Page 14 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 14
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 4793 @ VINERI 5 IUNIE 1970
C tt de dense slu t aceste zi
le, oftă ţn e rg le um ană nu şi~a
dezvăluit forţa îq Încleştarea
cu apele revărsate, dezlănţui
te. C3|l oameni, ale căror nu
me vor răm lne poate pentru
n-au
totdeauna necunoscute,
EFICIENŢA PENTRU REF roism, pe egre ţ$, y<yp păs.ţra
făcut adevărate
acte de e
In memorie ca pa nişte am in
DARIILOR DISTRUSE DE APE tir i dragi. Şi, în aceste m o
mente grele, a « clip it acea v ir
agregatelor, poştnl trq fo de tute care-ţl dă cura j, te îm
îna lta al Joasă tensiune si la bărbătează, te face să slm tl
(Urmare din pog. 1) unelq d e p o zit^ De asemenea, e\ăturl uragrul p rie te n ilo r. Poa
la halele 2 şl 3- s-au e ţe cyta l Cu toate forţele, prin toate a cooperativelor meşteşugă am dat dlspoz-îţlf conducerilor te l al văzut faţa d te v a c li
fun daţiile In p ro po rţie de pe m ijloacele poşibile am trecut reşti şi Ion Oniţa, d irectoru l cooperativelor am intite să-şl pe, doar atunci etnd tf~a !n -
producţie. „In vederea dezvol ste ?Q la suta ş l s-au m ontat la ştergerea urţriqlpr pe care. direcţie i producţie-prestărl’ din orienteze cu prqcădere actiyi- m iln ile -l p u ternica In a
tă rii secţiei de vagoane avem s tllp ii $î g rin z ile de ru lare In le-au lăsat apele pe faţa ora În tre p rin d e a ţueţeteană qco- latea de prestări în constru cţii Jutor. poate nu 1-al văzut n ic i
prevăzut pentru anul acesta p ro po rţie de 60 la sută. In eon şelor şl satelor noastre. Cata nomică a cooperaţiei de con şi diverse rep ara ţii către zo odată, ori te-a p rim it în casa
un vglqm d.e^tul de mare. ii şuqr?. vom lua măsuri pentru lizator al acestui efort generai, sum, a vizat modul de orga nele sinistrate, punlndu-se la lut, la masa Iul...
de in v e s tiţii — ' ne-a upgeiji^r^p 'e *e cu t£ rlî fu^r.^'i- hotărîrea privind ajutorarea nizare a a c tiv ită ţii de prestări dispoziţia cetăţenilor, tn ord i „P rin Interm ediul acestei
tehnicianul D um itru Bu- lo r In special la halele 2 şl 3 populaţiei sinîstrale. pe lingă pentru a spori cit mai repede nea urgenţei indicate de con scrisori vrem să aducem sin
hăîonu.’ Pînă la lg cep uful lu n ii pentru ai d-a posibilitatea bene a ju to ru l financiar acordat, sta- co n tribu ţia aceslor sectoare la sule populare. Deţinem stocuri cere $1 calda m u lţu m iri osta
mai s-au " executat da cftlre fic ia ru lu i şă lucreze cfţ mal bjleşle responsabilităţi precise acţiunea de refacere a gospo din cîteva m ateriale dg bază, şului A ug uslin Stanclo, care
constructorii d e ‘ VaMlC .S .H . — repede cu o capacitate de pro îrţ această acţiune şi pentru u- d ă riilo r distruse.' cum ar fi : cărămida, ţigla şl q dat dovadă de( m u lt cura j în
