Page 15 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 15
—
DftUtyUL SOCIALISMULUI £ Hr. 4793 ® VINERI S IUNIE 1970
Ş H IIQ B ip
A L E X A N D R U M O G O S
viata soţiei mele. A zi am au
zit că se donează la noi, la
Sîngcle înseamnă viaţă. V iaţa înseamnă singe. In
Brad- M -am prezentat de u r
razu rile grele, extreme ale suierin ţcl, viaţa mai poale
gentă pentru a da şi eu singe
li salvată doar p k itiin ri în genele om ului strige, sio-
altora, cum au dat al|î o a m e n i
gele o ie iil de un semen, al sau. Cestul acesta de a
pentru soţia mea.
dona singe. peolru oame/ii, pentru fraţi sau părinţi,
Asemenea sim ţăm inte şl-au In lofreaga. sa actlvllate ,
pentru copii sau mame înglobează profunde sem niîl- I q , z lu ţ dp,, 3, lu nţfl. Ipc,e-
exprim at Şi V ic to r Oncu, pro lo.varăşpl Wlèxandni. Mogoş a,
caţit ale conştiinţei Inaltq, a lţ în d e p lin irii unei datorii t^ţ dţn vipţd dupjţ o lungă $1
curor, care a donat pentru a dovedi înalte c a lită ţi. de' ¿or
morale şl sociale, umanitare. Un gest prin care redai q 'eA. '0 y A ^ |U l A le - lèvi eKiiMCî i V I
unei fam ilii fericirea, bu curi^ v ie ţii, devii prietenul 10-a oară, prof. S ilviu Olosu, xpnprt^. IVţpgoş, devot^ţ, nţl|i- - » m unis! — m aturitate politică,
dr. Eugenia Popa, M aria Vlad, perseverenţă. uh dezvoltat
t el mai apropiat, prielenuj adevărat, de singe, al omu* laut al iqţşcării igun iţoreş^ ‘I'O
Iul tn sufe/irţţă. Est^ (lai 111 <jej mal m inunat, de ne casnică, Paraschiva Duşan, huaedo/eae, simţ de. răspundere. — tnd cpli-
preţuit oierIt om ului de călr^ un om... casnică; Petru A vram , ofician t Născut Ia 7, a p rilie. 1922 în nlndu-şl cu. conştiinciozitate,
sanitar şi m ulţi a lţii din cei sarcinile încredinţate! de par
I.upenl, în lr-o iam ilie, de muu-,
peste o sută de donatori. citort m ineri. A leTdndru M o- tid. Pentru m e(llele deosebite
O am enii vin in a ju to ru l oa gqş,. cunoaşte, dp. tin â r viaţa în. înfăptuirea, p o litic ii p a rti
G indurile acestea ne-au u r — ne-a spus Dum itru Rece a- m enilor. Nu ex'islă bucurie are«, um ilitoare, a. exploatării* dului. tovarăşul A lexandru
Mogoş a irxst distins cu ordine
m ării m arji l-a secţia Brad a iţu, tehnician la I.M . Barza, ca mal mare declt aceea de a se capila lisle. La, v iis la de. 14 aai* şl m edalii ale R cpubticll So
Inspectoratului sanitar de stat, rp a donat pentru a 29-a oară , sg, angajează m uncitor npcaii-
unde a fost organizată o am — să pa rticip cu o părticică şti alături cu g lnd ul şi cu fap iicaL la Filatura din. Lupeni. cialiste România.
plii acţiune de donare. Oameni din viaţa niept la J-nlăţurAreti ta 4$ cei aflaţi Ln grei\ încer j apoi) ucenic la ate lie rul mfeca,- Prin. îocelarea d ip vja ţă . a
tineri şi virstn ici, pensionari pericolelor ce pîndesc viata ca re nlc. al< m inei Lupeni. Dupăj tovarăşului AJexandrn. Magoş.
şi m ineri, femei casnice şi oam enilor In suferinţă. c iţlv a ani devipc vagonetar, com u nlşlii, d in ju d e ţn ti H une
funcţionare, cooperatori si lu — Acum 14 ani o cumnală a ju to r de m iner. apoi. nUge.r. doara pierd un, devotat fiu al
crători sanitari s-au prezentat a născut două fetiţe gemene. Ir\gă de. pe alunei, p a rllp p â claşcii triuoclloarc, un . neobosit
bene.vo) pentru a-şi o ieri şîn- Hem oragia puternică ce ^ q- seriei I c l să respecte pentru a/;lly. la. acţiu nile in illa le . dy, lu plă lo x p e njrui triu m fu l câţi-.
