Page 98 - Drumul_socialismului_1970_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4789 O DUMINICA 31 MAI 1970

A C ŢIU N I ENERGICE, A B N E G A ŢIE , D Ă R U IR E PE

ŞANTIERELE REFACERII ECONOMICE Ş l SOCIALE

Normalizarea şi intensificarea din Deva spunea la consi­ din salariu pînă la sfirşitul
Pensionarul Petru Şerban
anului".
liul popular municipal: „Eu „Cred că nu este om pe pă-
ani venit In numele pensio­ mlntul ţării noastre a cărui
narilor, membri ai casei de c.-
inimă să nu bată. în aceste
traficului feroviar jutor reciproc. Vreau să anutnf zile. aproape de inima celor
greu năpăstuiţi. Şi noi, meş­
că dăm şi noi suma de 4 000
de lei". Gestul încărcat de teşugarii de la cooperativa
omenie l-am Intîlnit pretu­ „Munca colectivă", ne sim­
mul rind am acţionat pentru nala C.F. Deva pentru a spri­ tindeni : la cooperativa meş­ ţim aproape de ei — ne scrie
deschiderea circulaţiei trenu­ jini eforturile din industrie şl
Urmore d in , pag. rilor de intervenţie şi de că­ a satisface cu maximă opera­ teşugărească ,,Retezatul" din Slelian David din Simeria.
lători. iar apoi a trenurilor de tivitate cererile întreprinderi­ Haţeg In momentul cind. oa­ Eu ofer cu dragă ilrzDnrt sa­
marfă. A urmat apoi etapa de lor ? menii se sfătuiau cum să fie lariul. meu pe o lună şl mal
şî normalizarea în cel mai restabilire normală prin con­ mai aproape de cei aflaţi la predau obiecte in valoare de
.scurt timp a transportului fe­ solidarea punctelor slăbite si — Greutăţile in satisfacerea necaz. Viorcl lezau, preşe­ 1 000 de lei. Cooperatorul
roviar au devenit un impera­ ridicarea vitezei de circulaţie nevoilor de transport au fost dintele cooperativei, ne spu­ L. Giurgiu s-a angajat să dea
tiv primordial. S-a itnpus cu la valoarea iniţială. meri si de aceea doresc să e- nea că pe Ungă cei 10 000 de pentru sinistraţi 4 000 de lei
*rută necesitate şl maximă ur­ videnliez deplina înţelegere a lei oferiţi de meşteşugari. pirul la sfirşitul anului, şi ca
gentă să se întreprindă cu Datorita măsurilor întreprin­ marilor centrale industriale de
prioritate măsuri energice, cu se. am - reuşit, ca pe secţia la Hunedoara si Petroşani, ca­
toate torţele şi mijloacele. Vinţ — Săvirşin să readucem re s-au străduit să-şi coordo­
Cum au răspuns colectivele $i linia la parametrii iniţiali. Au neze de asa manieră producţia
conducerea regionalei acestor fost întărite şi punctele slăbi­ incit să diminueze si să con­
cerinţe presante şl cum s-a te de pe liniile din zona Alba tracareze lipsa temporară de
acţionat pentru restabilirea cit lulia. redueîndu-se limitarea vagoane. Acum este de dato­
mai grabnică a situaţiei ? dc viteză si creşterea vitezei ria noastră să venim în înlîm- Omenescul
pinarea centralelor industriale
de restricţie de la 5 la 30 km
— Inii îngădui să afirm că pe oră. In viitorul apropiat, şi întreprinderilor s’răduin-
în aceste zile de grele încer­ după stabilizarea lerasomenle- du-ne să restabilim ritmicita­
cări, feroviarii noştri — mun­
tea in transport. Ţin să preci-
citori. tehnicieni, ingineri, ca­ lor vom ridica vitezele dc cir- 7.ez că alît noi cil şi Depar­
rulatie pînă la nivelul nor­
dre de conducere, funcţionari mal. tamentul căilor ferate sintem
— s-au integrat organic, ală­ preocupaţi de soluţionarea a­
turi de toţi oamenii muncii Cu toate acestea. încă nu
din judeţele Hunedoara. Alba am Izbutit să redresăm inte­ cestei probleme capitale şi nă­ gest
Si MureŞ, in eforturile eroice gral situaţia. Blocarea magis­ dăjduim să putem raporla so­
luţionarea ei o dată cu norma­
ale întregului nostru popor tralei 3 în zona Blaj — Cră- lizarea traficului pe magistrala
pentru fnlrîngerea stihiei ape­ cîunel constituie încă un se­
lor. Chemările conducerii par­ rios punct de stranqulare pe 3. In acelaşi timp. urmărim
tidului. ale tovarăşului Nicolae care trebuie să-l lichidăm în să lichidăm imobilizările de
Ceauşescu de a ne înzeci c- re! mult 3 zile. Deosebit dc vagoane, să ridicăm vileza
oamenii şi-au pus la dispo­
iorlnrile în lupta penlru refa­ încordată este activitatea de de rulaj a vagoanelor de ziţia sinistraţilor mina lor el sint nuilţi meşteşugari".