lu cră ri da in v e s tiţii In valoare ducţie m ărită, n jtă ţile 'd e prestaţii. „C om itele- — Noua situaţie reclamă în cim entul care-i determ ină pe lupta pentru salvarea oameni
de pesete '4 m ilioa ne lei. Reali Rezultatele o.bţlnuţe pînă a- Ig ţx e c u tiv e ale c o n siliilo r tărirea sectoarelor dumnea cetăţeni să apeleze la noi. lo r din casele Ilie f Inundate
zarea întreg ulu i 'volum de in cuq\ Ia OltyrM.R- Sim bria creea pppularq vor s p rijin i la cererea voastră d£ prestări în construc Prin recenta h o tărîro se pre
v e s tiţii va qşiagra preşt'ereq ză posibjjltatea* ' Inoep’ ; il c ţlă ţe n ilo r sinistraţi, prin u n i- ţii şl repqraţll. In ce zone v-aţl vede şi ajutorarea sub form a
cap acită ţii <je p ro d iic ti^ 'îm bu- planului şj pe luna ' des(t t ţ t i l f d.Ş prestatjî îq co n s lru c lii, propus sa. acţionaţi şl cu ce ? în le sn irii lq cum părare de ma
nătjfţîreă IgljflQlpgie'j producţiei din cau^a in u n a a n ilo r cqre ay executarea de lu crări de re- Gheorghe Cernălanu : „P rin teria le de construcţii. N oi am
şi ^ ‘ c o n d iţiilo r d e m u n c^, creş afectat J p ^ ţu i noştru tim p de cpnstructie şi reparaţii ale lo-* cooperativa „V ia ţă nouă' O- putea aeliona tn direcţia apro Cuvinte
terea p ro d u c tiv ită ţii m un cii" In cîtevq zll‘$ ţu Upşlt TgulU'ţnun- cţiin te lo r p^opciet^tg perso răşlie vom asigura, în lo ca li viz io n ă rii cu aceste m ateriale
urnia punerii In funcţiune ă cu care să-l executăm cetă
citocl. p a ţ, cjşi p.r^z^nu 'Ia da nală. distruse sau ava ria te“ . tă ţile sinistrate Gelmar şi A u
n o ilo r capacităţi se v o r‘ în tre to rie înzecit e fo ţtw m M ai departe, hotărîrea reco- rel V laicq, rep arg ţli şi recondi- ţeanului lucrareq necgsqră.
ţine şr repara’ anual 13 000 de pentru a nu înce tini nicd o c li mapdA U n iu n ii C entrale a Coo- tion ări de mobilă, de radio şl m en ţinîndu-l. bineînţeles, q-
u n ită ti cpnvehtionale vagoane, pă ritm u l, pe qtru ca producţia pe rg ţiyg lq r Meşţeşugăreş'ţi şiî televiziune, obiecte de uz. cas vantqjele acordatq ăe ştqb A-
iată de 5800 in pre zen tă să nu' şulyxg! A n ^llzln d resur U n iun ii Cqntrale a Goopgra- nic, reparaţii şi confecţionări ceqsta pentru că ayem p p ^ib ili-
Djjş:pr$ s to g lilţ fizice gl? sele'de qqre qispqqe Ufşina. co tiv g lo j dq Consum şă acordei de p o rţi şi garduri din fier. Coo tăti de a m anipujq şl transporta
§uccari)of da construcţii ne-a le c tiv u l a hoţâf.ii m ajorarea acejaş. s p rijin prin u n ită tilq perativa „M unca co lectivă " din mal ie ftin şl mql- repede mate,-
v o rb it ‘tovarăşul“ tlle. A nghgl! angâjamehtelor. cu 1 m ilion leii proprii. Simeria asigură în lo ca lită ţile rîalele.