z,eţ* socialism ului
tn
ţralrla
qelo tor oam enilor ajunşi In vut-o li ameninţa viaţa Pu pregătirea, profesională- a ucer partea cea mal revoluţionară
suferinţă din zonele lovite de tea fi salvată numai cu singe. nicului tim pul de lucru pre a iqup/cUorliulh din VaJea, J iu pă absolvirea cu rsu rilo r Şcolii aoaştră,
urqia. apelor. Au venit din In spital nu era. M-am o fe rii văzut dp le g e ! d) să acorde, lui» La, v.lrsja. de 29 de, ani, e.sle superioare de p a rlld ,-Şle'^n
Brad şi Barza, din satele C ri- eu să dau. M i-am salvai cum ucenicului şăpJtămuial* tim pul! p rln jlt, îp rlp d jirlle P a rlid jilu l G lieorghfu", a lost ale^ ca( se
şan, Meşl^aCfţn şi Rişculiţa, nata, am cîstlgat o mamă pen loan O la n i — Hunedoara. mea In muncă şi salariul 2. Nu legal de odihnă l e) să asigure Comunls). Ronjăn. In scurt tim p cretar al C oralletulul regional ssnsex
din Ribiia şi Ribicioara. U nii tru cele două fetiţe. Asjăzi ele Pentru obţinerea adeverinţei se adaugă la anii de pensie. ucenicului) ephlpamentul si I se,, tn^c/edinţează sarcini pe Hunedoara al R.C.R., apoi 'p ro co^rswi MţjNippÂi-
au doqat pentru prima oară. au îm p lin it 14 ani. Â,m fost doveditoare de vechim e In 3. La Întocm irea dosarului de m alerinlele, de. p ro ie cţie a. lin i« dfi_. nartlfl. Spcceşţv in,-, m ovat tn aparatul C om itetului deva, al, b»c,r,
a lţii pentru q zecea, a cin ci cu ele să-şi facă buletinul. Le muncă, cetăţeanul In cauză pensionare, se ia in conside m uncii prevăzute,, de regie? deplineşle h in c lll Im portante C entral al pa rtidu lui. In tre anii
sprezecea sau chi^r a trejze- iubesc din toată inim a, sin i ca trebuie să, se ^ d r^ e z o F^egia- raţie şi perioada c it a|i fost m entările. legale.! f) să, «chile în aparatul C om itetului de 1961— 1965 îndeplineşte munca
cea oar.q. Am stat de. vorbă şi co p iii mei. M ai ales că eu n^lei, căilor I^ratfci cu ^efiiul m ilitar. cu. re ţţu li^ jl^ le , drepJurjlp)) s ^ - partid, fila ş i, Rgtro.şanL al de secretar al C o n ţlte tiţlu l re
cu m ulţi. I-am întrebat ce, i-a n-am copii» D© atunci donez In m unicipiul ‘Deva, fa cep») cific^ţg , ip, cp^trfţelgl. tje, uce; Cop\lteluţluL regional de par*, gional dp, partid Re- C orpul ne însufle ţit le află
fndcmna.t să Iacă pasul aces de c ile ori e nevoie. A zi am ce prjyeşfe anii lu craţi la H u Ion Tolea — Orăştie. In le nicîe g) să, sef în g ţjje a şţA de, fitil Hunedoara, apoi secre depuîţ l f C lu b u l, st^d J^|p jlg r
ta. Acum si de alitea alte ori. don^t pentru a ’ 26-a oară — nedoara nu vfc pţJtejn spunp. gea nr. 13/1968 se sp u n e ' înscrierea, qpeţwcului la. Î qc~ tar. al C oiQ ţtclulni. de parr vep|ţ în Jiidpl» 1 se( trţcjg d ift: din. Ddv.4. PubUcuh gfe,
Raveca Duşan, cooperatoare ne-a m ărturisit pensionara Sil unidej să se a d r e s e pentru „Pot fi ucenici (a meşteşuga melq. de( qregăljr-e ’ tepreţică, tlfl al.pla^eJ. Pul, şef, aj unor ţează mu aci de. răspundere. în Io. zlle/e, ‘de, 5, şl 6, Iunie a^c,
Ia C-A-P. Mesteacăn, care de via Sţeavu. obţinerea ade.vef^ntei îpirgcH ru l cu atelier pro priu ' tin e rii iar după lertiţinarea- curşpr.Jlo^- sggţii, şl. sectQaie ale C om i cadrul m unlclp lu ţu l Deva şi In
ţine locul în tîi In rîn d u rile — A zi am donat stnqe pen ati omis să* ne spuneţi la ce. absolvenţi a i: şcolii geperăle te o re lif^ ^ p jr^ r^ a , pe;iaa-. tatului, de, p a flld t aj judeţenei aparatul C opU lelulul judeţean Ighpm area va; avea, Ioc. Ia.
