Page 10 - Drumul_socialismului_1970_06

t DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 4792 & JOI 4 IUNIE 1970

Ifl

¡y ti

!n plus fată (Ir contract
181 SPORESC

Cooperativa noastră trebuia să livreze pe prim ele
cinci lu ni ale acestui on, conform prevederilor contrac­
tu lu i încheiat cu Întreprinderea de Industrializare a
la ptelui Simerla, cantitatea de 24 100 litr i lapte.
D atorită În g rijirii şi bunel fu ra jă ri a va cilo r de că­
tre tn g rljito rlt-n iu lg ă to rl, s-a reuşit $2 se obţină de la
flecare vacă pro du cţii mal marţ decît cele prevăzute în
plan. Am putut astfel ca, fn Ioc de 24 100 litri, să li­
vrăm 28 840 litr i lapte, adică cu 4 740 litr i tn plus.
ma. cabllă este şl activitatea angajam entele m obilizatoare La obţinerea acestei realizări a co n trib u it şl (aptul
colective lor de m ineri de la pentru suplim entarea produc­ că tn g rljilo rli-ra u lg ă to rl sln t stim ulaţi fn obţinerea unor
Lupenl. Vulcan, Aninoasa, Te- ţiei, pentru creşterea eficientei pro du cţii cit mal m ari de lapte pe cap de vacă furajată.
liuc, Barza şl a ch im iştilo r de în tre g ii a ctivită ţi economice. Lunar, flecare prim eşte, tn afară de celelalte drepturi,
la Orăştle. Pe acelaşi plan. al Acestea însumează, pe ansam­
eu adevărat catastrofale. M tt va lo rilo r excepţionale, se si­ blul Judeţului, o suplim entare 10 bani pentru flecare litru de lapte muls. In q rljllo rll-
de hectare semănate cu grtu tuează munca lu c ră to rilo r de a angajam entelor in iţia le cu raulgătorl, p rin tre care se num ără V icto ria Roşorogan,
Si porumb si alte cu ltu ri au pe şantierul Term ocentralei 60,25 m ilioane lei la producţia V ic to ria J u rj şl Floarea A rdelean, au p rim it In luna
fost distruse. Baza legum icolă M in tia. In co n d iţiile In care m arfă, cu 803 lei pe salariat ap rilie ctte 200— 360 lei, In raport cu cantllalea de
a ju d e ţu lu i, care Începuse să term ocentrala era o oază In la produ ctivitatea m uncii, cu lapte muls de fiecare.
se dezvolte prom iţător, a fost, pustiul de ape, com uniştii de 31.2 m ilioane lei la beneficii, MARIA BOCA
de asemenea, foarte gieu lo ­ aici, între g u l co le ctiv de con­ Iar la producţia fizică cu
vită. A u fost distruse sau grav stru cto ri şi m ontorl au m obi­ 17 000 tone cărbune neţ, 3 000 Tinerii veniţi din Hunedoara şi Simerla au luat cu asalt urmele nefaste lăsate de apele tehnician zootehnist
avariate peste 300 case, 40 k-m liz a i toate forţele, In cit ritm u l tone cocs. I 000 tone lam ina­ Mureşului In satul Foit. După o zi asiduă de strădanii ei au înlăturat noroiul din curtea şcolii şi IAR ADAM
de sosele şi drum uri, 740 km execuţiei n-a stagnat nici un te fin ite pline, 200 tone rad ia­ de la magaziile cooperativei agricole de producţie. Foto : N. PANAITESCU contabil, C.A.P. Jeledinţl
de reţele electrice de Joasă şl moment, creîndu-se co n d iţii toare, 200 tone u tila j de tu r­
medie tensiune, c lă d iri ale ca Încă In prim a zl din luna nare, 1 310 mc prefabricate din
cooperativelor agricole de pro ­ Iunie, cu 10 zile înainte de beton, 290 000 în lo c u ito ri de 'N A
ducţie şi u n ită ţilo r economice. termen, gru pu l energetic nr. 2 cărămidă şi alte m ateriale de
După prim ele estim ări, valoa­ de 210 MYV să înceapă să pro­ construcţii. Zilei« Qf«le au Irecut. Aporenl lul din H aţeg. D or nu (e m o ţio n a ­
rea acestor pagube se cifre a ­ ducă energie electrică. Aceste c o n trib u ţii de\ seamă Jo a i. N um ai apa i-a re lra i. Ră­ lul intereseaiâ In aceito clipe. IN PRIMELE RINDURI ALE
ză la circa 103 m ilioane lei, De a ltfe l, rezultatele înre­ la asigurarea c o n d iţiilo r pentru nile provocate de ea au răm âi. H otărirea, dăruirea, contribuita,