cerea vieţi) economice si so­ refacere pe secţia Blaj — Tîr- marfă. de lucru. O echipă formată In fiecare scrisoare sosită
ciale au avut un puternic c- năveni penlru a asiqura trans­ Inlrueit colectivele din în­ la redacţie simţim cit de a­
cou în rindul tuturor lucrăto­ portul spre combinatul chimic- treprinderi sint angajate cu din zidari, zugravi, tilnichigii proape bate inima oamenilor.
rilor ceferişti- Colectivele In activitatea de restabilire a toate resursele la îndeplinirea e gala să se deplaseze — frt Ne scriu bătrinii, ne scriu
noastre s-au angajat să facă traficului nu ne vom opri la exemplară a planului şi anga­ timpul liber — la casele a­ copiii. Viorel Damian din
tot ce le stă in putinţă pentru slariiul aciuai. Continuăm să jamentelor pe primul semes­ variate ale cetăţenilor pen­ Hărţăgani ne vorbeşte de­
a revitaliza traficul in cel niaî acţionăm cu aceeaşi intensita­ tru. exprim hotărîrea colecti­ tru a le veni în ajutor; o spre Petru Tripón, pensio-
scurt timp. te pe 1oate sediile de cale velor noastre de feroviari de parte dintre croitori s-au Uiarul care a renunţat la
In lupta cu inundaţiile Şi în pînă la obţinerea vitezelor a nu precupeţi nici un efort constituit in două echipe, 500 de lei din hanii, cuveniţi
perioada care a urmat retra­ normale de circulaţie si îm­ pentru a susţine munca Inten­ tot pentru a sprijini sinistra­ pentru anii bătrincţii, pen­
gerii apelor, noi ani mobilizat bunătăţirea tuturor parametri­ să din Întreprinderi, pentru a ţii. tru a-i oferi acelora care
totalitatea efectivelor diviziei lor calitativi ai transportului. deservi cu promptitudine şi în De la losif Tom a. secreta­ nu-şi mai găsesc casa. Ne
de linii si instalaţii, precum si Dc altfel, trebuie să spun ră deplină siguranţă economia Depozitul de materiale de construcţie al cooperativei de consum din Mia (fotografia de sus) rul organizaţiei de partid din vorbeşte despre octogenar
disponibilul de personal rezul­ încununarea acestor 'îmbună­ judeţului, de a ne aduce pe a­ acoperit de apa. Pe măsură ce apa se retrage, oamenii muncesc pentru recuperarea materia­ sectorul II Musanu al l. M. Ana Tripón, care a dăruit
tat din inactivitatea unităţilor tăţiri se materializează acum ceastă cale aportul la reface­ lelor (fotografia de jos). Barza, au sosit la redacţie 100 de lei, despre Adam Da­
din ramurile mişcare, fracţiu­ în creşterea . capacităţii dc rea întregii vieţi economice şi In sprijinul [or, I.C.S. Hunedoara a trimis motopompe şi mecanici. rinduri încărcate de fioml. mian şi Adam Botici, care
ne. comercial, vagoane si transport pe regională de la sociale, la progresul patriei- jenerozltăţii. Colectivul ou depus în contul omeniei,
personal teh nlco-administra ti v 53—54 la sută cît era în zilele nostru ştie că respectarea cile 200 de lei. despre Vasile
din centrală. inundaţiei la circa 82 la sută angajamentului luat fn mitn-
Un sprijin hotărilor l-am In prezent. oă înseamnă cinste şi onoare, Damian şi Viorel Tripón,
primit din partea biroului Co­ — Eforturile spre normali­ şi mai ştie eă in aceste zile cu donaţii dc 100 tei fiecare.