do natorilor o n o rifici din Brad. tru prim a datA Trăiesc o ma In stituţie Sţ)u întreprindere a. în vlrstă. de pînă, la 18- ani dei de ucepjcier la examenul V a lg * Jiu lu i. In. anul iP53i du- dg partid. clua de 8 Ioni© a.e,, orele 16»
ne-a spus.* „Iubesc oarheDlî 51 re bucurie că am putut veni lucrat. îm p lin iţi tn cursul anului în de^ aJ)splvire !. h) s/L supţaivej,
mă înduioşează suferinţele lor. la felul acesta. In a ju to ru l ce care are loc încheierea con qlieze irpcveatareq, către,
M -am q in d it că cel mai bine lor qare, s.uferă. V oi continua A le xa n d rii Cloaca — B rlzjiic. tractulu i de ucenicie". ugenic cu regulantale. a. fp ţ-
le pot veni tn ajutor a i s,tn- să, don?z ori de cile ori va li Pe^rjoadg' dq ^ctiyilal<ş( pr^sM - M^şţe^ojgafii cqre, pregătesc;, m®i de, preg.SţÎTe.* te.ore,tică. la, la J.; 15,00, Rpia, vlnlqrllor : 15,2Ş
qcle meu. Am făcut-o cu dra npvoiq — ne~a declarat p ro fe t i ne 1 i n r i r ,■ .* In tre a n '), ucepfpi gp, uiTuăţo^r.ele obli- c^rc acesta, ipşeris^! ij să- U A t liü Comporitorgl lâptomlnll rancolt,
16.20’
C o u p e rir.'Ii Vţ Rodiolurnol ;
gă inim ă de 30 de ori. Şi am sorul Pelr.u Şipoş, d irectoru l 193^-71952. au se. Încadrează. gat>ik- a.J nsigur^ uce/iicu- suporte, cheltuielile^ (ler ip lrc li- PreiuErorl' de Ielelor , Tribuna
$-0 mai fac". Şcolii generale, din Brad. In gţ-upg I cţe d iu iţc ^ ci Ip iui coqditlj pentru b.uqa sa nere şi transport, a ucenicului, f^LO GRAM Ul I : 6.05^9,30 M utica radio.; 16,4! - re rapreienloliva
gTupay a UI-«. La, pensie, aveţi
— Consider de datoria mea — S.Qtla mea a, fqst Interr dreptul să ie s jţj> d a lţ clnd. prqq^ţir.e prQfesjonalfl. să aibă, pe l ’ nipul şcolarizării { să a- jl '» rtu o lilà t*(«' 9jJ0. A jqn a u ,; 9,* M ‘ a armalai ; 17,06, Panirp , pairi^;
17,35 Cinic Flano Halo» |l violpmy-
(jig lio lo
C irq u e ltj.; lO .lûj
crOf ecîlol
de cetăţean’ şi om de a-mi a- ngtă, tn ştty-e, gravă, la, spitpţul Îm p lin iţi 60 de anj. comportarea cgrqşpunz^ţp^re, chiile cu reqularitate coliza- C ufj de lim ba ip a n io lâ ' " l u , 30 Mu- luI Victor Predetcu 18.1b R»v)»lo
'•uce ’ supremg contribuţie, la din, Conştapia —’ ne,-a, s,p.us fată de ucenic şi. să-l* educe în liije , la aşjgură/ile. sociale fi-. lic ô u)oo)o ; 11,05 'A rlt din operele; economică : 18,30 Mutică uţoarâ ;
Ivarea v ie ţii sem enilor noştri Emefic. Oană, acar la C.F.R. Ion. V lă du ţu — Deva. I. A - spiritul unei atitudini corec >ate, nţyilru upe^uc. 11,15 üvorU jrl »liqlonlce : ’ 11,43 • S U 19,OT. G o jgiO j rqdjo 19,30 Muzţco •
de e tlra d o
I9 ţ45 M. 1 piese Ina
Sim e/la. Pe/rţru salvarea el a vpţi, dreptul la spor, de c o n ti te. lată. de. muncă şi de socie Vasale C lenclu — Hunedoa lu( rqediculul ; 12,00. D in foLglaruI mentale , 20,05 TobU la de ' seora î
papoareloi ; ' 12.15. $fa-
«nuiicol
¿1
fgşl nevpie de. două tylpgrapie, nuitate allta, tim p cit, sJnteţi tate t b) s^-l folosească, pa ir ra. V jj pu le ti pensiona iV 'd a la qôie Y' 12,2i- J iltn tb la ii 12.50 20; 101 M utică.:' p o p u la ra '; 1 20,20. Ar^Ke-
de. s.tnge. Le-,a, p rim it Ime/Jjab angajat. Cindi v,ă pensionaţi, ceflic numaj pentru lucrări în cind. Îm p lin iţi 5? de ani'. Melo'du popfjlore ; 13.0Q1 R adlojutnol; riono ; 20.25. N ţelo^jl de, p retu tin
Sîngele unor oameni a ^lva>t vi sp ia In consideraţie vech i legătură cu desfăşurarea me N. PANAITESCU 13t IQ. Avonp/emiera, cotidio n q. ; 13,22 deni : 21,00 Atenţiune. ‘ p ă n n ti'l ; 17,00 M^crqproppremţeto, ;
In atenţia M o fjll Bogérdc t 13,45 Mol i'nre'gis- 21.^0 Ctnla 'Solw ^lare A d a m o ';' 21,30 17,03. Ip le tln de, ||M ¡
î/aJi.qche, )•
Vosile V.
de
Moment poalic "; 21,35 S o jiită leriT —
FiorM
Uqri de ' 'mux(co, m orom ürejeand ; D oiha.' B p d ţo ; 22,00 jţa d jo ju rp fţţ,: 17,Ip, t i-)(o o |u .
14^9, ^ a lo ld p j pif rqytjcql ; 14,40( P.u- 22^0 S pori; ‘ 23,00 C onferi, de m uitcă M p u •»' j (ct-¡ a. V d T ^ ) ,
l CQpdMcăţorilor b lic ita le | (od)o ; *4.50^ Muxico^ popu; , pră,, 0,0? „0 0 Ehrăba V>bcturno, Pro'M etr. recapiVMlalive.l
ChiHiTd* (cl. V »n- Ô t) i 1 Pre-
blefnp.! " •
auto ...I. .IU«. 18,10, ,D « ;*P f. ani(i\o)e^ ;
18,
lp , v r'e n ^ rp v ^u n e ©pg.
