Page 11 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Hr. 4792 JOI 4 IUNIE 1970 3
,---------------------------------------------
CINEMA
Ion M aro — Hateq. Statul oa lo rfu l d re p tu rilo r cm I ae plH- C hior daca dum neavoastră
acordă şi Jn continuare ajutoa tesc pe aceauta perioada. cunoaşteţi utenogTofJa, nu o
re pentru proteze chirurgicale p ra d lca tl. De altfel, lâ între DEVA i P kloor« lungi, degete
deniare, oculare si auditive, V^islle Ster« — Hunedoara. prinderea unde lucrat! nfcl nu lungi (C lnom otegrelul i.P otrlo“ ) i
centuri abdominale şi aparate La munca In regie, m uncitorii Un cuib da n ob ili C iA rlo *) i S I
,vor prim t salariul tarifar al este vorba de o asemenea MBRIA i Om ul cu ordin de re
ortopedice. Pentru cei care au ta te g o rle l |l treptei tn care funcţie. In cazul de fată njet p a rtiţie (,,M u»e»ul*); HUNEDOA
un salariu ta rila r hinar de plnă nu vă poato încadra pa postul RA t flâ n u lo la (,iS idefu rg ||(u laJ ;
5lnt încadraţi, corespunzător
la d50 lei. ajutoru l pentru pro respectiv. C A L /N i B ă tă lia pentru Roma —
o re lo r efectiv lucrate — Ind i ie rlllo M I (.,11 Iu n ie *) ; PETRO
curarea articolelor am intite mai ŞANI • loc dublu In is n lc lu «s
S|u csio de suta la sulfl< de ferent de caleqoria lu cră rii e- A lexandru i.am nlc — Hune erei (,,7 N oiem brie*) ; M lie o ia
Meculale — cu condiţia realiză
7 > la sul,*) pentru cei care au rii sarcinilor de munca stabi doara. Locurile da muncă care ero In n -g m (..R o p u b lico *); LU-
M oli
C ultu
F lo nd sn
PcN l i
un salariu ta rila r lunar cuprins
lite . In concluzie, dumnea se încadrează In aruna I de ral*) ; LONEA t C om liorul X |l
şi | |50 lei ; de voastră e(1 fost rem unerat co muncă penlru cei care lucrea ..pnnlerele o lb o ilre '1 (,,M in e ru l*);
’ ' 1 sută pentru cei cu ză In sectorul cocserie sint ur- O nuntA hjrlu»ioo>o (,,7 Noiem
rect. b rie *) ; AN IN O ASA : FroU le dr
n * tarilore lunare cu- măloarele : maşina de şarjare, Homar (,,M unel(or«*ca) | PARO-
vr " Intre 1 151 — | 350 N. Vtadonl — Hunedoara. I. aşezarea $1 etanşarea uşilor, ŞENI i Orumurl (,,Energia*) ;
lei. Işi pot procura prolezp si încălzirea b a te riilo r şi colec PETRILA i V iţe lu l de onr — ■erlUs
angajaţii cate ati un salariu ta Perioada respectiva se tncn- toarelor de gaze (platform ele M l (,,M un ciln re ica) • VULCAN i
rifar lunar de p«‘Ste I 150 lei dreaza în grupa a Ill-a de nmn de pe bateriile de cocs si se- A dio. T otai (,,M untl»o»etca) |
< u condiţia de a suporta Inte ca. 2. Nu înţelegem ce anume uiicocsl, scoatere* uşilor, trans U R tC A N l i W innelou In Volen
gral contravaloarea a rtico lu lu i vre ţi. 3. Va puleti cere pen portul cocsului la stm qător, M o rţii (,,7 N olem brlo*) i ORAŞ-
solicitat. sionarea numai la data etnd stingerea ş| sortarea ro rsu ln l. TlE . Slopin pe aituotle I,.Pa
îm p lin iţi 60 de an|.
tria*) ; Omul care «aloto miliar
F azăr Cadar — Hunedoara. i Elena R. -— Deva In H.C.M. V. ). — Orăştie. A v f'lj 2R de de („Piocoro*) | OEOAGIU.BAI .