Şl vor mal răm ine m ultă vreme
c ric it de modestă a r fi ea, inglo-
fără a mal adăuga strică ciu ­ gistrate după 5 lu n i fn a c tiv i­ ca planul de dezvoltare a o- In lu lle lu l oam enilor Cele din bea iă lem nificapit m ult n o i pro­
nile p ricin u ite de al doilea val tatea de In v e s tiţii 6lnt de bun conom lel naţionale pe acest fabrici, u iln o , ogoare, eoie }l funde «5 ¿29 lei, 1 000 kg cartofi,
de Inundaţii. s lro ti Je vor |lc rg e oom eniî. To|i- 100 kg pastă de ro ţii, adăugate
augur. Pină la s flrş ltu l lu n ii an să fie înd eplinit cu succes To|i cei care, intr-un singur gînd
Pe baza In d ic a ţiilo r p rim ite mal a fost realizat 42,7 la sută nu redau însă In întregim e ll o unitate deplină, s-ou opui la fondul de ajutorare a sinistra­ MARELUI EFORT
din partea conducerii p a rti­ din planul anual de in v e s tiţii înalta conştiinţă m uncitorească cu in d lrjlre - rn dig de nestă­ ţilo r, aparent nu spun multa, dar
dului, personal din partea to ­ şl 42,3 la sută din cel de con- şl civică a oam enilor m uncii v ilit - apelor pustiitoare, iar o- practic iln t o contrib u ţie Insu-
varăşului N icolae Ceauşescu, slru cţli-m o n ta j. La rln d u l lor, din Judeţ, solidaritatea lor cu
In funcţie de sltua(la concretă marea m ajoritate a u n ită ţilo r populaţia zonelor sinistrate.
existentă, C om itetul Judeţean industriale au încheiat b ila n ­ Şantierele reface rii din Jude­ — A ic i oam enii n-au tim p am avut un angajam ent de
de partid a concentrat forţele ţul lu n ii mai satisfăcător. Com­ ţu l nostru se bucură de spri­ de vorbe. Ei vorbesc p rin 200 tone piese turnale. I.rt 19
şî m ijloacele spre refacerea binatul siderurgic Hunedoara, jin u l hotărît al celor ce m un­ (Urmare din pag; 1) fapte. $1 faptele le sînl dem­ mai am mai adăugat alic. 200
obiectivelor de m axim ă p rio ­ de exemplu, a depăşit planul cesc în uzine şi fabrici, pe Ajutor g ne de cea mai adincă adm ira­ tone la acest angajament. Ce
ritate şi urgentă. Pe m&surn producţiei globale cu 15 m ili­ şantiere. Din In iţia tiv a o rg a n i­ ţie. a însemnat de atunci e lo rlu l
retrag erii apelor a fost refăcu­ oane lei, iar Centrala cărbune­ za ţiilo r de partid. Com binatul vlnd o tem elie solidă : re a li­ Secretarul de partid ne în ­ co le c tiv u lu i nostru ? Vă dau o
tă calea ferată deteriorată, lui Petroşani cu 2.6 m ilioane siderurgic şi Întreprinderea de zările prim elo r patru luni. deamnă să urm ărim munca cifră : 333 lone. Ea reprezintă
restabilindu-se operativ tra fi­ — A vem o bună ap rovizio­ lorm atorU or turnă tori, com u­ realizarea unei mar» cole-
lei. con stru cţii siderurgice H une­
cul feroviar pe ruta Sim erla— nare cu m aterial — com ple­ n iş tii Dezîderiu Enel, Roman păr(i din angajam entul îm bu­
Încleştările atU de dure, doara au lu at sub patronaj d i­
A rad. In tr-u n term en foarte tează vorbele secretarului de Cozmoi, M frcea Oprea, a cu- nătăţit. Şi aceasta în c o n d iţii­
pu rla le cu pre ţu l unor e fo rtu ri rect refacerea comunei fila .
scurt au fost refăcute şi reda­ solidar partid, tovarăşul D ruker — Iar rS tito rilo r A l. M ăqureanu, V. le în care. numai la c ilin d ri
fără precedent, zile şi nopţi Satul Foit a fost preluat (te
te circu la ţie i şoselele spre C entrala industrială H une­ Negrea, a m odeloTÎlor P. ftu l, de lam inor, planul nostru s-a
la r1nd, au scos în prim plan către Uzina mecanică de ma­
Brad. Ilia, Lugoj. terial rulan t Sim erla, satul H ă- doara ne-a asigurat un sp ri­ M . B rljm an, A l. Ghilea, a lă­ m ajorat faţă de anul trecut cu
Deşi răstim pul este «curt, Înaltele v irlu ti ale com unişti­ jin dezinteresat, rezolvîndu-ne cătu şilo r C. P irvu, O. Szibulea încă 1 000 lone.