Z0
F landen f,,Culturpr). ; LONEA ty i conducătorii apţo ; ;
ba»)ie*i („M
, In zilele de 6, 7, şt 8 Iunie C IN K IÜ A Csrfili'drul X ţ\l~ ’„ponleieU” âl*‘ 18,40 i *flfo
rul*); 'Or 'rtoopiţj
| a.c., serviciul circulaţie lurlunooiă („7 Noiembrie4) : ANI- 19,00 Reflector ;
j al Insp eclo ralu lu l judeţean NOKţA 1 * Frolel’d * dr. HorM 19,13 Anunţuri - pu Certat« 1
(„Muddtoreic*) \ PtTRILA : Viţe
dogele
DEVA ; 0 .iooro lungi,
j de m iliţie. în colaborare cu lungi (Cinomotogralut „Patria“) ; lul ue aur - I-ţlX, t,,Mun| 19, ’901 de Ie ri; „V ră b iu ţa «ea
Z0(
! organele de control de Ia Un fcuib’de ăpbdj (MA/ta*); ’SI- citoresc*) VULCAN Aotm e it^ o itfí. (fl|m ),; *
(„Tâunc #re»c")‘, UfttCAftl. Hdm-
i între p rin d e re ^ de Iranspor fn cadrul m ăsurilor stabilite Convorbir« cu tovarăşul, dr. THEODOR B.ADAU, nou-năseutului, a asistente'i ca- MFR.IA : Qmul cu ordin da reoor- bre (,,7 Noleml>rie")r ; ’ ORÂŞirEt 19,30 Telejurnalul, pe leară ;
\ MuUeObAjtit
: tu rl auto Deva şl cu sprl- de D irectivele celui de-al tifica tc la naştere, se va pune 1 (■•' -»eră la m V i v („Ce«». Stâpin pe iilua(te (..Potrio*) ; 20.00 Film o rtiitic : Ctiou ll* —
1 «
i Jinul vo lu n ta r " al şolerlior, X-lea Congres cu prlvir.e la directorul Direcţiei sanitare a judeţului un accent deosebit pe luarea »Irucl _ ; ’ O ţjpulola (..Sidetur- Omp| cor' ( vojoţgt miliarde,. (,,FJo- e craniiore după „C om edio
I va întreprinde o largă ac- îm bunătăţirea asistentei me in evidenlâţ a, gravidplpr în g i^tu l");; CALAN : Cela Irei noplt cărq“) ; GEpAQlU-B^I.: umaqe* de R e lia i, eieduc
|IB n
•tL.'*
lub irt
<,,Ti
fu n ie ")
j liune de depistare a celor dicale a( populatlej sc sub; dere în, rţţasă, cum ar fi : tu supraveghere, atentă a( colecti prim ole cin c i| lu n i's i pe urm ă ole 7‘irdpî Trei' copii W inune "(i.'M i- peniru Şopt^qr trAjEG 21,43 D ia log cu ştiinţe ;
rtflTuC i
: care com it abateri de la liniază : ' .hotârt\oare. este. berculoza, hepatita epidemică, v ită ţilo r," în special a celor, d,e rirea periodică a acestora, re ncrul“ ) ; PETROŞANI r Joc dyblu brilionle Popular*) ; iNAD ; 22,23 M u tică- la tu g e tliite tele-
! regulile de circulaţie şl de fn continuare, activitatea in fe c ţiile in tra spilaliceşti, ‘ bo to p ii şcolari si preşcolari, a ducerea riscului obslcirica) in »erviciu «ectcl („7 Noiem . Recontliluirea (,,Steopo ro»ie*) ; ip tc (d lo rj|« r ’ .......... *
! prevenire a accidentelor. organizatorică concretă pentru lile , venerice. In acelaşi tim p alimeŢila.timi ^ surselor de prin îm bunătăţirea suprave b/ie"!,- t^jiooAq erq in ţ "fO fp GU°ABARZ* Călătorie pripită T 2J.45 Tefeiurnalul, de. no«»|»te ;
Pentru evitarea eventua elim inarea neajunsurilor care vor fi, în tă rite şi ^c.- se vă generaliza p ro fila xia ‘ cu gherii medicale a lâuziei. im e („ R e ^ b lie g “ ) . i p P ^ ţ l : M ojl („Aţiperul"). ZJ.0Q închiderea em isiuni).