Sporul de vechime netnlre- 9)4/1968 se lace menţiunea : ani în ctm pul m uncii, din care Carolerll oerultil | HAŢEO i Mina
iiip lă tn aceeaşi unitate — se şecretarii-dactilografi care În cu btillonle („Popular*) j BRADi
menţionează tn H.C.M. 914/ deplinesc tn mod curent şl 10 In grupa î. Vă putetl pen Sptendoere In larbâ („Steaua ra
106B — se acorda angajatului munca de stenoqraf, vor Diitea siona la dala tin d 1m plini|l 54 lia) | OURABARZA • CăiăloH.
r'e unilafea care plăteşte sa îi încadraţi cu salariile prevă de ani. P>lpli6 r („Minerul*).
la riul. Sporul respectiv se plu zute pentru funcţia de steno Pentru oamenii muncii din Valea Jiului se înalţă an de an noi construcţii moderne, cu un înalţ grad do confort.
teşte şi pe perioada ctt angaja dactilo graf principal. N. PANAITESCLF
tul este scos din producţie, cu
condiţia să nu fie Inclus tn 11.10 Clntece «I (ocurl ; 11,40 M utică
R A D IO U>oară ; 12.03 Avonpiom lero cotJdla 17,40 Film is rla l „O liv e i Tw itIa
no ; 12,15 Concertul otch e rlrci «imfo
nico o i1 u d *n |ilo r C oruorvoioruiui
„C ip ria n Parum beicu" ; 13.15 Oin mu (X II) ,
PROGRAMUL I i 6.05-9,30 M utică tica popoarelor ; 13,30 Cine }t!e ciţ- 10,05 M u ll e dulce |l frvm ooiă ;
llg o
(rolunre) ; 14.0J M utică popu
In
economie ;
16.30 AcfuolOoteo
lim b ii ro
|l o d u o lU ă ţi : 9,30 O dă
VREMEA mâne ¡ 10,10 C un do lim ba m ío I rom âni ; 14,35 Şulnţa la ti ; 15.00 18.30 „J u p lle r trebuie lo lv a l*
14.30
Lexiconul
loră i
com poiilO'Hor
I 10.30 M u rită u ţo o ’ ă ; 11,05 AU) dm Almonoh »onor ; 15.40 P ubliciloto rc (Ulm) ,
o p c e ia ; 11.15 Din (ă rlle ta e lo lliie ;
PEfVTRU 24 ORE 11.30 Poglnl ilm lo nlc» ; 11,45 Sloiul d lo : 16.00 Rodlojurnul ", 16.20 Lucrări 19.30 Telejurnalul do leo ră J
ds Geargo Dim o '. 16.40 Cromco lin
12,00 Recital da ope>ó
Vreme (6eorooî6 }l icblm bfl- In contul omeniei m edicului ; Teodorion ; 12.13 Din re că ds Teodora Albcscu ; 16,55 Sloiul 20,13 Seoră de teatru i „M ich e l*
V olenlln
loore. Cu corul tem poror noroi. pertoriul o ich a itie i M ontovonl ; 12,25 m edicului ; 17,00 Şlagâro de pretu ongolo* de Al. K lrl|e icu |
Iio fo i «or codoo overse de ploaie Şcimio la il ; 12,30 M elodii popu tm denl : 17,35 D iclio n o r do lilcra lu ro 21.30 Anchetă Tv. „C o iu l OeerQe*
îi ploi ilo b e . Temperoluro «o II înfrumuseţarea satului Zilele trecute ansamblul de lare ; 13,00 R odio|urnol ; 1J.10 Avan unlvertalo ; 16,00 M uncă populnro ;
- cuprinsă liu a intro 13 ţl 22 pro dntece j i dansuri al Casei prem ieră cotidiano | 13.22 M olodll 16,30 Cur» do lim bo ru»6 : 18.50 Vo — sm lilu n s de A l. Stark |
I d r, ior nooplco intra 3 jl 13 gra- de Gelu Solomonoscu |1 Richard >U lă|l m u/lcole : 19.30 Arfe Irumoo 22,20 M utică d ltlra c tlv ă j
; .1e. Vinlul va lu d o p o tilv il din de cultură din oraşul Brad a Steln ; 13.43 M ujică populară ; 14,00 ia ; 19,30 N oople bună, copil ; 20.00 22,33 Po»»o T*. ,
j n o rd -e ll, prezentat In localitatea Vfr- Concet Iul o rch cjiro i lim loniee o Fl 17,00 M lcroovonprem lcră |
Un număr mare de locu In zilele care urmează ce- C alcldoicop m u ilco l ; 14,40 P ublici lormonlcM din Bra;ov ; 21,20 M ujică 22.30 Tola|urnalul de noopte J
PENTRU URMĂTOARELE itori din Dineu Mic au parli- tăţenii satului au hotărit să furile din judeţul Arad un tate radio ; 14.50 Clntece populare ¡ 17,03 Buletin ds |llr l |
rom âneţli ;
2 ZILE clpat zilele trecute la acţi întreprindă şi alte ocţlunl frumos program artistic. Cu 15.00 100 de legende lă p lă m ln ll — de com etă ; 22.00 )n u : 22,30 Fono 17,10 Em lilun# In lim ba m a gh lm ă i 23,00 închiderea em l»lunii.