m aistru princip al al la tu lu i pr. a producţia mgr'lă! cu d ig O substanţială con tribu ţie Sîmeria şi Ş ă u le şţl: preştărl Acestea sînt posibilităţile,
2 d© fa “ ' şantierul rir,* 2 ‘al 5 00.000. le i' la «co'rfomii. lq pre trebuie să albă ded la refa în construcţii, rep ara ţii şl con noastre de m oipent. Cce.d Insă
I.CS.TT. „ L u ţ r ţ u lţ pe care 1$ ţu l de* coşi şi ia. b e n e iiq i pe cerea g o spo dă rillo r’distruse sau fe cţii de p o rţi şi garduri de că e ngvoie, ca. d c urgenţă,
executam li aceasta' uzină se ste pîan, ‘ îm bunătăţi r şa Indice ayariafe sectoarele de prestări fier. rep ara ţii de in sta la ţii elec c o n s iliile populare şă- qtgbi,-
trice, de mobilă, de radlo-tele- lească cine, unde ş.l ce trebuie»
găsesc în stadii destul de a-, lu i de u tiliza re Intensivă a m v aţe cooperaţiei meşteşugăreşti
vansate, Am term inat funda S lnllor-unelte cu 10 la sută, şi dg consum, îndeosebi cele vîzoare şl de obiecte casnice să lucreze p.e/ilru o ne com
avariate.
plota un ii pe o llii cu qctivită,-
Prin cooperativele
ţiile sî zîdăTlq la central^ te r să participe activ la refacerea Exploatarea minieră Devq. Se lucreaţg fa degqjqrea staţiilor dg prestări în construcţii. Dis „P rog resu l“ şl „S olida ritatea " tile de prestaţii în qcopul re
de pompe (de&ţundgrea conductelor) la iq ţu l d r decqntore a cuţia ’ noastră cu tovarăşii
mica, sala coroprasparglor, sala econom ici nqţloqgle,. din Deva vom asigura desfă facerii.
sterilului. (fcţQ : Agerp s, C. CIOCAN). Ghgorgbe Cernăţonu, vicepre
şurarea aceloraşi a c tiv ită ţi în Ion O n iţa : — „S tocuri de ape. V.q rugtyn să-l trans
şedinte lg Uniuneq judeţeană zonele sinistrate din m un icip iu l im portante de m ateriale m iteţi profunda nooştză recu
Deva. com unele Şoimuş, llia şi de con stru cţii deţinem Şt noştinţa". C uvintele adrgsgle
Zam ” . noi — cim ent, ţiqlă. binale, Com andam entului judeţean d,e
ţon O n iţa : „P entru repararea cherestea. Prin cooperati lu ptă Im pQ lrivg in u n d a ţiilo r
şl recondlţionarea b u n u rilo r vele noastre căutăm să sin.t 6emngte de, A nq Vlades-
Năprasnic a fost tăişul apei*. molcomul clinchet de clopoţel cu şi M a n a D avid din Ilig .
Puterea el a. lovit orbeşte ven de la porţile coselor. din gospodării noi avem po depistăm m eseriaşii pensionari
s ib ilită ţi cuprinzătoare. In care au dreptul să lucreze o N u ş,llu cine eştq ostaşul, nu-i
dete cimpulul sl Inimile oam e Intr-o margine de uliţă o cunoaştem unitatea m llitgră,
nilor. Năvalnica sp dezlănţuire ho ren veche s-a oprit neputin prezent putem gşlgura lo c a li perioadă din an şi doresc a aşg cum gl nu ştie cine li ex
n-a cunoscut oprelişti. Peţalele cioasă. Au uitat-o oamenii. tăţile sinistrate, prin “ seclhle ceasta. în tot cazul, qvtnd în pediază gcesţe rînduri.'
