Page 97 - Drumul_socialismului_1970_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA? •rtmummmttnsMtmnrmnrfnmmmfmttHnnmMttmtrHmf*
i --------------------
SECVENŢE INTERNATIONALE

PAGINA A IV-A

• Evoluţia situaţiei din Asia

! de sud-est I

m Convorbirile americano­

spaniole

• N.A.T.O. sub semnul

divergenfelor ireductibile
ANUL XXII. Nr. 4789 DUMINICA 31 MAI 1970 4 PAGINI - 30 BANI 1 . I

Hotărîrea privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi

a cooperativelor agricole de producţie în urma calamităţilor

O EXPRESIE PROFUNDA A GRIJII

PARTIDULUI Şl STATULUI

PENTRU BINELE POPORULUI

Adine recunoscător pentru
Ajutorul statului are o dublă valoare In zilele cînd apele revărsate ale Mureşului au lovit cu furie, populaţia din zonele sinis­
măsurile luate trate ale judeţului nostru a fost abundent aprovizionată cu lapte, unt $i brinzeturî.
Pngubsla iu le riie de comune liu lu i N otionol al Frontului U ni­ de ei Convingerea aceasta are La această remarcabilă realizare, o contribuţie deosebita a adus şi colectivul Fabricii de
11 io d * pe urmo in u n d a ţiilo r ><nl tă ţii Socialiste, privind m âlurile darul sâ-i m o b iliie ie pentru o du­ Apa furioasă ne-a dărîmat casa. nc-a devastat grădina, produse lactate Livezeni, de unde prezentăm aceasta imagine.
m ori, numeroase cose distruse de ajutorore sub diferite forme o ble eforturile în munca asiduă fi
;i ovonole, căi de com unicotii p op u laţie i fi cooperativelor a g ri­ o rg a n iio tâ pentru refaeere. ne-a distrus anexele gospodăreşti, tot ce am aqonisit cu tru­
încă întrerupte, semănaturi distru­ co le ' de produc(ie, care ou su­ Pe de o ltă parte, consiliul popular da si prin economii. Am rămas numai cu ce ani avut pe noi.
se ]i »ecolle compromise pe sute ferit de pe urma ca la m ită ţilo r, ne co organ loeol al puterii de stat In aceste zile de qrea încercare, fiecare qest. euvinl, ajuto­
de hectore. C etăţenii comunei ou apo>e in acest cadru ca un act are p o s ib ilită ţi reale pentru o Colectivele Regionalei de că i ferate Deva
lo ji martori, de multe ori nepu­ de c«1 mal profund umanism. A mări valoarea ajutorului acordat rul dezinteresat al oamenilor au constituit, pentru noi tntî
tincioşi, a i acestui detoslru, care ¡utorul pe care statul ¡1 acordă de stat. A ceoito - folosind re­ din Gelmar, tot atîtca raze de lumină, nc-au insuflat spe­
¡njum eoto pierderi de valori nu­ cetăţenilor ţ: u n ită ţilo r ogncole zerve de m ateriale de construc­
mai Io im obile degradate fi îm* cooperatiste ore pentru cetăţenii ţii încă nepuse în valoare pinâ ranţe, încredere că locurile natale îsi vor recăpăta frumu­
prejm uiri in sumă de peste 2 m i­ comunei 11 ia o dublă voloore. ocum, continuind acţiunile de in ­ seţile dc odinioară. Recenta hol.ărîre a partidului ne înze­ muncesc cu tenacitate si i dăruire la
lioane Ici In o comună de <*rco Una - cea m oterialâ, c o re i o- teres comun pe care le-am între­ ceşte puterile, ne dă încrederea necesară, că rănile lăsate de
7 000 de locuitori. |utâ băneşte să se relaeă, ş! alta prins in oceastâ xbuclumolâ p "-
mâvorâ. furia apelor vor fi vindecate, cu sprijinul larg a) parlidului
H otărîrea Com itetului Central ol m orală, care le Intârefte convin­ şi statului nostru in cel mai scurt Limp. Din hotărîre am re­