15.30
C om pofilorul
. Viem co ie va menţine ichlm - unea de înfrumuseţare a sa gospodăreşti pentru ca loca această ocazie s-a încasat Froncoli Couperin ; 16.00 R adlojut- teca de aur ; 22,50 P ieie corole :
L lera ra b 'IA p ie ilo r lln b e tului. Cu această ocazie s a litatea lor să fie şi mai fru suma de. 1 500 lei. Artiştii a- nol : 16.20 M u/lcă populară ; 16.30 23,03—1,00 O pera lecolulul notiru.
" locale >1 o»enelor do plooie. M utică de eit-od ă ; 16,54 Cintnce de
| Temperatura in crejlere u|oorâ. reamenajot circa I km de moasă. matorl au ţinut ca banii res brigadieri ; 17,03 Anleno tin e re tu lu i¡
drum şi s-a construiun /totl pectivi să fie depuşi In con 17.30 NesiemaCe folclorice ; 16.10 O-
■nou. VIOREL POPA tul omeniei pentru ajutora riro n l | t 1 IrtţJfle. : 16.30 M urlcâ ujoară ;
rea sinistraţilor. 19.00 G oreta radio ; 19.30 M u tică
de e ilro d â ¡ 19,45 M ici plete ln»tru*
m entala ; 20.05 Tobleto de teoră I
CONSTANTIN PISC 20.10 M utică populară ¡ 20.20 Arghe-
Hana ; 20,23 M e lo d ii de prelulindoni •
21.00 C onvorbirile de |o! : 21,20 M u
Penlru cei Mecanizatori la datorie tică ojo o ră ; 21.30 Moment poetic i
21.35 Sollalnl ie rll _ Johnny D orelll ;
22.00 R odlojurnol : ?2.20 Sport ; 22.M
Furca Slqlsmund — Crls- suferinzi Romonte : 22.50 Serenade ; 2J 10 Mtr-
tlcă Ujooră ; 0.03-5.00 E ltroda noc
Inr, pierdui autorizaţie nr. Pentru a urgenta executarea lu c ră rilo r agricole de turnă.
290/1965 pentru motor lătat sezon, dum inică pe ogoarele C-A.P. Peştlşu M ic, tn b ri PROGRAMUL I I : 4.00 Program
întreg ul colectiv de lu cră
temne. O declar nulă. to ri de la S pitalul unificat gada Joseni, au fost concentrate 14 tractoare la pregăti m utrcol de dlm lneoţâ ; 7.C0 R adiojur
nal ; 7.10 Program m utlool de d im i
din Petroşani — medici, asis rea terenului destinai c u ltu rii porum bului. In spr)|lnul neaţă (continuare) ; 8,10 Toi Ino ln le !