macului de mal şi-au picurat Astăzi el tşî văd de case, de de la llia şl Dobra cu reparaţii vedere organizarea de pînă ă- „V re m să ţcrietn doar c lle
lacrimile îndurerate in faţa ei. gospodării. Prin curţi mişună şi confecţii de garduri ş f po rţi cum n a c tiv ită ţilo r respective, va cuvinte, care să cuprindă
Au refuzat sa se deschidă, 16- pui de găină, boboci de roţâ. m gtalice şl reparaţii de mo vom căuta să angajăm mai tot ce gin d o ri să spunem,
sîrid o vreme tabloul cimpului obla scăpaţi din carapacea b ilă ". m ult lu cră ri de rep ara ţii şl să pentru că a im posibil să ex
fără steluţele lui roşii. — In ce fel vedeţi sporită conlucrăm cu cooperaţia meş
partid şt conducerea coopera te tu l de partid, conducerea co ouâlor. Femei bâtrine le cern co o lrib u ţia cooperaţiei meşte teşugărească care are p o sib ili prim ăm togţă stima, tot res
tiv e i pentru a urni lu c ru rile operativei să iasă din impas, Hotarul satului Gelmar, de din mîinî făină de mălai înmu şugăreşti şl de consum la re tăţi mai mari. pectul! toată adm irgţia noas
f j m u r c d in din loc. Situaţia esle cunoscu să-l determ ine pe specialişti şi două ori oropsit de furia în- iată. Ii privesc cu ochii umezi. zolvarea cit mal urgentă a tră, a gb şolven|ilpr Liceului
tă de aceste organe. Pe aici c e ila lţi factori de răspundere problem ei în discuite ? Discuţie consemnată de din llia faţă du colggii noştri
au trecut şi trec a ctiviştii a să fie pe teren, acolo unde se Gheorghe Cernălanu : „N o i ION CIOCLEI ’ ’ de la Liceul „A vrarp la ncu“
pe cooperatori să participe Ia cestora, dar nu se cunoaşte, hotărăşte soarta producţiei, să dig Hra^d-. N ţ-a u p rim it cu dra
muncă, aă-şl îndeplinească 6- nu lasă. cum se spune, nici o dea îndrum ările necesare, să goste şi căldură, ne.-qu dql u*
b lig a ţiile statutare: urmă. A tolera această situa controleze calitatea lu cră rilo r. neprecupeţit s p rijin m aterial
Cînd nu plouă şl tlnvpul e ţie lq ne slîrşit înseamnă ca T rebu ie luate măsuri practice şi m orgi pentru a putea să ne
frumos, b’un de ifucru In 'clmp, însăm lntârile şl reînsăm inţări- pentru m obilizarea şi folosirea In spiritul continuăm le cţiile In zile le
aici se organizează adunări şl le să nu se term ine nici la tuturo r fo rţe lo r Şi m ijloa celor cînd llia era greu încercată dq
şedinţe. Â tlt preşedintele co s flrş itu i acestei luni, iar u n ita la executarea la tim p şi în bu 1 ! 5 l ţ i W fu ria apelor. Vă m ulţum im tu
operativei, Huîeţ’ MihalV ’ ţng i- tea să înregistreze marî p ie r ne condîţiun) a lu cră rilo r ag ri Acţionlncţ jn sp iritu l solida suma de U 680 lei. De aseme turor, elevi, absolvenţi şj /■*-
n e ra i şef, One a M lrcea şl ţg - deri de producţie. cole de ’ sezon, la evacuarea a verşunoto q apei, a rămas cu Să crea.^fl o dotă. rită ţii umane de care este a nea, am hotărît să prestăm dre didactice şi vă dorini in jft.