le lor surprize, şefii de gara există în domeniu) sanitar, tiu n ile deţ o rro tire a uiamej şi gam oglobulină la 'to ii ‘ copiii diate şi tardive, creşterea teh
je, toţi conducătorii aulo pentru uliliz.area mai raţio na cop ilu lu i, de protecţie sanita din co le ctivită ţi, voiii depista n ic ită ţii. ca lifică rii şi d is c ip li Mu. - uA .1.v il!.:-■ < l.nr t t r IT llfWf f ţJ T .l l.J.r
Sini in v ita ţi să ve rlilcc cu lă a bazei m ateriale şi a ca ră. igiena alim entaţiei, redu prin m ijloace de laborator nei cadrelor, care supraveghea
alenlie starea tehnică a ve drelor medicale, stabilirea so cerea m o rb id ită ţii, cele p ri bolnavii, sg va organiza in ză şi 'dirijea ză' naşterea. Pelov
hiculelor. să respecte întoc lu ţiilo r şi m ăsurilor eficiente vind 'asistenţa medjeală în ti formarea bilaterală, intre ’ spi tru scăderea m o rta /ilâ tii in-
mai reuulile de circulaţie. în vederea perfecţionării aces nete afecţiuni cu pondere ma tale ş'i secţiile de’ re.co)larg si. ia n lile ( se vor întreprinde o
Inceplnd. de azi, Ip.toalc tei a c tiv ită ţi". rt», în m orbiditatea generală, conservare a sî|»gelui. în ve serie de ’ măsuri, c u m ’ fy ' f i '
u n ităţile cu parc auto sc vor — V-am ruga. tovarăşe d i de aşisten|ă balneoclim aterică, derea e v ită rii re co ltă rilo r de^ desfăşurarea ugor acţiuni, pro»;,
reprelucra m odificările aduse rector, să vă re fe riţi la a bo lnavilor psihici, precum şi singe de la foştii bolnavi de' filactice. de pue.riculluiă pre-
principalele d ire cţii spre care
la Decretul. 32fţ/l96£, Este o- cele% ale asistenţei medjcale, hepatită. coriccptioqala, si q re n a la jă / şi
bliga jo rie prezenţa tuturor se va orjenfa — în lum ina D i generale. — Vă rugăm să insistaţi pu de puencullur.ă difcrpnt'jaV^ pp
re ctive lo r — a clivila ie a de o
ta nducătorilnr auto in tru c îl — Pentru ca populaţia ju ţin asupra m ăsurilor luate pen gm pe de virsiă', de pista rea' cit'
î uruja noilor reglem entări crotire a sănătăţii in perioada deţului să le cunoască ar f> tru ridicarea g ra d u lu i'd e igie niaj precoce a ‘ îm lio In iv ir ilo r
v* avea loc reexaminarea următoare. bine să- subliniem cilcva diq- nă a alim entaţiei sugarului şi co p ilu lu i mîc. ’ dj-
conducătorilor auto. — In activitatea reţelei sa trej acestea, mai la concret. — ’ M ăsurile de supraveghere lerenlierea în g rijirilo r medica Ne, ui;dită, (tiu nou qjnd ul la rabîl preocupăplqc lo r.c o lid ie - ©sie. ©r.g.anizflfea« periodică a
nitare a predom inat şi mal — “ Da, Pentru prevenirea şi sanitară a, c irc u itu lu i alimen.- le în funcţie forma si s,t»i;. aco.ş.li qaţPdnj. dg năflgjd^,, — ne* a firm ă rii încliiLaţiilor, 5/ la - unpr, expoziţii pe/sonale ale ar-
conlinuă să predom ine — aşa combaterea Îm b o ln ă virilo r de Jar. vor caatinua, insisţîndu-ş<ă dini clin ic de iioală, im ounâ- lin e rii —. caţe,. nu o dajăi au le n lu lu i lor.. cercurile tiş;llo/ plastici din lodaUtata
cum se sublim ^' şţ în D ire cti tuberculozei, de pildă, s(e. va în asupra, unor acţiuni, ca,: a^i-, tuljrqa «sislcnlei medicale ‘ in trecui, cu sjilccs exam enul po. specialiiăţi, inai- ales, c;ele, — pictori, gra ficie ni si sculp
ve — lătura curativă, de diag cheia acţiunea de depistare ac qurarca cu s trirle je a tuturor cazurile de urgenla, de, reani-, v ig ţii, la acei oameni care, cu caracler lehnic le to ri — în special (pentru tine ri.
nosticare sj. tratare a bolnavu tivă. prin m icro-ra’dio-Jotoqra- co n d iţiilo r de Igienă alim enta n>are şi lernpie intensivă în muncesc conştient îi\ uzinele po sib ilila te a | com pletării şţ „Ave^ri, m ul|i tinepi. pja^licjepj
V R E H K 4 lui, deşi experienţa' demon I e. a în tre g ii populaţii a ju ră. cc»nlrolul im puri lic ă rii chi- s e d iile dc nou-născuh si pe Si p/i, ogoa/qle ju d q ţu lu i. Iran» consolidării cunoşţinţeţor. lo r, laleplaţi,. ne spunea, in şţru cto -