lor, a m ii şi m ii de oameni, rău de călre întreprinderea
(ar in urmă cu numai clteva m inieră Hunedoara, satul Gel* prom pt problem ele stringente- ce se întrec pe ei înşişi. 11 Parcurgem in continuare ha­
zile asupra lu n cii M ureşului au făcut să erupă din mase C o le ctivu l nostru, care stă întrebam pe M ircea Oprea le le tu rn ă to rie i de îlngotiere.
im presionante va lo ri umane, mar fie către Fabrica chim ică cum, Ja fel, l-au fo lid a rix a t rn H oţită, dăruită dm toată inim a.
s-a abătut un al doilea val de munca de refacere, de recupeiato La fol co i i schim burile prelun­ tra in ic pe picioarele sale, care cum reuşeşie sâ-şl dubleze e- Aceeaşi m axim ă dăruire una­
talente organizatorice şl de O r ăş 11 e.
in undaţii, ptt-lem spune că in iţia tiv ă nebănuite, au şle fu it Pe tem eiul rem arcabilelor a daunelor | i aju lo ro re a linia- gita cu douu ote, La fel co fl ştie să facă dovada abnegaţiei fo rlu l — pentru că rezultate- nim ă. In g in e ru lu i Francisc
viata economică şi socială a caractere şl au consacrat p e r­ fapte de muncă şl luptă cu fu ­ Ira ţilo r. munca do rccuporare, prin inten­ şi so lid a rită ţii m uncitoreşti, a- le -i sln t duble. Răspunde sim ­ Schönberger, şeful 6ecţlel, şi
sificarea
a
p roducţiei,
p ie rd e ri­
ju d e ţu lu i nostTu tinde rapid A |ulor I vor fl strigat m ul(i in lor pricin uite de stagnarea >oi- sigurfi conducerea p a rtid u lu i plu i secretarului co m ite tu lu i de
sonalităţi. Fie că este vorba de ria apelor, al abnegaţiei şi dă­ noaptea tp a im a i, in noaptea sta­
spre norm alizarea deplină. Cu a ctivişti de partid şi de stai, ru irii txi care zecile dc mii fie i lich ide >i distrugătoare. După turiă a u e |ivito ţii Io obatorui şi g u vern ulu i că va merge cu — Participăm şf noi. Cel pu ­ partid, tovarăşului Iulian D ră-
excepţia abatorului Deva şi a ocitco, d oliu l alb, din acest moi din Oava. La tel ca i< p articipa- cinsle în prim ele rîn d u rl ale ţin cu efortul... ghlcl, le esle greu să facă a-
de m un citori şi ţărani, de de m ineri, siderurgtştl, ener- inundat, a cuprins ţara. Ajutorul reo, tim p de trei iile , o cile 2S
l.M .A flia . toate obiectivele do m uncitori de la afcotorul din m arelui efort pentru refacerea De cîte ori, în această dim i­ precierl nom inale.
membri ai gă rzilo r patriotice, qellcienl, con structori, ţărani a venit Singur. Nu l-o strigoi n i­
economice au in tra t In fun c- meni. L-o d at generos, uman, H oţeg la munca do re,‘acere fi econom iei. O am enii noştri au neaţă. m lezuitoarea Eugenia — E fo a rte greu să-i alegi
de o fiţe ri sau soldaţi, de ti­ cooperatori, in te le ctu ali hune- punere In funcţiune a celui din
tuine şi nădăjduim ca, tn ct- lo lid o r, din tot sufletul, toată iu* m uncit neobosit In uzină, şi-au Petrache nu şi-a şters broboa­ pe cei m ai buni dintre cei
neri sau vlrstn ici. aceştia au dorenl s-au angajat In vasta flaree tă rii. Prota, radioul, telo- Deva.