crefarul com itetului de partid C om itetul orăşenesc de par pelor şi reînsăm întarea tu tu odînci urme de pecingine.’ A âqţrinii soţului povestesc nim at întregul nostru popor, 1 000 ore dc muncă patriotică, m ult succes în v ia ţă “. Seri. >a-
slnt adepţi al devizei i „Şă ve tid Sinigria (secretar tovarăşul ro r suprafeţelor celam ilale In pele de ostozî ale Mureşului cutremuraţi d^spr^ cep sur le pentru a veni in s p rijin u l < e- e xe ru lin d lu cră ri în valoare rea adresată redacţiei ^rste
dem cine ne vine azi 1& tnun- loan Trimie) are In raza sa de cel mal scurl tim p posibil. Se se ruşinează parcă in foţo a bătăliei cu apa. A p ro g p ţ fie lo r care au avut dc suferit de de 5 375 lei. Pînă acum am semnală sim plu „A bso liw în lii
că". Aşa stlnd lu c ru rile ,’ nu se a ctivita te doar două coopera cere să se depună o muncă cestui tablou înnegurat, strpin care încheie îhiţrebîndu-ne cum pe urma Inu nda ţiilo r, colec şl preslal 200 ore la descăr din llia “ . Nu un elev, ci .oti,
pot semăna, prăşi, recolta şl tive. Dacă la C A P . Simerfa dirză. stăruitoare, să se lu cre primăverii, pe care l-ou pictat a fost la lira. „Am auzit că mal tiv u l D istrictu lu i L II Sîmeria carea a 14 vagoane cu piatră ca unul singur, şi-au d ă ruit
slrînge la tim p furajele, nu se nu se pun problem e deosebi ze atît ziua c it şi noaptea. cu undq lor. Vor parcă să spu rau ca pe Io noi. ţ i is s> mai jos a ho tărît să contribuie cu o spartă. ce au avut mai de preţ — o
pot dim inua pierd erile Înregis te, trebuie şă-şi îndrepte în Acum nu esle tim p de pierdut. nă câ niciodată n -a u ‘ să mai aşezaţi“ . ' Ce spunem c-a fost zl din salariu pînă la sflr- menia — pentru a-şi ajuta c»-
trate din cauza In u nda ţiilo r. mod ţk* vi;I M atenţia şpr$ co Acest luctu trebuiq şă-l in ţe - fie potrivnice omului s1 vieţii. r.au, numai câ oamenii, umăr şi tul anului. C o ntrib uţia noas IOAN COSTEA le g ii pe care nu-i cunoşteau
Ing ine rul şef al cooperativei Pe marginea drumului core in la umqr, piept la piept au picher dar de care s-au s im ţil legaţi
în loc să se ocupe cu lo ată operativa din Sîntandrei, pen leqg-5 si ţăranii cooperatori tră in sat, plop.ii tineri poves- sţpvilit răul. $i că încearcă, la tră bănească se va ridica la D istrictul"! II Sîmeria prin lire le ei nevăzute. In
răspunderea de ' organizarea tru a s p rijin i şi a)uţa com i- din Sîntandrei. • tesc îndureraţi despre zilele ae fel ca şi. cei din G elm a r,' ca tr-adevăr, parcă sînt neputin
m uncii, foloseşte orlde p rile j luptă cu' Mureşul. La * tulpina pretutindeni să-l uiţe. cioase cuvintele ca să redoa
pentru a pleca d l mal repede lor volbura apei a depus ce La ora prim ului părăsim sa asemenea sim ţăm inte. .,Lc ră-
acasă lâ Deva. Sînt dese ca n-a putut duce nicţi departe. tul. B âtrîni'şi nepoţi, mame cu mîn pentru totdeauna recu
zu rile cînd nu poate fi găsit Ei au prim it ocrotitori., pâştrînd copii în braţe ou ieşit pe scau Banii pentru excursie ii noscătoare celor 19 colege din
după-amiaza pe ogoarele coo
mărturii cutremurătoare de nele porţilor. Grupuri, ‘ grupuri. tura M argaretei G yu rli — în
perativei, acolo unde îi este
spre nivelul apei nebune, ieşite Numai izul de nămol core care lucrez — ca şi color ca
locul. In ziua de 3 iunie, de din matcă. stpruie în aer şi c(unqo de u- i depunem in contul 2000 re m-au găzduit şi mă mai
exem plu, plnă la ora 12 el : Cu aceste rfñ d u rl vă îndeplinim rugăm intea, tova- meze.olo de pe pereţii cose găzduiesc încă. Au venit toa
nu-şi făcuse încă ' apariţia In j răşă A u re lia Carp. şl ne luăm permisiunea să cităm Multe dintre casele sqţului lor aduc mqreu în minte zilele ] Noi. e le vii clasei a X-a a Liceu lui din Haţeg, am te şi m-au ajutat să-mi c u rjt
co o pe rativă.'In aceeaşi zl, pre j cîteva rîn d u ri din scrisoarea pe care ne*o trim ite ţi, au rămas fam porţi şi garduri. acelea. I Intenţionat să facem o excursie prin tară. Pentru a locuinţa şi m obila de nămolul
şedintele cooperativei umbla j „Locuiesc în Deva. siot pensionară. Âm văzut cit de Unele nici nu mai au nevoie j ceasta am adunat suma de 1 650 leL Am văzut însă lăsat de apă“ , scrie In senin
cu şareta să m obilizeze oame : greu au fosi lo v iţi oamenţi de furia apelor. Au rămas de ele. Pentru că n-or avea ce In hotarul Pricazului, la o la televizor pierderile grele suferite dc oameni. în de m ulţum ire C ornelia Iqna.