Partidului Comunist Român, o gerea co conducerea de partid fi TEODOR VASIU ţinui pasajul unde se arată că cetăţenilor din mediul rural,
C onsiliului de M iniştri fi Consi­ de stol e In perm anenţă a lă tu ri pnmorul comunei llio
ale căror locuinţe proprietate personală au fost distruse, li Normalizarea şi intensificarea
se acordei in vederea construirii acestora, un ajutor bănesc
care, Împreună cu despăqubirile de la Administraţia Asiqură-
rilor de Stat. va putea ajunqe pînă la 15 000 lei.
Posibilităţile de a putea procura materiale de construcţie
Ia preturi de vînzere fără i.mpozil pe circulaţia mărfurilor
scutirea de laxe pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie traficului feroviar
Si înscrierea dreptului de proprietate, precum si celelalte
măsuri sînl pătrunse de erija deosebită Părintească a par­
lidului.
in uriaşul front al muncii de Convorbire cu tovarăşul primele zile ale dramaticelor
Am citit hotărîrea din ziar împreună cu Petru Oprcn, 'efacerc a vieţii economice şi evenimente S' pol spune că
Heninq Mihai. Sailo Gheorqho, lonaseu Vasile. Mie Sil­ sociale, transportul feroviar îng. NICOLAE STAN reqionala noastră a suferit dis­
vestru. ru rare muncesc la outocoloana de maşini din Orăş- deţine un rol strategic de c ca director general trugeri. avarii şi întreruperi
lie. Ei. la rîndul lor, m-au asigurai că vor pune umărul si mai mare însemnătate. Magis­ al Regionalei de căi ferate considerabile.
pină la toamnă voi avea casa ridicată din nou. De altfel, tralele feroviare, aceste artere Deva încă din zilele de 12 şi 13
muncitorii din întreprinderile induslrialc din Orăstie ne-au vitale ale tării, trebuie să moi. inundaţiile ou paralizat
osiqurat că vor face totul ca In satul Gclinar. la ferma zoo­ funcţioneze cu . o -intensitate, scclia d e cale ferată Blaj —
tehnică a T.'A.SV lucrurile să intre Tn TSqaşul Fir normat "'In” reqularitate 5» siguranţă ire­ Praid, unde apele Tîmavei
cel mai scurt timp. In fata acestor manifestări de orijă si proşabile în toate zonele si rat vremelnic — trebuie să se Mici au spălat pur si simplu
omenie iată de popor, pc care partidul si stalul nostru le pro­ regiunile tării. refacă pe sine. să-si aulore- peste 8 km dc Icrasamente.
movează neabătut. încerc să exprim cele mai calde Si sincere Aceasta este o condiţie fun­ qenereze polenlialul si să-şi In zilele următoare au fost
mulţumiri, avînd deplina convingere că prin proqcamu) sta­ damentală în cîstiqarea marii afirme din nou. viguros si du­ paralizate si avariate mari
bilit în satele, oraşele, uzinele noastre. vîa|a îsi va reiua bătălii pentru redresarea eco­ rabil, capacităţile sale de sis­ porţiuni pe secţiile 1 Vînt —
ritmul normal. nomiei- Dar înainte de a în­ tem circulatorul indispensabil Tciuş, Blaj — Teiuş, Simeria
deplini această funcţiune v i­ al complexului economic na­ — Săvhsin. Au fost grav a-
Mia, După retragerea apelor, dezastrul începe so-şî arate adevârata fata. AUREL BECA tală. transporlul feroviar — ţional. De aceea, este o înaltă fectatc terasamenle şi cale,
muncitor la Întreprinderea de transporturi Devc lovit cu violentă de furia a­ datorie patriotică, o cir,sie st poduri, statîi, sistemul propriu
Autoeoloano din Orăştie pelor, paralizai si dczorqani- onoare pentru t.oti lucrătorii de telecomunicaţii si semna­
rte la (alea ferată de a face lizare, nu fost imobilizate im­