tente şl surori. In total 147 coo pe ratorilor eu venit, pe llnqă m ecanlxatortl perma 8.23 M ari In lerp re tl - D avid O ii*
troch ; 9,00 M e lo d ii populare ; 9.10
de salariaţi, & au o fo rll să nentizat! In cadrul u n ită ţii, tra cto riştii de la te rţU le din Cur« de lim bo ru lă : 9.30 Corul An-
doneze «înqe pentru cetăţenii «ambluJul de cinleee |l (ocurl din
Peştlşu M are şt Deva. Bala M are, d irijo r Gheorghe Velea ;
a căror sănătate a avut de 9 45 Frogmenie din opera ..lile o lo "
Pronoexpres suferii In urma ra la m llă ţlio r. m uncit cu pasiune şl Inleres m ecanizatorii : Pelru Baltă. de Cori O rfl ; 10.40 Sonola nr. 2 op. ŞCOALA PROFESIONALA DE CONSTRUCŢII DIN DEVA funcţlo-
a ră tu rii pe cele
20 de hectare au
La efectuarea
In urma co n su lta ţiilo r me
34 tn to i minor de M u llo Clemenţi ;
dicale răn ite de doctorul Sl- A vram Oprlşa, A drian Rusan, Vaslle Daneş. elevul prac neozâ în anul şcolar 1970—1971 cu urmâtoarefe meserii i
. Rezuftalele concursului mon Kraiis au (ost admişi ticant Ladlslau Far caş şl «Iţit. O ZIDARI CONSTRUCŢII
pentru a dona sfnge 80 de sa
din 3 Iunie a.e. :
la ria ţi. Se cuvine toată lauda pentru conştiinciozitatea cu
fix Ir. I: II, 33. 45, 9, 0, 38. © DULGHERI
M edicii şt cadrele sa care aceşti m ecanizatori contribuie Fa qrâblrea lu c ră rilo r
Fond de prem ii : 353 210 nitare cere au donat agricole şl dim inuarea, po această cale. a electulul ne
lei. stnge au renunţai la gativ al In u n d a ţiilo r asupra recoltei. hi atenţie © INSTALATORI DE ÎNCĂLZIRI CENTRALE!
drepturile ce M se cuveneau
Extr. a II-a : 35. 38, 14. 7. © INSTALATOR! DE INSTALAŢII TERMICE-SANITARfi
— scutirea «net zile de m un
34. 1. 25. 2. că şt valoarea bonului de REMUS ROMAN
activist ol Comitetului judeteon Toate meseriile au durata de şcolarizare de 2 a n i
masă.
Pond de pre.m il: 313 253 i E. M. al U.T.C. conducăto
“■ I înscrierile la examenul de admitere ie fac între 18 Iunie — 3 iu
lie inclusiv.
rilor auto Examenul de admitere i* va ţin© între 6-14 îufle 1f7G.
I Duminică j
PE TIMPUL ŞCOLARIZĂRII, ELEVII PRIMESC ÎNTREŢINEREA GRA
I culturala i In 7ile 1 r de 6.7 şl 8 Iunie TUITA.
J ; a.k.. serviciul do r lr fiila ţio
Reşedinţa de comună Tn- j al Inspet lo ra lu h il judeţean Informaţii suplimentare se primesc la secretariatul şcolii, zilnic
j plita a cunoscut dum inica i dr» m iliţie , tn colaborare ru
! trecută o anim aţie deosebi- ; nin<Hir.le de «onlrol d? la între orele 7-15, Deva, str. A. Sohia, nr. 3, telefon 14005.
i lâ. M ai m iill de 250 de li- j In lt ?prir.derca de iranspor-
j nerl şl v irs ln lrl din com it- i Im i a»»|o Deva şl «u sp ri
I nole Lunca C ernii şi m p li* i jin u l vo lu n ta r al so lerllnr, j
ţa şi-au dai in liln lie U că- j va întreprinde o largă ac- j
m inut tu iliiro l. Dim ineaţa j ţiune de depistare a celor j
s*a disputai un meci de* ver ; ta ie cornii abalei) de fa •
lei din care au Irş ll c iş li- j le qu liIn de clrciila |le şl Hp
gă tori lln e ril din Topllţa. In j
după-amlava aceleiaşi zile 1 prevenire a a rclde nle loi1-
s-a desfăşurat un Inim os j Pentru evitarea evenlua-
program a rlisllc. Pe scena I lelor suiprize, şelll de qara-
i căm inului au evoluai form a- I jc, foţi c o n d iiră lo til auto
ţlile de auialorl din Lunca i
sini In vita ţi să verlîlcr. cil j
C ernii şl Topica 'T a ra tu l de •
la I.O.C.I.. Hunedoara a pre* » alen|ie starea tehnică a ve- \
zenlat un program cil < ele ; h h u le lo r, să respecte înloc* j
mal frumoase m elodii din j
Parcurile fl ionele verzi, florile şl trandafirii dau un p iu i de frumuseţe capitalei judeţu mai rrg iillle de clrcilla|)e- \
muzica ooaslră populară.