n ii la o şedinţă programată să ; fără acoperiş, fără îm brăcăm inte, fără alim ente.' Aii împrejmui. Mina gospodorilor margine de fon, un mos cu ne treaga clasă, Îm preună cu d irig in ta noastră — to va lucrătoare la cooperativa
se ţină la ora 14. De organiza j pierdut lotul. In aju to ru l lo r a ven ii întreaga (ară. de aici o făcut alte porţi. D u poţelul lui au venit să vadă răşa C rislina Batrîncca — am hotărît să renun|ăm la „P rog resu l“ din Deva. Ce altă
rea m uncii, <J? con tro lu l ca llr j Am h o lă fîl să-mi aduc şl eu," pe măsura p u te rilo r minică, ouzeam de ici de colo griul. Bâtrinul judecă îndelung ! excursie şl să depunem banii in contul 2000. Sfntem dovadă de a ju to r tovărăşesc,
lă ţii lu c i^ rilo r nu şe ocupa ; mele. c o n trib u ţii la .a jin nra rra fa m iliilo r sinistrate şi am bătăi de ciocan. Oom^jnu sint un spic. Băieţelul s-a furişat I bucuroşi că putem veni, astlel, cu modesta noastră prietenesc, se mai poate da '<
nim eni. Pentru a se pune o r i frln jls Ia O ficiu l de prevederi 'sociale o adiesă prin iarăşi la cosele lor. Fac toţuf în lan. Abia se vede Se în con tribuţie. în s p rijin u l co p iilo r sin istraţi. De departe, din comuna A r
dine Jn activitatea acgslel co \ care am anunţat ca tim p de 3 luni să nu rai se mal pentru a uită vrăjmăşia M ure toarce cu un braţ de maci. bore, ju d e ţu l Suceava, elevii
operative esle necesar ca atît ! trim ită pensia la adresa mea, cl să fie depusă fn con- şului. Şi cînd ii gata poarta, Roşii co sîngele. lî privesc a- ANGELA ZEICONI din lila au p rim it o scrisoare :
C om itetul orăşenesc de partid j (u i‘ celor sinistraţi. In scrisoarea am intită am mal pre- sus nu uită să agaţe clopoţe mîndoi si se bucură. Necuprin- elevă, clasa a X-a „A lă tu ri de cuvintele noastre
Sîmeria, consiliul popular oră | cizat că pot în g riji, dacă va II necesar! măcar un co lul. Iarăşi sună ciopoţelele por să-l şi stotornlcâ bucuria cînd Liceul Haţeg j de îm bărbătare yă trinii.tcni.
ţilor de la casele satului, dind
şenesc. Uniunea judeţeană a pil, care a avut de suferit de pe iirm a“ Inu nda ţiilo r, de ştire gazdelor câ le vin oas înfloresc macii cîmplllor... dragi colegi din llia . suma rle
a tlţ tim p cit va ii nevoie. 1 770 lei, care să vă serveas
C.A.P. şi D irecţia agricolă ju - peţi. Cit a fost de râu M ure
• Dar n-am prim it nici un răspuns. Rog redacţia să i Spitalul trăieşte că la procurarea de rechizite,
deţean^ să in te rvin ă şl şă a- anunţe acolo unde trebuie doleanţele mele“ . şul. tot n-a putut duce cu el G. IGNAT sft puteţi încheia cu succes
ju le concret organizaţia de anul şcolar- Ştim că niîine, pe
I Clnd apa răzvrătită a M ure şulu i a cuprins lila .