mitetului judeţean de partid zare sint evidente şl ele îşi nu trebuie să ţinu seamă de „Elevii, clasei a H!-a B dc
si a Comandamentului jude­ fac efcdul pozîtiv asupra mer­ Dintr-o viitoare eforturi pentru ca. prin ta Şcoala generală \nr. 4 din
ţean de apărare împotriva sului activităţii economice în munca lui. să contribuie cit Deva — ne scrie învăţătoa­
inundaţiilor Acestea au con­ judeţ. Cu loatc aeeslea, une­ de cît la diminuarea pagube­ rea María Suba — aveau a­
centrat in sectorul feroviar un le întreprinderi. îndeosebi mi­ lor mari pricinuite de ca­ dunaţi 424 de lei pentru a
mare număr de mijloace de nele din Valea Jiului se re­ lamitatea naturală. Şefii de organiza în această primă­
transport auto. utilaje si. în­ simt încă de pe urma lipsei de antologie... echipe Petru Graur. I. Ciu- vară o cxc\irsie la Geoagiu-
deosebi, au mobilizat un ma­ mijloace de transport. Şl a- lacn. Gh. Szalaşy. N. Bota, Băi, Au renunţat la excursie,
re număr de formaţiuni ale ceasla înlr-o etapă cînd in fa­ A/. Herbel. D. Feier. /. Faur nu renunţat la bucuria pe
gărzilor patriotice şi militari. ţa tuturor colectivelor indus­ s-au angajat ca împreună ru care o aşteptau încă din
Munca intensă a colective­ triale se impune înzecîrea e­ ortacii lor srt muncească ;k timpul, iernii. Suma au de­
lor noastre, sprijinul mosiv fortului penfru suplimentarea Antologia primăverii anului ’70 va păstra în paginile schimburi suplimentare, iat pus-o în contul 2 000. Şi.-au
ţe l-am primit s-au eorfcret.j- ei amintiri triste. Apele învolburate ou înăbuşit cîntecele în cnutul 2000 colectivul sec­ adunat manualele adm' o\n\H
za‘ în rezultate /mediate, deo­ producţiei şi creşterea efici­ rodirii primăverii, lăsînd în urma lor un iz amar. Puţini torului a donat 4 000 dc lei. trecut, au cumpărat caiete,
sebit' ele importonte. In 'p ri­ enţei. Cum va acţiona Regio- erau aceia care cunoşteau semnificaţia cuvintjîui „viitura" Oamenii noştri au fost şi vor creioane, stilouri, radiere,
sou a „cotei de inundaţii“ Si nimeni n-a bănuit vreodată că fi alături de cei sinistraţi". pixuri. rigle, ascuţitori, le-au
Strei u1 va deveni Mureş, iar Mureşul va fi o Dunăre. Victor Hărăstăşan, respon­ împachetat în pungi de ny-
Intîi. opo goibenâ a pipăit grădinile şi a devorat flo­ sabilul cantinei de lă şantie­ Ion şi le-au adus la şcoală.
„Să Ic daţi colegilor noştri
rul. Energoconstrucţia Mintia
rile. Si înainte de a pătrunde in odăi, □ înghiţit lacomă
Participarea efectivă ia florile din glastră După trecere, diluviul o lăsat cîte o cută ne scrie : „Noi sintem o care au rămas fără cărţi şi fără
caiete" — au spus. Şi în fie­
mină de oanulni. dar dăm cu
Răsfoiesc carnetul de în­
adîncâ pe feţele oamenilor...
care pachet au pus cite un
semnări dm perioada mareei transilvane.
lor necăjiţi". O clasă a şcolii
...Lînqă gară, acoperişul unei cose căzuse peste dragă inimă .5 300 dc lei ce­ cuvînt dr încurajare pornit
ziduri. Apo batea în ţigle într-un toct uniform şi dezolant. generale nr. 4 din cartierul din inimă curată de copil".