tot ce Ic stă în putinta pen­ pórtame capacităţi de trans­
tru a îndeplini aceste grele port si s-a redus viteza de
şi de marc răspundere sarcini transport. S-a creat astfel o
Masivă NICI O PALMÂ DE PÂMÎNT ÎN trasate de conducerea de par­ situaţie foarte gravă. întrucH
tid si de stat.
puternica zonă industrializată
Cum s-au încadrat colecti­
a ta ca re vele Regionalei de căi ferate a Hunedoarei cît si cele lim i­
trofe si-au reslrins legăturile
Deva in amplul front al refa­ <*u restul tării doar pe rutele
de teren AFARA CIRCUITULUI PRODUCTIV! cerii. ce s-a cîşflgat în lupta Simeria — Petroşani — Craio­
va si Vint — Sibiu — Brasov
pentru normalizarea traficului
pun pentru intensificarea Iul?
Din cauza ploilor abun­ feroviar şl ce cforlitrl se de­ — Bucureşti. Marile unităţi
industriale, sanlierele de con­
dente care au căzut în ul­ Pe această temă de strinqenîă strucţii. sistemul aprovizionă­
timele zile în judeţul nos­ ariualilate. un redactor at zia­ rii tehnico-materialc si al cir­
tru. pe malul drept al Mu­ am vizitat in aceste zile si n- aceleaşi zile mecanizatorii din rului nostru a avut o convor­ culaţiei mărfurilor. chiar şi
reşului, Intre localităţile Ho­ qoarele C.A.P. din alte locali­ această secţie au pregătit si bire ru tovarăşul ing. Nico­ cetăţenii au resimţi! puternic
morod şi Bâcălnti. s-a pro­ Toate forţele şi mijloacele să lie tăţi- La Dineu Mare, inq. Vasile însămîntal 23 hectare cu po­ lae Stan. direclor general al şocul dereglării traficului fe­
dus o alunecare masivă de Moius Si Dumitru Filimonescu. rumb pe oqoarcle C.A.P. Piş- Regionalei dc căi ferate Deva. roviar.
teren. Pe o porţiune de cir­ Şeful secţiei I.M.A., erau îm­ chinti. — Sînt aproape trei săplă- — In aceste împrejurări, li­
ca 300 metri dealul a aco­ preună cu mecanizatorii Octa­ Aceeaşi munco intensă se de­ mîni de cînd rcqionala noas­ chidarea gravelor perturbaţii
perit drumul judeţean de pe conceotrate in cimp vian Bolescu. Nicolao Şerban. pune si pe oqoarele C.A.P. din tră. cu întregul ei efectiv u­ Convorbire consemnotă
acest mal al liului. ingus- loan Surdu şi Nicolae Dumbu- Romos. Inqinerul Euqen Lăză­ man şi potenţialul tehnic si do L VISKI
tînd şi albia acestuia pe cir­ leu, în eîmp la arat. In două rescu. pe care l-am întilnil la material, luptă înlr-una cu e­
ca 20 metri Pentru a se e­ zile aici s-au preqătit pentru grădina de lequmc — ne spu­ fectele distrugătoare ale ape­
vita o nouă Inundare a şa­ In comunele Mărlineşli si Ro- cernci. Pînă acum am cosit mai crean loan Tilip, Cinca Corne­ insămintaf 15 hectare teren. A- nea că se lucrează la prcqă- lor. Acestea au lovit cu deo-
lelor Aurel Vlalcu şi Cel- inos organele comunale de bine de 10 hectare, iar de săp- lia Neaqoe Victoria Zoico vcm dc plivit mai bine dc 200 tirea terenului la întreţinerea sebilă brutalitate întrcqul nos­ (Continuare; in p a g . a 2*oJ
mar. Comandamentul jude­ partid si de stat. conducerile lămîna viitoare începem coasa Domniră. Avramescu Vlorcl. hectare cu qrîu — ne spunea culturilor si plantatul legume­ tru sistem feroviar chiar din
ţean pentru apărare împo­ cooperativelor aqrlcole. spe­ sî la trifoi. Avramescu Lucia, Avramescu inginerul. N-am plivit mai ni­ lor. Peste 40 dc cooperatori lu­