| doralnlnd-o. spitalul din localitate a fost evacuai. Ctt lo c u rilş acoperite de ape. vor
j mal departe de pericol. Iar cînd rlu l şl-a rechemat la rid e Iar co p iii şl bucuria va
r • . - ........... .. : sălăşlui Iar p rin tre voi. Vă do
matcă apele, cadrele m edicale şl-au reînceput a c tiv i rim din inim ă succes Ia în vă
Timp dc do.up şoptqmini Mia dispărut cu totul, olte 310 sînt zile arpalgamqte. do cărămizi, devenit acum moi necesar ca ţâm prin staţia de radîoficara tatea lor. La început pentru cazurile urgente, grave, ţătură si In munca de refacere
a fost 6 locaiitote pustie, o avortate grav, în afte cîteva Si moloz, ¡-om văzut stroduin- orîclnd ; de unde să ridice varul. Cite apoi pentru to |l cel caro necesitau spitalizare, tra ta a şcolii, a U lei“ . N ici aceş‘ i
aşezare omeneasca fora " oa sute opo o distrus mobile sl du-se din răsputeri pentru a - Avem nevoie de comioone, 3-4 kg de familie... ment, supraveghere. copii nu se cunosc. Dar la
menii Apa i-o izgonit din co obiectele care alcătuiau uni Şterge de pe pâmînt ruinele vreo 15 camioone ca să trans Acestea |i alte asemenea Ie ri ara p rim ii o veste bună de la spitalul din lila : vîrsta lor fragedă se sim t ală
sele lor. i-a pornit in bejenie. versul vieţii cosnice de fiecare cu forme de vis urît şi pentru porte piatră... do... am rezol sute de preocupad constituie lu ni la orele 9,15. s-a născut prim ul copil după relua tu ri şi. cu p u te rile lor, cu g in
Acest episod amar. unic m îs- zi. Pauperizaţi de bunurile vie o reclădi. Unii dintre el încă vat... primim piatră din carie acum sarcinile de căpetenie rea a c tiv ită ţii spita lu lui. M arla Furdul, din Pojoga, a găşia Iot, au găsit, peste sule
loriâ da cîlevo secole o co ţii prlvale, oamenii şî-ou în trebuie să meargă cu barco ră... care umplu zilele |l nopţile de adus pc lume un bălai. In greutate de 3 650 gr. Băie de kilo m e tri, calea omeniei
munei.'‘o şâpot (dni adinei în dreptat privirile, cu speranţă. spre ceea ce s-a numit caso Uso se deschide sl înăuntru muncă ale cetăţenilor din llio ţaşul este sănătos şl volnic. O bucurie tn casa p ă rin pentru îm bărbătare.
viaţa' locuitorilor, In avutul şţ Si ole conducătorilor vieţii ei ţilo r. O dovadă că sp ita lu l trăieşte...
în'sulleleie for.’ politice, economice sl sociole. S. POP
Tî .ip de două soptăroîni, con Şi Incet-incet, toote verigile
figuraţiei specifică o teritoriului care alcătuiesc onsamblul’ acti
comunei a pclns opele intr-un vităţii sociole se reintegrează
soi de capconq si nu le-a mai in circuitul funcţional. Şi-au
doi voie să p le c i încă mult reluat qctlyitoteq toote unită
Lima după ce Mureşul şi-o re ţile cooperativei de consum,
chemat. în molco lor, oştirile spitalul, posto, telefoanele,
sumbre, timp destul pentru ca centrul de distribuţie a ener
tot cc ş-a oflot în sţăpînirea giei electrice, scoalo de şo
ncc iiui elemc; l - de oltminteri feri prefesionlştl. serviciile pu
fundamental - ol vieţii, să se către pămînturlle ce le-au fur lor. Şi, deşi înconjuroţi de apă, pătrunde secretarul comitetului blice ale consiliului popular.