lata doar cit.ei'a petale din
Gnjdu — Deva a devenit. în
Ceferistul stătea pe o ridicătură de cărămizi şi orivea cu
muncă — obligaţie de vreme stătea privind locul. De multă aceste zile. un 7n a gaz in uni­ milioanele dc flori ale «dic.-
ochi obosiţi la ceea ce fusese cîndva o caso.
rozităţii acestor zile. N-am
versal în numai .? zile, fami­
au
liile din împrejurimi
Era prima zi cu soore după zile întreqi de urqie. In
pentru care ne-am pregătit
opropiere, trecea un tren şi, ceferistul, din obişnuinţa. îl strîvs >n top de pachete ar­ cules narcisele aşteptate,
urmări cu privirea pînă ce acesto dispăru după cotitură. ticole vestimentare şi de uz la acest început de maî. Dar
am cunoscut şi am aflat în
u
•
•
JL
u
casnic în valoare de peste
căpetenie a fiecărui din apă. Obiectul era o păpuşă O păpuşă mare din ce­ alo aceleiaşi şcoli au hotărit. schimb neasemuitele flori ale
Intr-un tîrziu, l-am văzul ridîcîndu-se şi scotînd ceva
100 000 Ici Cadrele didactice
gestului omenesc.
luloid. cum sînt de fapt toate păpuşile mori şi din celu­
Incredibil, loid. Si omul o ţinea în mină, stîngoci, parcă nestiind Io să adauge -hcă 40 000 lei la LUCIA LICIU
sumele cc se cuvin din „o zi
ce-or putea sluji o păpuşă. Apoi, o scutură de cîteva on
s o zvînte şi cu o batistă o şterse de noroi. L-am mai zărit
cooperator dar adevărat acestei primăveri vo strînqe păpuşa în braţe şi-i va
cum se depărta încet spre oraş
Undeva, desigur, o fetiţă nepâsătoare fotă de nequra
vorbi despre cine ştie ce.
Şi poote că auzind-o, ceferistul va zimbi pentru o
turilor, producţia esle dimi­ clipă... Din toată inima, pentru
nuată şi din caii/.a nercspec- In u n d o ţiilc acer.lra n lir de de- pete au nim icit oprcnţje toc.tă ego Antologia primăverii anului ’70 vo păstra în paginile ei
tării planului de însăminţări. lOJl/uao^e tin i urroole cu o inu.ujo m te al o de o vio|ă o uit oi fa m ilii cu amintiri triste. Apele învolburate au înăbuşit cîntecele ro­
Vedem d : « o jIci ome
(ie o omeniei
patru copii. Dar vecina dc ta etaj,
suprafaţa destinată cartofilor ,iie. o ilm |im , o 1/6 im Şl io iu :i, in care n-a pierdut nici im ac, p retin ­ dirii pămîntului. lăsînd in urma lor un iz omor... fraţii noştri
iiind mai mică cu 5 hectare ovala n ta ae o.-no ni ta rii m. o p ia t/o . dă celei loviţi vopsireo scaunului.
porumbului şi întreţinerea cul­ fată de prevederi., Un bolovan. L om in lîln il pe vjno din Incre d ib il, dor Odevâ/Ot. C. DEVEANlf f.a centrele dc colectare plnă la 29 mai
turilor la C.A.P Ruşi csle cit Nic i la C.A.P. Sli eisînqeor- it/â iile Devei, rare o eunotcul urgia L. L. din comuna Mărtineşti ■— ne 4 879 fel. suma dn
Mai erou cîleva oie pmo
c o lo m ilo jli
ve poate dc edificator în h­ gin nu s-a acţionat energic in 10 to iire a v iitu rii. Fam ilio care locuia relata tovarăşul Aurel Fi li­
i castă privinţă. Din discuţia vederea valorificării întregului la parterul blocului fi o rid ica t mo­ pesc u, primarul comunei — Este o contribuţie care ex­
purtată cu brigadierul loan potenţial productiv al păruîn- b ile A pui-o pe icaune. D ulapul s-au slrins din donaţiile fă­ primă spiritul de întrajuto­
îm brăcăm intea
cu
cu
rufe,
incârcol
rare şi dc solidaritate al po­
Petrcscu a reieşit că unitatea tnlni. Secretarul comilelnlui întregii (o m ilii, l-a cocoţat pe două cute de cetăţeni peste f 700 porului nostru. Pe multe din
mal arc dc insăminţat peste de partid pc cooperativă, to­ scaune, im prum utute de la vecina de Din comuna BEăjeni, cu adresa kg cereale. 267 kq cartofi.