strează 1 in lenşr,icarea acţi deţului. In zonele Petroşani şi mit e a alim entelor, a) leiulor diatrie. in liln il în, lim pul calpsjrola- profesioivale. In caţţrul cine-, ru l Viţrlor, Ntţ$. D orinţa, lor
u n ilo r ‘ profilactice este călea Brad aceste acţiuni vor fi în cum sint respectate normele — Deci. se poale vorbi de lelp.r in,uudaţii muncind) cot la. clubului se. va. deschide o s ^ţ-, este de a se exprim a p rin
PCNTRU 2< Oi<t sigură a reducerii num ărului treprinse in colaborare cu la de igienă in industria alim en spre. o orientare complexă, col cu ccţ in. virsiă, peniru, a (ie, desţipală numaţ iinexjlor, artă, de a com unica cu p u b li
Vieme ¡n omeliororo u»ooîq, c\j de ' îm bolnăviri. Lipsa acestei boratoarele de pne.umoconio/e tară, in u n ită ţile com erciale, m ultilaterala, a a c tiv ită ţii Be stăvili f|>r 1 a , (ţezlăntuţtă, a, ape dotată cu apa/aţura necesară, cul. A^emeipea expoziţii, li pol
eeiul sd»>mbâlO(. Laeol ‘ vd» «A orientări predom inant p ro fila c ale M in iste ru lu i M in elo r şi investigarea m odului de a li ocrotire a sănătăţii.,. lor. M u lţi dinlre, ci erau sala bcoeficiind dc, o îndrum are, „lansa“,. pev mulţi.. In h o ţu l-ca -
dea averse de ploaie. Viatul «a tice a dus şi tn ju d e ţu l' nostru — ...care a la iu ri de rid ica ria ţi ai in lrep rin dcriţoi:, şantie competenţa. M u lţi vor ayea seţ dp, c u llu ră au e^pus. pjnăj
lu/lo ilab din vcjl )• nord-veit. Gqoloqiei'i sc va face vacci m entaţie raţională în co le cii- p rile ju l.să-şi malcrio^izeze; pro
Temperatura va li cuprimo (îua la creşterea volum ului de so- narea tu tu ro r nou-născuţilor, v ită tile de m uncitori, studenţi rea neconienita a gradului de relor, sj in s lilu ţiilo r luinedore- în , pre/.pjiţ, tip p rjj/ V.aşjle Fio-,
•»•.tre'lS ii 22 ţrnde. iar noaptea lic ilă ri dp asistenţă medicală, reyaccinarea pe grupe de şcolari. v pregătire tehnică si s liin ţilira ne- Pe aceslia îi în tîln im acum p riile în clin a ţii înspre arta c i rea, elev în anul 111 al Şcolii
intre 6 ţr tt grade. m uncind cu forţe înzecite în nem atografică. Un rol deose populare de artă din H une
ceea’ ce fmgielează asupra e- vlrstă prevăzute de M in iste ru l — In ceea ce priveşte ocro a cadrelor de medici şi perso
PEMRU ^tOARELE ficienţe) sale. De aceea, acti S ty ă lă tii, intensificarea chim îo- tirea marnej şi co p ilu lu i ce nal sanitar, prom ovarea unei vasla acţiune de refacere, li b it revine dezbaterilor, a că doara. N icolae Poqea, elev la
’ 2 .Z,lE. vita te a ' m edico-sânitară va' ff p ro fila xie i şi tratam entului ani- problem e noi se allă in aten- atitu din i pline dc răspundere în tilu im pe scenele aşezămin ror eficientă e verificată în Liceul de artă plastică din
Vreme uţor ¡ntlqb'ilq, cu cerul orieniajă. fn princip«!. în d i lie ? lata dc muncă, a unui com por telor cu llu ra le dînd spectaco cadrul procesului de produc C luj, Gheorql^e Vaier, lucrări
schimbător Temperatura îq ere}* bulalor pentru bolnavii T.B.C. le, am intind in felul acesta că ţie. ca de exem plu cele pe de pictură, H orst VV.ebcr, elev
teie u)oară 1 * ' recţia pre ven irii şi com baterii nejconlagioşi şi contacli. In ce — In afara a cliu n ilo r curen tament corect lată de pacienţi
îm b o ln ă virilo r, îndeosebi a ce priveşte, combaterea hepatitei te de supraveghere permanen vor con tribu i si mai m ult la n-au u ila t de clipele de răqaz Ierna scăderii consum ului de in clasa a X i- a 'la Liceul nr.
lor Ir.ansmjsibUq. ş.i cu, e,xtin- epidemice se va organiza o tă şi sistematică a gravidei şi îm bunătăţirea acce sib ilită ţii la ale sem enilor Iot sau pa rtici- melal şi cocs : „C o n trib u ţia ti I — qrafică, Sim ion G hilea
«mi; «..... asistenta medicală, la creşte pînd la acţiuni obişnuite, pe- nerilor ia reducerea consum i^ — lu crări de sculptură.