triva inundaţiilor a luat mă­ cialiştii, depun eforturi pentru La C.A.P. Mărlineşli se Mana — ne spunea tovarăşul mic. Cauza ? Aceeaşi ca si la crau la pvăsit.ul ultimelor su­
suri operative. In cursul zi­ ca munca pe oqoarc să se des­ munceşte cu foarlc multă Traian Nistoreseu. secretarul Mărlineşli- prafeţe cultivate cu sfeclă fu­
lei de azi vor lucra în a­ făşoare din plin. in fiecare zi. pasiune pentru a termina cit organizaţiei de bază — care. La C.A.P. Vaidei cîmput cm rajeră, 20 de cooperatori săpau
ceastă zonă circa 2 000 de in fiecare ceas bun de lucru în mai grabnic aratul şi semănatul deşi promil. nu participă la plin dc oameni. Mecanizatorii, la vie iar 18 cooperatori plan­ 1 105 000 lei depuşi
oameni din mai multe loca­ cimp. Re oqoarcle cooperati­ porumbului. In zilele de 27. 28 muncă, dau un exemplu nega* în frunte cu şeful secţiei I.M.A., tau roşii. Pînă scara s-a irosii
lităţi ale judeţului, pentru velor aqiicolc din Jelcdinti, si 29 mai s-au arat 15 hectare. liv celorlalţi cooperatori. Victor Paraschiv lucrau la întreaga suprafaţă de 5 hec­
a lărgi albia rfului şl des­ Mărlineşli Dineu Marc. Dineu Mecanizatorii Iosif Rîpaci. Participarea la muncă a tu­ pregătirea terenului si la exe­ tare sleclă furajeră. 0,50 hec­ în conful 2000
congestiona drumul blocat. Mic, Romos. Vaîdeî şi Pischinti. Horia Bogdănescu, Emil Tro- turor ţăranilor cooperatori cutarea lucrării cu sapa rota­ tare varză sî s-au plantat 0.30
lucrcaz.'i zeci de mecanizatori san. loan Totoi, Antone Mun- este o obligaţie, o îndatorire de tivă pe tarlalele ocupate cu hectare cu roşii. De asemenea Din seara zilei de 25 şi Ici : Petroşani — 231 608
şi sute dc ţărani rooperalorl. tcanu. Radu Stancu, loan Mi* mare răspundere cetăţenească. porumb şi cartofi. In zilele de s-au făcut praşîlelc îşi II meca­ pină în 29 mai, deci in nu­ Ie i: Deva — 105 617 le i:
Mecanizatorii Petru Dur. Şte­ hăescu, 11 ic Dănilă. împreună Este de neînţeles cum unii oa­ 28 şi 29 mai — .ne relata inq. nice pe 0 hectare cu cartofi, mai 4 zile. suma depusă U Brad — 178 787 lei : Orăştle
fan Ludovic. Ion Niculescu. Re­ cu şeful secţiei I M.A. sî meca­ meni pot să stea nepăsători Aurel Ghiqu preşedintele a- cit şi praşila manuală pe un C E.C. în contul nr. 2 000 - 125 347 lei.
Noul mers mus Şerban. Ion Seuşcan si nicul de întreţinere, desfăşoară să privească la alţii cum mun­ restei unitălî — s-au arat si hectar cu varză si unul cu de către cetăţenii din jude­ tori. ţărani. intelectuali,
Depunători) sini
munci­
cesc, acum cînd toată ţara îsi
7-î de zi o activitate susţinută.
Petru Bosoroqan — ne spunea
discuil 38 hectare pentru po­
ţul Hunedoara pentru ajuto­
Şi aici s-a început recoltatul
meşteşugari,
du­
pensionari, e­
al (renurilor tovarăşul Alexandru Zudor. luccrnci. Sînt totuşi unele încordează forţele penlru a rumb. s-au făcut lucrări dc cnl- roşii. rarea sinistraţilor s-a C.E.C-, desc o deosebită înţelege­
calamităţilor
steme urmările
blat, ajungfnd la
preşedintele C.A.P. Jcledinti —
1 105 238
tivatie cu sapa rotativă pe 30
levi — oameni care dove­
Ziua de duminică — ni s-a
naturale, cînd ţăranii coope­
greutăţi provocate de nepar-
lei. Pe subfilialele
au pregătii in aceste zile 26
hectare porumb sî 2 hectare cu
hectare penlru insămîntarea liciparea la muncă a unor coo­ ratori şi mecanizatorii îşi în­ cartofi. Dc asemenea, s-a pră­ spus în toate unităţile — va fi situaţia depunerilor în con­ re a situaţiei grele in care