leva zile. să încheiem această trecut stră lu cit acest greu şi operă de norm alizare a v ie ţii vlriunoa n-au pregetat să focă Modest sau nu, ajutorul celor dovedit pulerea şi forţa Ia nele de sudoare ce-I acopereau jnaf. buni d u d , se face tot po­
im portantă etapă spre redre­ neaşteptat examen al con ştiin­ economice şl sociale a tă rii. cunoscute faptele celor 20 MO 000 276 se înscrie, se inca d re oiă in stăvilirea apelor, la refacerea faţa I Dar n-a renunţat o c li­ s ib ilu l la fiecare loc de m un­
sare. Trebuie, de asemenea, să ţei şl da torie i cetăţeneşti, al ComHetul Judeţean de partid de inim i core bot la cea mai Irentul general dc muncă fi a b ­ unor zone calam itate. sînt pă la m işcă rile -i Iuti din faţa că. C ifrele vorbesc : din an­
negaţie pentru radierea cit mai
precizăm că populaţia sin istra ­ ataşam entului fată dc par Ifl. exprim a hotărîrea de nestră­ înaltă tensiune, Intr-o desăvir}i!ă ropidâ a daunelor |i ajutorarco prezenţi peste tot unde se uscătorului a cărui tem peratu­ gajam entul Îm bun ătăţii am
unitate (i solldontote, pentru re-
tă a fost caz.ată In co n d iţii co­ al abnegaţiei şl s p iritu lu i de mutat a com uniştilor, a tutu­ focereo stricăciunilor. celor ce suforă de pe urma crun­ cere. ră înaltă ne făcea să ne re­ realizat ptnă acum mai m ult
respunzătoare, asigurlndu-i-se sacrificiu. ror oam enilor m uncii din Ju­ Din a lite a m ilioane, a reţină tei încercări prin care om tre­ Parcurgem halele m ari ale tragem. de trei pă trim i. Lucrăm pe
cut. Am trecut il am rămas treji
spune
doar 276 do nume n-am
alim ente, apă potabilă, Îm bră­ deţul Hunedoara, de a Înfăp­ nim ic se nia ţio no l, Şi nici nu sini }• viguro||. Ho fa rit:. De netlebo- uzinei, în so ţiţi de secretarul — Faceţi e fo rtu ri pu ţin o­ două schim buri cu un proce­
căminte, asistentă medicală şl A g ricu ltu ra , cel mal greu lo ­ tui neabătut p o litica p a rtid u ­ •e m o ţio n a la ocţiunMe, hetă rlrlle rit. A ţa cum nr-o flroo. com ite tu lu i de partid de la bişnu ite — ne adresăm fem eii, deu nou, care va creşte p ro ­
v ită de calam ităţi, cere din
tot ce este necesar tra iu lu i. In lu i nostru, de a m unci fără color 276 da so lo rlo ţi ai abatoru. N. STANCIU tu rn ă to ria 1. tovarăşul Ionel m ărturlslnd u-n e gtn durile. du ctivita te a m uncii la form are
acelaşi tim p s-au lu at măsuri partea noastră, a organelor şl osionlre pentru în flo rire a pa­ Hodorog. — A ltfe l nu se pot realiza cu peste 30 ia sulă, aslqurln-
ca activitatea şcolară aă se o rg a n iza ţiilo r de partid, consi­ trie i noastre socialiste. m ie zurile pentru form ele m ari du-se astfel m a jo ră rile cu ca—
liilo r populare, organelor agri­
desfăşoare p o triv it cerinţelor. pa ra re le execută tu rn ă to rii. re ne-am angajat în fa|a în ­
cole, În tre g ii ţârănlm l, efo rtu ri
Cu toate că 1n u ltim e le două $1 trebuie să folosim întreaga tre g u lu i colectiv al uzinei.
cu totul deosebite. C olective
săptărmni, atenţia noastră a capacitate a cu p to ru lu i. El nu O am enii se străduiesc fiindcă
form ate din a ctivişti de partid
fost concentrata zf şl noapte aşteaptă... trebuie să se alăture e fo rtu lu i
şi specialişti au sta b ilit în fie ­ realizat beneficii. Ne-am Inte­
spre zonele lo v tle de calam i­ resai de secretul aflat la baza Cu siguranţă că această vo­ general de care dă dovadă În ­
tăţi. nu am scăpat nici un mo­ care cooperativă agricolă c u l­ BENEFICII SUPLIMENTARE inţă. acest ech ilib ru m oral al tre g u l nostru popor. Şi la a-
tu rile ce pot fi refăcute, au acestor frumoase rezultate, f.a
ment din vedere m enţinerea oam enilor din halele uzinei, ceasla oam enii noştri mai a-
id en tificat teren urile de unde ambele u n ită ţi am ob ţinu t *a-
in industria Judeţului a unul nu e de azi. EI s-a clădit de-a dauqă ceva : strădania lor In
puls industrial viguros, neîn­ trebuie înlăturate apele, su­ ceeaşl e x p lic a ţie : o tem einică lungul an ilo r de muncă, al fi­ lntîm plnarea aniversării cen­
prafeţe co pot fi Im ediat ara­ nală, Intensivă a fiecărui u ti­ problem ele şl in u n ită ţile rare ve rifica re a organizării m uncii,
trerupt. Am considerat că, în măsuri de Intervenite bine n ilo r de cînd clasa m uncitoa­ te n a ru lu i uzinei.