rea s o lic ită rii si încrederii în treeîndu-şi ei înşişi clipele de lui de metal la lam inoare'*, Şi In cadrul ce lo rla lte a c li-
medic şi. im p licit, la îm bună odihnă. Pentru toţi se organi „Econom isirea cocsului“ . A v.ităti ce se organizează aici,
foarte
cestora li se adaugă
zează acţiuni eficiente si plă
teA A doua, ^ qt^ciului, încf».- m inutul 24, portarul M aier de la Dom enghini, loveşte tăţirea stării generale de să- cute. căutalele concursuri „C ine cu tin e rii găsesc acelaşi mediu
cu cîtevA glgcuri A,e l°r* este nevoit să se în tre b u in balonul cu capul, dar bara nătale a populaţiei judeţului La clubul ..S id e ru rq js iu r - din noaşte, meşecif^ cîştig.ă". acţiu prie ln ic de afirm are. E cazul
nostru
m gliej cghoslovAce. Veş.ejy ţeze serios pentru a devia în îl salvează pe portarul H e ll Hunedoara, lig e p i participă, cu nile de ni as cu c^aţle/s, (şyri)e( focm aţiilox, dp/ teatru, m u zici
si Pelras forţează âpăcA^^a corner o lovituTă de cap a strom. Foarte iu ti înaintaşii inleres la, a ctivită ţi speqifice d e ^ o e z ie , sim ppzipa’nejţe, e le .)/ p o n ^a fâ , si uspară, den^cluliii
braziliană, dar Felix şi Eve- aceluiaşi Houman. Treptat, ita lie n i încep să producă pa Convorbire consemnată de serile distra ctive şi de odiifnă.' „Flapăţă“ » fe*Jfw lui dp, păpuşi-
ralrio 'clq jifică ] situ a ţii)^ pc- insă cu mari e fo rtu ri, jucă nică In careul advers, şi în GH. I. NEGREA in care. găsesc uit mediu, favor ..La, toate ' aceslea( un sp rijin IntîlnirjJe cu publicul» au fost
riciiloaţie. De, acum Încolo, to rii veşl-germ ani Îşi regă m inutul II. fn urma unei lo deosebi-t prim im din pertep. o r o conlirţp,aje, •, In c lin ftţjilo i si
m eciui va fi un recital brazi sesc cadenţa, dar nu reuşesc v itu ri de corner, Dom enghini g a nizaţiilor tJ T .C .'c a re 's in i la lcp ltţlu j- lor.
lian. După baţa. lui Gerson^ să egaleze decit după pauză, întră in posesia balonului şi mal' apr.oape de tin e ri, ‘le cu Ţiinînd, seama de cerinţele
la un sut’ de la 3p m. urm ea în m înulul 56, cînd Se.eler de la circa 25 m şutează pu Turneul internaţional nosc. mai bine aspiraţiile, nej lin e rîlo r* în L v iilo r . conducerile
ză o ’ abţiune de «nare sub li- trim ite mingea în plasă p rin - ternic pe jos pe sub portarul spupea d ire ^fo ru l ” clubju lu i/ clubului* casei de. cullurăv îni-
'litale intr.e Jairzinţio— To^tag tr-un şut la liru) ie rbii. D o He.llstrom, care se. pare că Ioap MoIdp.vap, preupă cu co m ite tu l• m unicipal
—!-G erson/ prelungită la Pe]e, minarea echipei R.F. a Ger plonjase prea tlrz lu . Urmea al U,r>;Q. vor căuţâ,să, găsească-
care, in stilu l său, pejrsonql, m anei este din ce In ce mal ză o perioadă de joc de cen ie şah La, ca^s^, de, cu llură bunedo- noi. căţ de afirm are, a aces-
stopează^ balonul pe, piept cţ accentuată ; go lu l v ic la u ^ i tru, suedezii joacă. însă. des reaaă,* o in iţia tiv ă lnteresanlă> loca In, cUutal.ul.; propice, al - a-
<*u un spt, fulqer.ăior, aduc« se lasă însă^ aşteptqţ, deşi in tul dp. leAl» ita lie n ii tem po care^ In mom entul de faţjf, se sezăjrnipteloz culfuraler
avantajul echipei sale. Sco m inutul 65 Beck'enbeuer are rizează repelînd pasele si Insctle In doţne^{ulit lr<\(^|iej.
ru l începe sa ia, proporţii. )q o mare ocazie, mingea în tll- scorul se menl¡ne_ neschim Balaton M v B-° R f A ,
BRAZILIA - m inutul 63, Ja im n h o , lansat nesle bara. In echipa 'm a ro bat. Suedezii nu reuşesc cu
CEHOSLOVACI^ 4-1 de Gerson, cu un sut lobat cană, Bainous. este. înlo cuit toaU* e fo rtu rile să-$i pună a-
ti păcăleşte pe V ik to r si În cu Faras, iar la vest-germ ani lacantii In poziţie de sut. Tot BUDAPESTA 4 (Aqerpres). lida Zatulovskaia'R eicher s-a
scrie in poarta goală. U lti Hoetges cg( Loehr. 1/ţ s llrş il, ita lie n ii sint ceţj ceye 411 P°~, Tn runda a 10 a a turneului întreru pt.
G U A D A LA JA R A : Pe un CQMBtHATilL DE ANTUMII
m u l" gol este semnat tot de în m in u tu l’ 80^ noul introdus sibiliţatea să măre/asqă, sen-, inte rna ţiona l fem inin de şah In clasament concţucc Za-
lim p bun peniru fotbal, ’sta
dionul Jelisco de la Guada Jairzinho, servit cu o pasă în echipa vest-qermană îi pa ru l, dar în m in ţi'u l 83 Rîvg de la Ralaton. măesira ro tulovskala (U.R.SjS.) cu 7,5;
lajara a găzduit al doilea ideală de Pele. 4— 1 In fa sează lu i M u lle r, care cu ca ratează din aprofueţ.e^ p o rţii. mâncă M argareta Teodorescil puncte (I), urm ată de Po-
meu al grupqi ^ 3-a, opu- voarea Braziliei. pul înscrie golul victoriei. Tot el,'’ dupăj lrq i, ipjfţjije , v ^ (cu piesele albe) â clşllgat Ia nihszky (Ungaria) — 6>S
U ltim ele m inute aparţin ma trage peste hará. Scór final V eroczl. H onll a învins-o pe
nlud. echipele H raziliei şi Ce puncle. Veroczi (Ungaria) — TEHNICE IMN CAUCIUC PHEŞTt
roca nilor t aceştia, atacă dez Ita lia — Suedia 1—0. M eciul Szada.y şl, Rorubszky. pe Rylel.
hoslovaciei. In tribune, pu a fost condus de M. T ayjo r fij puncte. Tpodorescu, (Româ
blicul nu a fost mai numeros R. F. G. - MAROC 2-1 lă n ţu it pentru a obţine eqa (A nglia). A- fost, consemnată remiza In nia) şj ' P yle j(' |l ru u ilâ ) —
decît la jo cul Romănia — larea. M aier este nevoit să partida Todorova-Sifikari Par- <Vnbe|e ct^ c|je 5,5 puncte etc.