lui nostul, f °>® : N- 6HEHA F. DRAGULICI S
Pl/jaiă. Un fenomen obiş- naturale perfect explicabile,
nuii. Cind plouă cu măsură, • o seamă de „cunoscători" e „Bafsa“ intr-o aventură pe ocean
dc-a dre p lu l banal. m it fel de fel de teorii, pun in
circu la ţie numeroase zvonuri,
.Şi iată că săplăm lnile aces
tea am avui ploaie ca la Ecua fală două exemple. Am „a lia t" Patru naviqalori tem erari lul V ita l Ansar. /(,<jlălori->
astfel că lacul llucura din Rete ; au pornii luni din Ecuador
tor. La Ecualor plouă plnă ia zat de o sSptămînă fierbe in clo a io-,! Animală tim p «le şaplo
4 000 l/m p in lr-u n an. La noi cote, că aruncă vapori de apă i in tr-o călătorie m enilâ să luni din cauza unei dispu
posle 660 l/m p anual. Şl * In coloane de zeci de m etri. : demonstreze că in die nii a* te. Intre a u lo rilă lile naval»'
plouat m ult. in c it te tnlrebal Am urcat şi l-am văzul. Esle j m eritam ar fi pu lu l ajunge etuadoricne şi echipajul
de unde mai esle oliţa apfl lin iş tit, puţin ceţos, din cauza pe plute sau In vase pri- ..Fio I sei “ şi a putut începe,
S-ău „desfăcut zăgazurile ce Llmplă cu apa de .ploaie şl «ă- una singură : scurgerea la su in undaţii, $1 alte fenomene na talpa de alunecare. C'.îtă vreme zăpezii topite care se evaporă ; n iiliv e In l'olinezia, A m bar- numai după in icrvp n |ia pre
ru lu i“ ? N u ! E acelaşi lucru pada căzute pe pămînt prafaţă. Aceasla a făcut ca a turale* apa freatică păstrează d e b ilu l în aerul încălzit. Era un pei j calîunea cu care cei patru şedintelui Jose M aria V e-
pe care-1 cunoaştem de pe O parte dio apa ploilor şl pele 6â se reverse pe canalele A lu ne cările de leton şi pră norm al, se păstrează şi echi saj splendid şi lin iş tito r. Şi a s-au a vin la l In această a lascn Ibarra în favoarea
băncile şcolii. Apa rlu rllo r, din acea provenită din topirea naturale : a lb iile n u rilo r. In bu şirile s|nt fenomene frec lib ru l, In filtra re a laterală din poi, de unde o eventuală erup i venlură poarlă denumirea navigatorilor. Aceştia nu
la cu rilo r se evaporă, iar In iă pe zilo r se Infiltrează In pâ- fiecare prim ăvară, la topirea vente tu |ara noastră şi se rtu rl fiin d tn ech ilibru cu apa ţie vulcanică ? Retezatul nu j de „Balsa" (este construită vor ajunge 1n Polinezia de
contact cu stra tu rile de aer m lni, altă parte se »curge pe zăpezilor şl începerea ploilor, datoresc în m u ie rii s tra tu rilo r de deasupra tă lp ii de alune a fost niciodată vulcan, iar la \ din trunchi»» ri de copaci clt peste şase luni. Se
rece se condensează şl se a supralata uscatului, iar o alta care culminează In cantitate de păm lnl, umezelii. care La creşterea n iv e lu lu i a cul liucm a nu se află in cra j balsa prinse cu frîn q h ii) si ream inteşte că o încercare
dună in nori. Totuşi ne in lre - se ridica din nou In atmosferă maximă In m ai—lunîe. apele Ploile $1 apele provenit© din pel, in lillra re a creşle pe o ri ter vulcanic ci în tr-o banală sim ilară a lui V ila l Ansar !