situaţia specială creată, cel te şl relnsăm lntale. Asemenea la j. lucrează cu do taţii. D ln lr-m r re, In frunte cu partidul co­ O am enii aceştia cu mari
mai mare aport pe care co­ acţiuni au şi început să se In opoziţie cu nota general număr de 13 în tre p rin d e ri de q în dlle acolo unde activitatea m unist, a devenit conducătoa­ d isp o n ib ilită ţi fizice şi sufle­
m uniştii. toţi oam enii m uncii desfăşoare in tr-u n mare nu ­ pozitivă a e vo lu ţie i în d e p lin irii acest gen, la 3 — Centrala de trena, un plus de m obilizare a rea societăţii noastre în plină teşti n-au cunoscut direct s ti­
din Judelui nostru pot şl tre ­ măr de comune, ceea ce ne dă prevederilor la beneficii se si­ m inereuri neferoase Deva, ru resurselor de muncă ale fie­ construcţie socialista. hia apelor, dar ştiu şi pot face
buie să-l aducă la recupera­ tem eiul să Întrevedem reface­ a beneficiului. Ceea ce indică tuează, din păcate, un num ăr excepţia l,M . Barza. în tre p rin ­ cărui salariat, g rija ca llecare — Cu aceşti oameni ne-am dovada adevăratului eroism
rea pagubelor p ricin u ite de rea po te n ţia lu lu i p ro du ctiv x) Ac(lunea fa cto rilo r c a lita tiv i In dc 9 u n ită ţi — întreprinderea derea m inieră Hunedoara, I .I.I. leu d|n banul statului să fie angajat in nisle e fo rtu ri mari cotidian pentru ca economia
in un daţiile care au lo v it atft a g ric u ltu rii Judeţului. procesul de obţinere a benefi­ dc industrie locală Brad, O.C.L. Brad — s-au înregistrat chiar che ltuit cu maxim um de folos. Şi cu el le realizăm — ne spu­ tă rii să-şi recapete cit mai
de greu tara, este să asigure Coloana vertebrală a întreg ii c iu lu i — creşterea pro d u ctivi- A lim entara Deva, I.C.R.T.l. depăşiri la d o taţii, insuinînd Cele relevate stnt suficiente ne in gin eru l A u re l M llro ia n , grabnic lo cul la care a ajuns
ca uriaşa forţă Industrială a v ie ţi economice a Judeţului ta ţii m uncii şl reducerea chel­ Deva efc. — care nuşl-a u în ­ 3,6 m ilioane /le i. Cauzele slnt pentru a evidenţia e fo rtu l de­ şeful secţiei turnă torie L N oi
Hunedoarei şl a ce lo rla lte nostru o reprezintă industria. tu ie lilo r m ateriale de produc­ deplinit planul de b e n e llril, a­ aceleaşi. Gospodărirea ne Judi - pus de m arile u n ltâ fl econom i­ In m in u n a ţii noştri ani.