75 de hectare cu porumb, p'i- varăşa Maria Vulcănescu. si )o etaj Şi au venit opcle. Au intrat 19 kg fasole. 37 kg făină al­ pachetele cu obiecte de la
pe u ji. pe geom uri. Apoi, i-ou re­
sltnl pâioasclor s-a clecluat Inginerul loan Cîrlngca ne-an tras Lo inventonereo bunurilor, unul ,penfru sinistraţi“ bă, 205 litri lapte, 123 kq slă­ centrul de colectare din Din
doar pe 15 hectare, far prăşi- prezentat o situaţie incredibi­ d>n icouncle im prum ulole eio rlei- III nină. 2 600 ouă şi alte ali­ cu Mare am putut citi : „Din
leală inima, pentru
fraţii
Uil s*a făcut pe supraîeţe ne­ lă la Întreţinerea culturilor. cleit. Vecina nu Io prim it. Fomi- mente. precum şl mat mtilf noştri" şl alte asemenea cu­
11 a cu caso inundată o a lflrg o t Io
glijabile. Din cele 110 hectare ocupate tim p la r. A reparat scaunul, apoi l-a Solidari cil cei care au avut de suferit dc contul omeniei — totalizau pînă (a dala de
O pane din culturile prăşi - cu păloasc nu s-a plivit nici dus vocinc). „C um nm-l aduci o>a, pc urma calamităţilor, cetăţenii comunei 28 mal 8 331 lei. Din toată inima şi cu toată de 300 articole de îmbrăcă­ vinte prin care cetăţenii î<i
laare se află dincolo de ¿pa măcar un hectar ! De aseme­ nu ve ii că s o dus vopseauat“ Blăjcni au donat pentru ajutorarea sinistra­ dragostea, au lăcut cclălcnl! comunei aceste minte. încălţăminte ş( de uz exprimă sentimentele d-
Intr-un oportam enl do la poMer a
Strciulni peste care — ne nea. cultura porumbului este ţilor : 2 000 ouă, 300 kg fasole, 800 kg car­ donaţii. casnic. De asemenea, fn con­ compasiune pentru tei sinis­
punea interlocutorul — nu realmente sufocată de buru­ tofi şi 30 kq slănină. NICOLAE CRĂCIUN tul C.E.C. 2 000. s-a depus traţi. dorinţa de a le veni In
ajutor.
se poate trece dccil iăcind un ieni. Ni s-a spus că unii coo­ Stimele de bani depuse in contul 2 000 — secretarul comitetului comunal de partid
vcol de oliva km. peratori. printre care : Anlca
— Avem acolo, preciza bri­ Dodn. Ion Huieţ, Cîki Marton. In mijlocul
gadierul, 10 hectare cu car­ Kiss Moise. Şteian Buruian sl
tofi care promit o recoltă dc mulţi alţii, nu au realizat nici
putem „bate" lot judeţul cu o normă din cele 20 stabilite apelor, un om
ra. Ni se rupe sufletul de cl. obligatoriu pentru întreţinerea 0 fost tare greu. Auzeam epa
Am vrea să-î prăşim, dar sâ culturilor în campania de pri­ Petru Marîş csle portar la Z /Z fif ACELEA... cum rupe, cum distruge.., D.
