prinderi. Ponderea mare pe cursuri universitare, liceale, intea con vorb irilor aceştia să
al partidului, care adaugă la care o are judeţul Hunedoara profesionale etc. ~ şl tocmai fie ajutaţi să pătrundă şl sâ-şl
patrimoniul ideologic noi valori In producţia de oţel şl cărbu de aceea transplantarea unor însuşească bibliog rafiile, să-şi
teoretice, o experienţă practică ne a ţării, problemele economi metode scolastice In acest cadru sintetizeze m aterialul studiat In
de o mare bogăţie pentru acti sirii metalului, ale sporirii per viabil distonează, creează o dis directă legătură cu sarcinile re
vitatea economică şl socială şl manente a producţiei siderurgice, crepanţă de neîmpăcat între revin colectivului şi să-şl schi
se disting prin directivele clare problemele calităţii metalului închiderea MiAMimui scop şi realizare. Caracterul ţeze concluziile p ro p rii p rivind
date organelor şi organizaţiilor şi cărbunelui constituie prilej deosebit al Invăţămintului do problemele puse în dezbatere.
de partid privind munca ideo de reflectare în dezbaterile ce partid rezidă în obiectivele pc Conjugarea tu tu ro r e fo rtu rilo r
logică. Studiul cadrelor, al vor avea loc In cercurile şî cursu care acesta şî le stabileşte s în şi concentrarea lo r consecventă
membrilor de partid şl al celor rile din aceste ramuri. Bineîn suşirea cunoştinţelor marxisl- In cuprinderea m u ltip le lo r as
lalţi oameni al muncii a fost ţeles că este vorba de o reflec Icninlste şi formarea concepţiei pecte ce le Impune desfăşurare*
Dezbaterile din acest an — UE PAREID IN MEDIUL URBAN
axat. In toate formele de învâ- tare angajată, din care să se materialist-dialectice despre lu In bune condiţiuni a încheierif
ţâmlnt organizat, pe aceste do desprindă păreri şi soluţii pri me şi societate, cunoaşterea şi anului de învâţăm înt de partid
cumente, pe hotârîrlle plenare vind îmbunătăţirea activităţii. aplicarea politicii partidului cer din partea organelor şi or
lor C C. al P.C.R. ce au avut nostru. Practica dezbaterilor ga nizaţiilor dc partid exigenţă
loc după congres, pe cuvîntârile ultimul an al cincinalului —- vil, a participării libere, a com şi răspundere în conducerea şi
rostite de tovarăşul Nlcolae trebuie să poarte puternic pe pletărilor, a discuţiilor pasio organizarea a c tiv ită ţii pC acest
Ceauşescu. cetea participării masive a ma nante, s-a dovedit a fl meto lărlm.
Convorbirile finale, toate ac selor de oameni ai muncii la dologia de bază In fnvăţâmlntul Încheierea anului de Inwăţă-
tivităţile care le preced» îndeplinirea exemplară a sarci care determină creşterea rolu In revoluţia şl construcţia so îndrăzneţe planuri de viitor ti de partid. In cadrul dezbateri m lnt de partid presupune insă
trebuie să constituie un bun nilor şi angajamentelor asuma lui său conducător, a modalită cialistă, interrelaţla naţlonal-in- este propriu şl poporului ro lectiv. Aceste cerinţe trebuie lor, propagandistul trebuie să luarea de către organele şi or
prilej de o adinei şi lărgi cu te, a muncii pline de eroism ce ţilor concrete prin care se în lernaţional !n viaţa social-poli- mân, In a cărui Istorie tradi să se afle Intr-un perfect echi conducă cu pricepere, cu tact, ganizaţiile dc partid a unor
noaşterea conţinutului de idei sc desfăşoară în toate sectoare făptuieşte conducerea vie a tu l.icâ actuală, lărgirea şl perfec ţiile de pace, de bunâ Înţele libru : neglijarea conţinutului cu măiestrie discuţiile In asa fel astfel de măsuri care să asi
al documentelor Congresului cu le dc activitate pentru înlătu turor sectoarelor de activitate, ţionarea continuă a democraţiei gere şi convieţuire paşnică cu teoretic poate duca la dezbateri Incit să cuprindă şi să aproiun- gure desfăşurarea în continua
ajutorul noilor hotărlri elabo rarea cit mai grabnică a ur constituie o sarcină de mare socialiste, evoluţia structurii toate popoarele lumii capătă lipsite He substanţă ştiinţifică, deze temele puse tn dezbatere. re a unei activită ţi cit mai cu
rate de plenarei^ Comitetului mărilor nefaste ale inundaţii răspundere a propagandistului. sociale şl realizarea unităţii so valenţe noi, Invariabile. Dezba la simple enumerări de fapte, închiderea anului de învâţă- prinzătoare de propagare a po