băm de unde aşa de m nllâ prin evaporare. In tre acestea cresc — şl atunci se produc topirea zăpezilor se Infiltrează zontală datorită po rozită ţii sau ■ esle comandată de spanio a eşuat tn I9GG, :
apă? Intr-adevăr apa nu se există un echilibru care men inundaţiile. Un an cu in un daţii prin rocile perm eabile plnă In s tra liilc a lle l ro cilo r. Apele zănoaqă săpată de vechea qla-
regiunea
ciaţiune. De altfel,
term ină niclod«lâ. Am u ita t ţine, ca un robinet, o scurqere mari pe Mureş, SUei şl Cerna roca im perm eăbilă. Se ştie că vin în coniacl cu alte s tra iu ri
oare că există şl oceane? Apa aproape constantă pe riu rl. a fost In 1932 sau — de mei argila este o rocă avidă de mai pufln umede în mod obiş vulcanică din tara noaslră (din
se evaporă de pe oceane şl se Dar cind in filtra ţia şl evapo mică amploare — In 1940— apă, absoarbe apă multă, plnă nuit, dar care sînt avide de Oaş plnă la H arghita) este de
lormează circu itu l » ocean-aer- rarea nu se mal pot realiza 1941. Clte sate nil şi-au mu la saturaţie. După saturaţie nil apă (argila). Se produce în m ilioane de ani sllnsă.
p<unînt-ocean. Aşa a fost şl 1n 1n bune co n d iţii, atunci la i vatra din luncă spre te mai pe rm ile apei tă treacă muierea stra iu lu i argilos, alu S-a „a u z it", dc asemenea, că
ultim a vreme. C irculaţia at scurgerea este mal mare şt rase ? Nu stau să Ie amintesc, prin ea, devine alunecoasă ca necarea Insă nu se produce. o comelă apărută 1n a p rilie ar
mosferică a fost mal ales dln- rlu rile colectoare îşi măresc dar 'lo cu ito rii lor mai în v lr- un săpun. Dacă stratul de ar S-au creat doar con diţiile . Cind lî declanşat aceste inundaţii.
soro reg iu nile oceanice 3l ma- debitul. In prim ăvara aceasta slfl de pe malul M ureşului şl gilă este înclina i, ţoală masa apele se retrag In albie, are Cu ani de zile înainte, astro
riiim e din vestul con tine ntalul s-a produs un dezechilibru. Ş iro iu lu i le cunosc, Faptul că de deasupra sa porneşte pe loc o circu la ţie inversă a apel nom ii şliu cind apar comete
nostru. A eru l mal rece ce ae Zăpezile «-au top it şi au În Inu nda ţiile sin i fenomene cu parnâ, alunecă. A lunecările se subterane spre rlu . Cu c il re le (care nu sînl altceva declt
instalase deasupra În tre g ii Eu ceput obişnuitele ploi de p r i noscute In ju d e lu i nostru a văd foarte bine tn relief, de tragerea apelor esle mai ra p i îngrăm ădiri de praf şi qaz.e
rope şl deasupra tă rii noastre măvară. Dar circulaţia atm o confirm at de înşişi lo cu ito rii areea se cunoaşte regiunea cu dă. pe panta subterană slnt cosmice ce se roiesc In ju ru l
a s ilit aerul umed m arin aă se sferică a adus cantităţi tot mal din preajm a zonelor calam ita frecvente alunecări de leyen, anlrenal© în alunecare mase soarelui), care esle drum ul lor
condenseze şl să se transfo r mari do ploi. Tem peratura se te care ripostau celor care ele pu lln d H prngnoslicate mai mari de păm lnl. Acesta ele. Ea a fost descrisă incit
me în ploaie. A u căz/iit ploi menţinea acăzulă. In aceste voiau Bfi-I evacueze „pînă pentru că Înainte de aluneca e>tn cazul (alături şi de cele din luna m artie, şi nu esle ¡SÜiÉÉfl