nu lacem cheltuieli cu trans­ măvară. deşi au fost solicitaţi Spitalul unificat din ilia. In mineaţo om plecat cu baren
portul oamenilor. în nenumărate rîndurî să par­ noaptea de 15 spre 16 mai Cită tărie morală n-ou s:c:
Iotă o optică cel puţin cu­ ticipe la lucrările agricole de a.c„ cînd spitalul a fost eva­ va în mine cînd acarul o în­ Nopţile şi zilele aceleo cînd la lumină zilele acelea în car*
rioasă, la care dacă nu se re­ sezon. Este greu de conceput cuai, Petru Marîş a fost ru- cuiat uşa cabinei şi a plecot“ opeie învolburate s-au năpus­ urmoreom cu sufletul lo gu-n
nunţă neinlirziat. se pericli­ ca in situaţia actuală unii qat în tot felul să părăsească - spuneo un ofiţer de miliţie. tit peste lot ce au întîlnlt în prognozele hidrologice I Cită
tează soarta unei recolte cc cooperator! —• care au obli­ spitalul, să nu-$i expună Bariera o rămas închisă. Apa cale nu se vor şterge din me­ bărbăţie, curaj, cită omen • I
•e anunţă a fi mulţumitoare. gaţia dc prim ordin să parti­ viaţa primejdiilor apei ce o trecut peste linie, a inundat morie. Cetăţenii din Streteo fu­ Am « 5 ^ sotele r iv e m n e Mu[#_
De altfel, lipsa dc preocupa­ cipe la muncă, atunci cînd are cuprinsese intreaqa localita­ cartierele Viile Noi. Gojdu, seseră evacuaţi Pe uliţe se
re a conducerii C.A.P. (preşc- nevoie cooperativa. nu cînd te. A refuzat... Progresul, strodo Horio. stă­ putea pătrunde numai eu bar­ Ţ 1 bo1^ opc. cos„ i,
rlinle >ng. Alexandru Dan), vor ei •— să manifeste lipsă — Cum să plec? Să las ri ionul. tot... A ajuns pînă la ca. Apele creşteou vâzînd cu 5' gospodăriile pînqăr.V
fientru aplicarea unor lucrări de Interes sl răspundere faţă sînqur spitalul ? Dacă se fn- poalele cetăţii. Oraşul a rămas ochii. Totul era „un Murâş". $i drumunle sfîrtecote. Am
1 |J' ?off r şpunînd ;
vÎLMoentare de îngrijire a cul- de îndeplinirea sarcinilor ce lîmplă ceva? — a motivat cl. fără lumină. De pe strada Ho­ în mijlocul lui, noi, 31 de ca­ trebuie !" „Ince, e
tuiii griului i-a costat destul Ic revin Apare însă evident Şi n-a plecat. In zilele cînd rio veneau spre autogara bărci a trecut ei
de scump pc cooperatorii din că nlct organizaţia de partid încărcate cu femei şi copii. Lo se... Relatare dramotîcă în cî- cormanul încărcat cu fo,
Ruşi. acum unitatea fiind ne­ şl conducerea coopcrallvel nu aoa era stăpînă peste stră­ rome, ostaşî, luptători dm găr- •evo cuvinte. Oamenii de aici !£ ? Gelmof opo pina -
voită să reînsăminţeze o su­ au desfăşurat o muncă perse­ zile şi casele lliei. Petru Ma- zîlele patriotice, ofiţeri, oameni. sînt barcagii vestiţi. Totuşi au mof0r 0 t'ecut. $î după el o f|,
prafaţă însemnată pe care s-a verentă pentru a mobiliza foa­ r ¡5 a stat sus pe acoperişul plecat. Unul singur Insă nu Am văzut pompierii ducînd cu
compromis recolta. Consldc- ie forţele şl mijloacele exis­ spitalului. A eoborît adese­ Veneau de undeva din noapte putea fi transportat, ero para­ cisternele apa in llî0, osteni
i ind că prin repartizarea cul­ tente la executarea lucrărilor ori şi a salvat din ană, prin în bătaia farurilor maşinilor ce lizat de moi mulţi ani, botrî- muncind fo refocerea diqLy
turilor pc familii s-a făcut Io­ agricole. eforturi supraomeneşti, anu­ le luminau calea. Pe străzi, nul losif Don. ,,Urcaţi-mă in distrus. Mi-om umplut corne'*
ni pentru a asigura o bază Acum, datorită timpului îna­ mite aparate şi bunuri ale printre cose, peste gorduri, pod. Cosa n-o ia apa. Duce­ ''! cu numele lor. Nume car#*
temeinică recoltei, organizaţia intat. se Impune, mal mult ca spitalului. Casa lui, la Tisa, Chipul acestui om, al Iui în ‘36... Acumo, Ia 70 de anî, bărcile oduceou oameni. Pe ţi i pe alţii..." - o spus bd- 'n-au devenit dragi, deşi le-om
•te partid !>l conducerea coo­ orlcînd, ca pe ogoare să se era înconjurată de apă. Oa­ losif Şoico — din fotografie - nu mă mai ojulă puterile..." locotenentul major Ion Ado- trmul de 60 de ani. Ostaşii auzit pentru întiia ooră. Dar
perativei au „scăpat" din ve­ lucreze zl şl noapte la urgen­ menii, familia lui se eva­ nul voi uita niciodată. „Nu Omul cutreiera cîmpul acoperit mescu î-om întîlnlt, nu o dota. l-ou suit în pod, i au dus apă despre care dintre ei să seri. ?