Azi, Io oro zero, intră în porumbului. Avind zilnic la peratori. Printre aceştia se nu­ zecesc eforturile pentru a ob­ sit înlreaqa suprafaţă de 7 o zi plină. tul omeniei se prezintă ast­ au ajuns a!(i oameni.
lucru aproape 100 de coopera- mără : Oprita Traian. Costa ţine producţii cîl mai mari. hectare sfeclă furajeră si s-au fel : Hunedoara — 403 979
vigoare noul mers al tre­
lori. am reuşit să facem prăsi- Remus, Neaqoe Traian. Costa pentru a reduce pierderile Pro­ recollat 17 hectare lucernă. In N. BADIU
nurilor, valabil pină la 22 lele I şi II manuale pe inlreana Remus a Popii, Lăzărescu Ton vocate de inundaţii-
mai 1971. •.uprafată cullivată cu sfeclă Tapu, Samoilă Căndroi sî alţii Impreună cu directorul I.M.A,
Prin aplicarea noului gra­ furajeră. Peste HO de coopera­ Sînt chiar şi unii membri de
tori muncesc la recoltarea lu- partid ca Berceanu loan, Co- Orăstie, tovarăşul Ion Szekely,
fic de circulaţie s-a îm­
bunătăţit transportul sala­
riaţilor navetişti din staţii­
le Petroşani, Deva, Sîme- Participarea efectivă la muncă— obligaţie
rîa. S-au introdus în circu­
laţie mai multe perechi
de trenuri, care ou o bu­ de căpetenie a fiecărui cooperator
nă legătură spre Bucu­
reşti, Cluj, Braşov, Timi­
şoara, Craîova, Arad, Te-
In aceste zile de grea lo- rea culturilor. De remarcat că Se întîlnesc însă. din pă­
iuş etc. De asemenea, cercare pentru întregul nostru Ja C.A.P. Strei nu s-a aştep cate. sl unele cazuri clnd in­
s-au acordat o serie de popor, dăruirea totală, parti­ tal să se creeze condiţii pen teresele majore ale unităţilor
opriri în unele staţii şi ciparea cu întreaga putere şl tru a intra cu mijloacele rae cooperatiste şi cerinţele spo­
capacitate de muncă Ia refa­ canlzate la prăşitul porumbii rite de produse agroalîroenta-
bălţi cum sînt : Veţel,
cerea potenţialului de produc­ lui. ci s-a trecut la executa re ate economiei sini ignora­
Prîcaz, Gurasada şi altele. ţie al agriculturii reprezintă rea manuală a lucrării. In(e te, realizarea tn mod ex’era-
Pentru asig urarea com ­ principalul criteriu de apre­ legind că in situaţia actuală plar a lucrărilor agricole de
ciere a contribuţiei fiecărui nici un efort nu este prea raa sezon răroînînd pe un plan se­
punerii garniturilor trenu­
lucrător al ogoarelor la depă­ re penlru redresarea produc cundar. la pcrlleria preocupă­
rilor de călători şi a rezer­
şirea momentelor de dificulta­ (lei agricole, sînl lot mat mul rilor conducerilor de unitâtl
velor de vagoane, regio­ te prin care trecem. Nu în- te exemplele de angajare lo Şl a cooperatorilor. Stadiu! în
nala D eva are la dispo­ timplălor pe tarlalele coope­ talâ din partea cooperatorilor care sp găseştn însânînţarea
ziţie 216 vagoane de c la ­ rativelor agricole din Băcia şl şl mecanizatorilor in marea
Strei am întîlnit. tn ziua de bătălie ce se desfăşoară pe
să cu care satisface ce­ Mecanlratorul Aron Stupar de to C A.P. Simeria executa, cu sapa rotativă, lucrări pe o suprafaţă de 47 ha semănate
29 mai a.c.. inalnte de ora 6 plan naţional in scopul înlă­ (Continuare in p ag : a t - a )
rinţele. şi seara tirziu. cooperatori ca­ turării pagubelor provocate cu porumb. Foto : V. A2UGEANU
re lucrau intens la întretlne- de calamităţile naturale.