care au depăşit cu m ult obiş co n d iţii evaporarea a fost m i aici nu a ieşit niciodată M u re se produce o crăpătură 1n la lte con diţii de um eziră) ac acel fenomen ce-1 descriu cei
n u itu l. N eobişnuită a fost can- că Iar In filtra ţia — deşi pă- reşul. L-am văzut In grădină, partea superioară a alunecării, iuatei alunecări tn masă d in ce-şi propagă propria Im agina
tiU le a mare de apă care a m ln lu l prim eşte apa ca un bu dar nu a ajuns In casă. o rîpă de desprindere care tre Băcălnţi - Homorod, care, ţie fănfaMÎcă, ireală şi neştiu
căzut P« suprafeţe re la tiv rete — nu s-a mai putut loce Am ploarea ca n tita tivă şl de poate indica si adlncimea ?i prin masa el. In co n riiţii de toare. In u lii melc* decenii am
mici. Asemenea fenomene au pentru că solul era Îm binat nivel a fost cunoscută. N u proporfia alunecării. Drum u ape crescute ale M ureşului, fost v i7iIa 1 i de nenumărate co
fost şi vor mal fl pentru că plnă la refuz. Apa in filtra tă In mai aşa s-au puiuţ preveni, rile noii construite, prin tre putea produce o deviere a mele, ale căror traie clo rie şi
p e rtu rb ă rile atm osferice stnl păm lnl se scurqc încet, foar prin intervenţia prom plă .1 co p id a ţiile de circulaţie, pot de cursului acestuia şi noi Inun aparijie au fost descrise în «-
repetabile după zeci sau sute te încet, pînă să iasă din nou mandamentelor de apărare, clanşa alunecări de leren aco daţii locale. m ănunl şi dacă nu mă înşel
dr» ani. In funclle de alte fe la suprafală prin i/.voare. Fiind pagube şi mai mari, s-au d e li lo unde sin i con diţii lalente Om ul nu numai că poale o dală ain trecut prin coada
nomene cosmice (cum ar M de rece. nici evapora/«« apoî din m itai zonele de evacuare, s*au pentru nreasto. cunoaşte cauzele şi efectele uneia (lorm ată din gaze ex ,♦* m
m ldă activitatea solară). S-a pâm lnt nu s-a mai lăcul. Apa putui stabili m ijloacele de D ezechilibrul s tra tu rilo r pe fpnouienelor naturale, dar poa trem de rare), dar... sînlem toi 1 ţ:1 , •
mai Intim plat şl aMă dat 8 din fln tin l a crescut peste n i prevenire n inundaţiei în ora mari po rţiun i poale fl deran te lupta cu ele. Specialiştii oe pămînt. care nu ..s-a s lîr-
ş it". muncim pe ogoare şi în
mai ales vara — să cadă velul obişnuit, ceea ce denotă şele şi obiectivele aşezale mal jat si alunecarea declanşaiă şliu ce măsuri să in pentru fabrici, proqresăm e xtra o rd i
tocmai faptul c2 apa sub.era- în aval, unde se ştia precis
ploaie torenţială, dar să nu se. p rin lr-n n anorl de umezeai), stabilizarea alunecărilor sau nar de repede, ne bucurăm şl
nâ de in filtra ţie era multă. In cind ajunge unda v iitu rii şl Soarele dimineţii aruncă primele rare pesie înălţim ile Hu
producă in undaţii. De ce au adus jn s lra lu rile freatice la prevenirea lor. O m ul, dacă ne vom bucura de roadele nedoarei.
acest caz evacuarea apelor că- ce înălţim e va avea
fost inundaţii acum? Pentru zule nu s-a mai realizat pe Dar, leqai de ploaie si um i creş’ erca nivelu lu i apelor din ştie, poate stă vili palam ităfile. m uncii noastre Foîo : V. AZUGcANlf
aceasta să vedem ce se tn - cele trei căi. răm lnlnd doar ditate, au apărut, alături da rlu ri. care umezesc abundent Pe seama acestor fenomene ProL VULCU BUJOR