mari u n ltăti indu striale eă-şl De aceea, In munca grea şi de ţie. îm bunătăţirea ca lită ţii pro­ ceastă din urm ă unitate rea li- rloasă a m a te riilo r prim e şl ce din Jnde(ul Hunedoara pen­
subordoneze totalitatea ener­ răspundere ce o avem pentru duselor. 7.înd chiar pierderi şl nu hene- m aterialelor, un nivel ridicat tru obţinerea unor frumoase
g iilo r lo r norm alizării v ie ţii e­ recuperarea daunelor provo­ Din acest cadru general se lic ll. Cauzele acestei stări de de ch e ltu ie li neproductive — rezultate de producţie. Sfnt
conomice. fn c o n d iţiile v itre ­ cate de calam ităţi, ne bizuim desprinde îa p lu l că din cele lu c ru ri sini m ultiple şl ana­ dobînzi la credite restante, suficiente fnsă pentru a e vi­
ge de care am a m in tii mal In prim ul i'înri pe organizaţiile 57 de u n ităţi economice care liza lo r relleleazâ existenţa o- alte amenzi şl penalizări, de­ denţia şl existenta a numeroase
sus. munca tu tu ro r colective­ de partid din în tre p rin d e ri, pe au lost planificate cn beneficii, proape in exclusivita te a unor p re c ie ri de calitate a produc­ rezerve fn dom eniul înd epli­
lor din în tre p rin d e ri s-a trans­ puternicele noastre detaşa­ s-ati achitat cu cinsle de sar­ factori sub ie ctivi de nerealizare ţiei. lo caţii, Indlcfnd o viată n irii planului dc beneficii —
form at in tr-o bătălie la fel de mente m uncitoreşti. Ţ in să re­ cina de plan C entrala cărbu­ a beneficiului. I.C.R.T 1. Deva, financiară nesănătoasă In aces­ determ inate de Inacţiunea gos­
dram atică şi de Încordată, la marc că toate colectivele noas­ nelui din Petroşani, care a de­ de pildă, datorită n e in d e p lln lrii te u n ită ţi economice. De a lt­ po d ă ririi judicioase, economice
fel de amplă, profundă şi în ă l­ tre, In frunte cu org an izaţiile păşit prevederile la beneficii planului de desiacere, unei fel. trebuie, subliniat că a deve­ a m ijlo a ce lo r umane, tehnice
ţătoare prin eroism ul ei, ca de partid, au răspuns cu o to­ <u peste 8 m ilioane lei, Com- organizări mal pu|In raţionale n it aproape un obicei pentru şl m ateriale — care, fru c tific a ­
însăşi lupta acerbă cu furia a* tală adeziune in flă că ra tci che­ bfnatul siderurgic din Hune­ a m uncii a înregistrat un n i­ roal toate În tre p rin d e rile am in­ te, ar putea conduce la con­
pelor. Încercăm marea satis­ m ări adresate clasei m uncitoa­ doara care a obţinut beneficii vel de ch e ltu ie li de circu laţie tite, efectuarea unor che ltuieli semnarea unor rea liză ri şl mal
facţie de a arăta că. In aceste re. în tre g u lu i nostru popor de suplim entare In ' valoare de m ult mal mare deelt ce] plani­ exagerate de transport, cu fn- m e rito rii. Esle de datoria con­
zile memorabile, toate co le cti­ secretarul genera! al partldu- peste 16 m ilioane lei, Fabrica ficat. Este de aşteptat ca mă­ Ireţincrea şf repararea u tila ­ du că to rilo r u n ită ţilo r econom i­
vele şi-au făcut cu prisosinţă du lu i, tovarăşul Nicolae chim ică dîn O răştle a i 1,8 m i­ car acum cfnd ne apropiem de je lor, Im obilizarea masivă a ce de a nfnrfl şl a acţiona ne-
datoria. îndeplinind cu rig u ro ­ Ceauşescu, apelului C o n s iliu ­ lioane lei, întreprinderea de m ijlo cu l unui an de muncă, an unor m ateriale şf piese de In tirz la t fn direcţia m a te ria li­
zitate sarcinile de plan deo­ lu i N ational al F rontu lui U- construcţii siderurgice din H u ­ in care au in te rve n it şi greutăţi schimb care am plifică n e jiis tffi­ zării acestor rezerve. Num ai
sebit de m obilizatoare. n ilă tii Socialiste de a-şl în ­ nedoara cu 6 m ilioane lei bene­ neprevăzute pentru fără, con­ cat ch e llu le llle de producţie. aşa sc va reuşi să se consem­
In asemenea Îm p re ju ră ri zeci e fo rtu rile pentru lich id a ­ fic ii suplim entare P rivind aces­ ducerile acestor în tre p rin d e ri A r trebui în acest sens urm ai neze pe întreaga perioadă de
deosebit de complexe. cînd rea gra velor urm ări ale cala­ te cifre, se poate spune că a lri să-şi revizuiască total a titu d i­ exem plul o fe ri! de în tre p rin ­ plan rămasă din acest an nu
însăşi îndeplinirea sarcinilor m ită ţilo r, pentru norm alizarea a acţionat din plin organizarea nea faţă de realizarea indica­ derile Agrosem Orăştîe sau în ­ numai depăşirea planului de
zilnice de plan cere e fo rtu ri In cel mai scurt tim p a v ie ţii şl conducerea ş tiin ţific ă a pro­ to rilo r c a lita tiv i ai a c tiv ită ţii treprinderea te rito ria la de a- beneficii dar şl realizarea Inte­ tn tim pul lor liber, salariaţii ajută la curăţirea străzilor de
maxime şi constituie o rem a r­ economice şl sociale. Expresia ducţiei şl a m uncii, cum păni­ economice. provlzlonare din Deva care. grală a angajam entelor asuma­ urmările inundaţiilor.