Central al partidului, dc expli lor. De asemenea, trebuie explicat terile ce au loc acum trebuie de cifre, la descrieri anoste de mlnt necesită în fiecare loc de litic ii pa rtidu lui nostru, de in
care aprofundată a sarcinilor ce Tot atit de necesar este ca In cialiste a poporului In condi să evidenţieze, îndeosebi In situaţii care nu au nimic comun form are a com uniştilor şi celor
decurg din acestea pentru fie convorbirile finale sâ-si găseas temeinic rolul cresclnd al sta ţiile făuririi societăţii socialiste cea fie a doua convorbire fina cu cadrul viu si dinamic al In- muncă o pregătire riguroasă. la lţi oameni al muncii. ParalpI
care domeniu dc activitate. că o largă oglindire măsurile tului privind exercitarea func multilateral dezvoltate, proble lă, politica externă a partidului vâţămîntului de partid, iar tra De aceea, metoda repartizării cu asigurarea co n tin u ită ţii acti
De ult/el, pentru convorbiri pregătitoare privind noul plan ţiilor sale In lumina interrela- mele cotidiene ale conştiinţei nostru, conţinutul şl caracterul tarea abstractă a unor teze teo tuturor membrilor organelor de v ită ţii ideologice in perioada de
retice, neargumentatâ cu exem
se vor alege teme care cincinal, atit la nivelul econo ţiei dialectice dintre evoluţia socialiste, ale afirmării şi dez relaţiilor internaţionale actua ple din viaţa şi activitatea partid, a comisiilor de propa vară, trebuie să se trcacâ dc
să ofere o bază largă de discu miei naţionale, cit si pe fiecare ascendentă a construcţiei noas le, poziţia partidului nostru în practică face expunerile şi dez
ţii, să contureze şi să întregeas întreprindere In parte. Fireşte voltării armonioase a persona problemele cardinale ale con gandă, a activiştilor, a lectori pe acum Ia pregătirea noului
că cunoştinţele teoretice şî în că o dezbatere cuprinzătoare a tre socialiste şi complexitatea lităţii umane, probleme de e- temporaneităţii — consolidarea baterile neinteresante, fade şl lor, a altor membri de partid an de învâţăm înt de partid 1970
neatractive.
văţămintele practice acumulate problemelor majore ale econo sarcinilor ce derivă din obiec ticâ şi echitate socială privind unităţii mişcării comuniste şi Prezenţa învâţămîntului de să răspundă de pregătire şl să — 1971, la a cărui organizare să
într-o concepţie clară privind miei şi culturii este He natură tivele stabilite de partid Dc stimularea atitudinii cetăţeneşti muncitoreşti internaţionale, căi partid in actualitate şi Îndeo participe la dezbateri s-a do ţinem seama dc experienţa şl
dezvoltarea multilaterală a e să faciliteze cunoaşterea retro aici şi strîns legat de accasia. înaintate şi combaterea actelor le privind Întărirea sistemului sebi a convorbirilor dc închide vedit a fi pe măsura necesită carenţele anului pe carc-1 în
conomlei si culturii. spectivă şi de perspectivă a ac măsurile adoptate privind per antisociale In lumina legisla socialist mondial, problemele re, conferă muncii desfăşurate ţilor. Este firesc că această sar cheiem.
In condiţiile judeţului nostru, tivităţii desfăşurate de partid, fecţionarea activităţii de partid ţiei curente, a cărei cunoaştere pc acest târîm un mai mare cină dată dc către organizaţiile
judeţ puternic Industrializat, cu să mobilizeze noi forţe la înde şi dc stat In toate verigile sale. temeinică a devenit de notorie securităţii europene, ale dezar grad de eficacitate Prevederea de partid incumbă răspunderi PETRE TIRAU
o gamă I¿jrgă He ramuri ale plinirea sarcinilor ce ne revin. Ţinînd seama de multitudi tate cetăţenească, este necesar mării, ale păcii şl războiului în statornici in practica curentă care trebuie îndeplinite cu pri directorul Cabinetului
producţiei este necesar să fie Problemele complexe ale dez nea problemelor ce se impun, diferite părţi ale lumii. ca periodic membrii organelor cepere. judeţean de partid
abordate teme de actualitate voltării noastre viitoare pot fi uste necesară o concordanţă dc- să se explice sensul şi direcţia Această enumerare este ori dc partid să facă expuneri pc Convorbirile finale urmăresc,