moc ne. să se descompună, nizat pinâ acum avutul. Dar ei muncesc pe virfurile acope comunal de partid. El se a- Curind, cu o fntlrziere cţe trei
>ă-ş! piordă formele şi trâîni- lanurile verzi, cîmpurlle cu se rişurilor, pe ziduri. Am înţeles seazâ pe scaun ţi pufneşte săptâminl, cinematograful îşi
cio. Ravene odînci, sporturi ne
mănături ou devenit si «le o din asta grobo cu care viaţa încă nedumerit de ceva, care-1 va chema spectatorii Io filmul
gre, morrriang <Jîfor.rjie de ma întindere cenuşie, mocirloasă. se cere din nou adunată în preocupă mat de mult. o cărui proiecţie a fost Intrq-
terie iovă (moşită, - lorme de- Un strat greu de mii a îngro făgaşul ei. - Auziţi - Izbucneşte el - ruptâ de năvala apelor („Cînd
'a y u îilc ale viqtu distcuse cu o pat culturile agricole pe 500 Undeva, într-o curte, o bar puteam noi să pompăm cinci se oud clopotele“ ), fşl vor des
linie sglbatico, iată ce ou. gă
din cele 700 de hectare ole că a rămas pe uscat, legată oni... 15 motopompe funcţio chide uşile căminul cultural,
sit locuitorii ciad s-rou întors, C.A.P. Mia. încă de un solcîm asa cum nau în plin dar apa pomp.atâ clubul tineretului, biblioteca...
după două $qptomîn(, ţp vetre pe o porte intra prin alt loc.
Nemăsurată este însă forţa fusese cînd se legăno pe va Se vor întoarce In sat sî co
le lor. Se crease un circuit. Cum de
de regenerare pe care este in luri la intrarea într-o cosă. piii... Da, copiii soţului sînt
D9 sute de ori <-o re«v*ini măsură s'-o declanşeze voinţo Devenită acum un obiect mort, ne-om dat seama otît de tir- încă departe de şcolile şl de
ori s-ou suprapus aici secven SÎ încrederea oamenilor în inutil, ea ne vorbeşte despre ziu ? casele lor. Clasele 1-7 funcţio
ţele aceleiaşi drame atunci viaţă, în puterile lor, în spiritul o etapă morală depăşită cu Apoi căţre preşedinta : nează în solele vecine Clasele
cinci. Întorşi acosâ, oomenîi solidor al societăţii noastre 1 fermitate. Oam enii au uitat-o, - Nu vă neliniştiţi, om luot 8-11 îsi ţin cursurile în comu
s-ou trezit în Caţo tabloului o ignora, ou altceva moi bun măsuri, s-o rezolvot.
sumbru al rămăşiţelor a ceea Intr-un peisaj pustiit, oame de (acut decît să se lamenteze Telefonul sună din nou. Se na Dobro, clasa a 12-a la
ce fusese universul (omiliar, nii s-ou întors pentru a lua to în preajma ei. Oamenii aceş Brad... Dor se vor întoarce.
tul de !a capăt, pentru a re- anunţă că în gară au sosit
ambianţa ‘ unei vieţi tihnite. tia se ocupă acum cu treburi Tot cursul vieţii şe va în
întrona ordinea distrusă. Cu două vogoane cu vor trimise
Cele două coordonote ale le foarte concrete, foarte ur gratuit de moţii din Buces. toarce in matca Iul. Intr-o zi
migală, cu robdore, cu tena
vieţii lor : munca şi viaţa de citate ei muncesc, l-am văzut gente ole revenirii io normal. - Da, O să împărţim varul vom uito totul. Trebuie.
familie ou fost reduse la a căţăraţi pe acoperişurile scil- Preşedintele consiliului popular tuturor cetăţenilor ca să-si de ţului. Fabrica de produse lactate Uvezenî - prezentă meritorie în industria alimentară a jude
proape nimic. 27 de case au ciate, scormonind în grăme comunal striga in receptorul zinfecteze casele. Să-i onun- MIHAI CARANFIL
Foto : N. GHENA
V