cabilă realizare. sld eru rg iştii rea chibzuită a fiecărei tone de In tr-u n mod sim ilar se ridică deşi planificate cu dotafll, In te fn acest sens de economia
hunedoreni. bunăoară, au gă­ acestei adeziuni o cons-tituie m aterie prim ă, folosirea ra ţio ­ prim ele p a irii lu n i din an au Judeţului.
sit nebănuite resurse şi au a-
«iqurat depăşirea constantă a
prevederilor p la n u lu i la p ro ­
ducţia de oţel şl lam inate. Re: O oră de lucru, la Consiliul Peste 50
2= ™ « Pe M ureş, după valu l negru popular din Kia, în biroul pre­
şedintelui. Comuna care şi-ar
fi meritat statutul de oraş încă
se mai luptă cu apele. Ele se
Din dragos­ plase. Trupul oraşului era sfir- muncii, al producţiei de am­ spaţiul unui şantier in fierbere. in apa care le ajungea la băr­ rizonlalâ, zidurile in două : ce incâpâţîneazâ să ocupe mari milioane lei
teeat do răni adinei. Puhoaiele
părţi ale aşezării. Case şi străzi
s-ou năpustit cu totul pe ne­ barcaţiuni, de violonce­ Sute de vagoane de mii au tre­ bie sau le trecea peste cap, a fost sub apă, ce a fost dea­ întregi (dacă mai pot fi nu­
aşteptate. De fapt de aici şi-a le, de viole, de viori... Ci- buit evacuate şi a trebuit re­ ca să salveze instalaţiile noii supra. Dezolantă privelişte. mite aşa) incâ mai sînt încon­ în contul
te fată de început Mureşul marşul său teva sute de viori au fost luate făcută întreaga reţea de a li­ fabrici de zahăr din Luduş. D i­ Ferestre deschise ; înăuntru b i­ jurate de apă, insule pustii în
♦
pustiitor. Seara, intre orele 20
mineaţa, uzi, îngheţaţi, sleiţi de
aşe-
zare alcătuiri de mobile
de opâ, s-au prăbuşit in vii­
mijlocul unor bălţi stătute. De
mentare cu energie electrică.
şi 21 două puhoaie năprasnice, tori înainte de a-şi fi râspîndit, Au făcut asta oameni loviţi ei puteri, au mai găsit energie io te la uscat. Nu se aud voci, aici, din birourile consiliului si
oameni ai G urghiului şi ni Mureşului, in sufletele oamenilor, primul înşişi de năpastă. L-am cunos­ pentru a se aşeza în bărci şi nu cîntâ aparatele de radio, nu ale comitetului comunal de C.E.C. 2.000
au transformat
ciocnindu-se
a visli. Aveau de scos din ca­
se vede lumina albastră a te­
cîntec. Lemnul de
rezonanţă,
cut acolo, de pildă, pe bâtrinul
partid pornesc liniile de atac
confluenţa lor din oraşul Re­ lemnul ce urma să cinte, este forjor losif Vizi, Muncea cile sele inundate, copii, bâtrini, fe­ levizoarelor, de pe coşul bu­ ale întoarcerii comunei la
ghin, Intr-un uriaş cazan in ocum adunat din mii. Va moi zece ore pe zi, tăcut, îndîriit. mei, bolnavi. Apoi s-au intors cătăriilor nu iese fum. viaţă. Unde să fi* plasate mo- Contul C.E.C. 2 000 a j
care fierbeau viitori de neîn­ cinta vreodată ? Mina botrî- Apele i-au distrus in noaptea in fabrică şi cînd apele au în­ A doua zi dimineafo, insă, topompefe, la ce să fie între­ depăşit 50 milioane lei. j
j To»oi<j|ul M i'On Soluj<m, prl- chipuit. Case în care oamenii nului lutier Roman Boianciuc aceea tot ce clădise o vioţâ. ceput să scadă au intrat din nou duminică, lungi coloane de ti­ buinţate vagoanele de var so­ La 3 iunie, valoarea tota- j
j moroi comunei da puourenl, Le* abia se ridicau de la cină au mingîie dureroasă lemnul a­ Cind au venit apele era in u­ în luptă. Cu apa pină la briu neri purtînd pe umeri unelte, site in gară, de unde să fie
| lese, ne-o com unicol c<S oam enii fost împresurate şi ig ilţiite de spălau milul de pe Instalaţii lâ a depunerilor se ridica :
: din o ceo ila loco/ilote iridepartatâ cesta bolnav. Cu furia cu care zină. Mergind acasă, a doua au pătruns pe străzile acestea procurate camioane care să
• au (inu l lă -ţi ojute ţi ci sen*e- apă, unele dintre ele au dis­ în noaptea aceea muncitorii zi, a găsit un morman jalnic rămas la cotele de sus ale i- şi inlr-un concert de cazmale transporte piatra... Acestea şl la 51 378 000 lei.