dere desfăşurarea unei activi­ tarea acţiunilor care hotărăsc cuaseră. Dar el a stat la mi-o rămas decît baba mea. de mîl clisos, câutînd Nici nu pe şoselele judeţului, dîrijînd şî mîncore. Pentru mat multe N-ou ştiut să spună nici ofi-
tăţi susţinute de mobilizare a soarta recoltei. Animaţi de spital. Pentru că acolo era Sa pllnqem omîndoi. Şi cîteva ştio ce. Dor căuta. „Poate apa circulaţia rutieră. In noaptea zile. Şi-au luat bun rămos şi tem. comandanţii lor, nici d -
tuturor cooperatorilor la exe­ scnllmentul îndeplinirii unei locul lui de muncă. acolo mărunţişuri. încolo ..“ Vorbele-i mi-o mai lăsat ceva pe aici,..“ aceea l-om auzit strigînd pe s-ou suit in bărci... Apa venea rectorul Şcolii de ş o fe r i tim
cutarea lucrărilor de îngrijire înalte îndatoriri patriotice, fle­ are răspunderea apărării a­ erau întretăiate de suspine a- Zilele şî nopţile acelea, cine ape .* „fine dreapto !" Ca pe puhoi. Nu se maî putea pierde "'O. î-om văzut la lucru p*
a culturilor. Numai aşa se ex­ care cooperator sl lucrător al vuţiei obşteşLi. Şi această dînci. Nu moi putea plînge le vo putea uita ? Fiecare ceas, şoseo. A douo zi mi-a spus timp. In sat ou mai rămos 10 ocei oameni neobosiţi din c -
plică de ce lanurile sint năpă­ ogoarelor are obligaţia să facă răspundere o simţea imens, Doar bărbia i se zbatea ne fiecare minut a însemnat du­ că pînă olunci nu s-a urcat bărbaţi cu bărcile. „Sâ stea de
dite dc buruieni, de ce supra­ lot ceea ce omeneşte este po­ mai mare decît ameninţarea controlot sub qreutotea dure rere şi bărbăţie, lacrimi şi cu­ niciodată într-o barcă. Dar o pază" — spuneo Ion Munteonu. mondomentele de luptă impe-
feţele ocupate cil porumb, ca­ sibil penlru a contribui în apei. Nimeni nu l-a obligat rii. Cosa lui, aflată la morgi- raj, eroism dus pînă la dăru­ „tras la rame" şi încă pe în­ Să păzească, ce ? Si impotrîvo ■rivo mundoţîilor, conducînd r.a
re au losl repartizate coopc- mod cît mal substanţial la re­ să Iacă acest lucru. Dimpo­ nea satului Tisa, era încă îm­ ire Se ntunecase. Dm Deva tuneric. Ca un luntroş. „Ce □- cui să păzească ? Dor ou stat adevăraţi comondonţi de cji
raţorl’or Ionel Morar. Kop lo- facerea potenţialului produc­ trivă. Dar Petru Marîş a stal prejmuită de apă „Mi-o moi plecase ultimul tren. Incărcot veom sâ fac ? Oamenii cereau bătălio cu apele dezlănţuit*
sii, M. Drăgan, S Lnpulcscu. tiv al aqriculturil Sl asigura­ la spilal. Aşa a simţit luat-o o dată opo. in ‘932. A- cu grîu. Oamcnii-I scoteau din ajutor !" Cit de simple ni se şi au vegheat ceasuri qrele, ca
Kop Fridiich etc-, nu au fost rea produselor agroalimontarc Aşa îi dicla conştiinţa. lunci eram tînăr Am refăcut o calea apei. „Porco s a rupt ce­ por acum vorbele ! Dar atunci... de plumb. „Pînă s a făcut ziuă SIMION POP
prăşite la timp. Pe lingă hpsa necesare populaţiei dc la ora­
de ciori la înlreţincrea cul­ şe şi sate.