. n ii care au suleril de pe urma părui Imediat, Nici locul pe combinatului s-au avintat in de ruine. Abia de o lună îşi nim doţiei. sute de alte întrebări isî r ă ­
■ co lo m ilo tilo r notm ale. Piua in care ou fost nu se mai cu­ şi tîrnâcoape au muncit ore în In mod deosebit se re- |
j ilu o de 26 moi - no reloto i:t> viitori conducind bărcile fa b ri­ terminase de construit ultima Acum fabrica, ale cărei in ­ şir ca ¿n-t redea oraşului o în­ sese aici râsnunsul. După ce marcă contribuţia buneas- j
! tedocutorul — s-ou itrins citea noaşte. Apele s-au abătut opoi cate de ei, cu indîrjirea cu cameră. Acum, Ia 60 de ani, stalaţii au trebuit, in parte, de­ făţişare cît mai apropiată de două săptâmîni totul o fost
j 14 000 lei, 2 300 b ticâ|i ouă, 100 asupra zonei industriale a ora­ care au salvat atunci sute de trebuie să-şi reînceapă viaţa. montate pină la ultim ul şurub, un imperiu lacustru, Mureşul că adusa pe această ca- I
| kg do tlâ n in fi, ISO kg fasole, pra- cea pe care a avut-o. le de cetăţenii municipiu- !
i cum |î alte produs* C etăţenii şului. Trei întreprinderi repu­ oameni, ei s-au apucat acum Şi o face. este in continuare un cîmp de La Şibot, puhoiul a bintuit este izgonit In albia lui, cen­
| Gheorghe Bur. Ita ie Bodeţtean blicane şl alte cîtevo unităţi să refacă totul, Rînd pe rind Valul negru al Mureşului re­ bătălie. Aceiaşi oameni mun­ tru ca deasupra acestei aşe­ lui Bucureşti, care au do­
: ţi Gheorghe Vinco-Poroc au do- economice au fost surprins« de reintră în producte toate sec­ cesc zile-luminâ. Li s-au adău­ cu o forţă incredibilă. Pe. u li­ zări omeneşti să plutească d*n
< nai pe lingâ alim ente ţi bani vărsat a lăsat in urma sa mii, ţele căzute în ruină dezolarea nat 10 903 900 lei, ai ju- |
i ţî cile un vl(e1. Domn de »emor- apă în plin efort de nroducţi*. toarele. Lemnul de vioară va ruine, durere. Şi cu toate aces­ gat zeci de muncitori de la este infrintâ prin muncă. Lo­ nou spiritul viu al muncii, al deţelor Arcd - 3 271 900 i
i cal c ile că o porto din cclâ|cn| Nici Jumătate de oră n-au a ­ cinta din nou. tea oamenii au găsit in ei re­ Cimpia Turzii şi din Turda ve­ vieţii, ,
eu venii pa jo i Io centrelo de vut ca sâ-şi pună la odâpoV Tot aşa cum şi la Tg. Mureş niţi sâ-i ajute. cuitorii satului au prim it aju­ Ier, Cluj - 2 620 100 lei |
• o|utorgre da Io teci fi zaci de sursele pentru a reclădi totul, toare. Echipe de muncitori de Va veni, desigur, şî cît mai
1 kilom etri. S piritul da (ro la rn ila lc valorile. uzinele care au stat sub apă aruncind in această bătălie O seară mai tirziu mă plim ­ devreme, un timp cind oamenii şî Timiş - 2 322 900 lei. j
I şl de dragosta ta(6 da ţa ră a L* ccm binatul de prelucrare şi-au reînceput producţia. Tre- forţe mai mari decît ale rtului bam prin Alba lulia, pe stră­ ia Cugir s-au râ 'o in d it prin­ vor uita ce a fost, cind totul va
i fost puternic sim ţit ţ i in o ceo ilâ
i localitate îndepărtată. a lemnului am văzut cu cită cind prin secţiile uzinei „Elec- pustiitor. Trei sute de oameni zile ieşite de sub ape. O dun­ tre dârim âturi, pun umărul a ­ fi ca mai înainte şi din nou vor (Agerpres) !
trudă se restabileşte echilibrul Iromureş" am parcurs, de fopt» l-a u zbătut o noapte întreagă gă cenuşie a împărţit, pe o- colo unde e mai greu. doini : „Mureşuie, apă lină..."