Anglia, dar încă din cursul LEON 1 Num ai 5 000 de blocheze \o picioarele lu i „.AC -
dim ine ţii oraşul fusese Inva spectatori {2.006 au fost tu F ilia li, peniru a îm piedica slr. Oobrogeanu Gherea nr. 82
dat de o m u lţim ţ “ de 'supOT- riş ti vest-qe/m ani)' au asistat înscrierea unui gol ce părea BELGIA - SALVADOR 3-0
teri brazilieni, Îm brăcaţi In pe stadionul din Leon o . gata făcut. C1UDAD DE M EX IC O : Ger
culori lipăloare şi agittnd Dârtîdc In CAre nim eni nu nor os. răcoare. n.ub)ic nume ANGAJEAZĂ DE URGENTĂ-
stegnleţe, d e lilin d pe străzi, punea la îndoială nu numai,
şansa dar şi o victo rie con ITALIA - SUEDIA T-O ros 180.000.) pe, slAdjonu) „A z
acompaniaţi de nenum 4ra Îe~ teca". la. m ed ul Belgia —
I p orchestre de „m ariachis". fortab ilă a echipei antrenate Salvador din prim a grupă.
La corul galeriei bra^îlie^e de H elniulh Schon. Şi totuşi, TOLUCA : Stadionul „Bom Jocul nu a.yut istoric. Be.l- Q' şef- serviciu, investiţii-
In m om entul Incepejii meciu- fotba liştii marocani au fost boniera" din Teluca. situai qienţj a.u dorninat lot tim pul
duf s-au adăugat glasurile nu la un pas de a furniza p ri la 2-600 m altitudine, în vă cu excepţia, unor rare p e ri
m al puţin sonore ale gazde- ma mare surpriză a turne u lu it In razele, so a relui'de va oade». qind, înainlasi» sAlx'.a- Si ingineri principali' diri^inţ-i
llor astfel că m eciul a bene lui, conduetnd cu 1—0 pînă ră, cu tribunele pe. jum ătate dorieni. destul de abili în
ficia t ’ de o am bianţă' dintre fn m inutul 5G şi m enţinind goale (au. asistai circA 10 000 manevrarea balonului, au în
cele mai propice. Şi In lim p apoi scorul egal pînă în u lti de spe.ctalo/i-), a qăzduiL mult cercai fără succes pqajta ^ ingineri diriginţi
ce toată lumea Ii încuraja m ele zece m inute ale p a rti aşteptatul meci dintre, echi lui l'io l. Scorul a fnsL de.s-,
pe sud-am ericani, In m inutul dei. pele Italiei, si Sue.diei, două sfbis de Van Mopîr in m inu-
II, Ad^m ec pasează lui Pe- După o serie de atacuri dintre favo rite le qrnpei « i *iI n . la capătul unei ac jß zWIÊÊFÊSp tehnician principal diriginte.
4ias. care-i driblează, pe B ri nereuşite ale coechipierilor 2-a. V în tu l coborind de p," ţiun i personale. Acejasi Van 1> t r? r . .
to şi p rin tr-u n şut in cruciş, lu i Beckenbauer, în m inutul v irfu l m a jilo r vulcani din a- M o rr. in vervă deosebită, va JU vfiC i J
înscrie im parabil. Echipa bra 21, p rin tr-o frumoasă com bi propiero. este uşor favorabil ridica scorul în n u n u lu i' 5*1, CONDIŢII DE ÎNCADRARE:
ziliană iese la atac : fn m i naţie pe tripletă, m arocanii suedezilor, care domină, ‘ in n)lim ul c|ol liînd marcat de : ,, ^
nutul 15. şuiul lui Tostao străpunq sistemul defensiv prim ele m inuie, inşii lăfă re ' 11 u K ju lv. «iţe,, CONRQRM H.CMi 9M/T968.Şţ 2 3 3 ^ /l^ C q P ^ .
tntiln eşte bara. După 9 m i- advers si Hon man înscrie zultat- Ita lie nii' joaca cu pa S rm m rling in m inutul 80v Í ; * 0 1 ,l* : •
nule survine eqalarea • lo v i prin tr-u n sul plasat. Stupoa se scurte în adîneimo, r<iu- rlin i.i'r.o, lo v iiurd. d.e. la, II. ni. »*»<i ii' GATIREi * INi SPEGIALITATEA CONSTRUCŢII CIVICE,
tură liberă de la marginea re în tribune $i în lîn d u l e* tindu-J pe Rjvo. sever m ar Scor. final 3 - 0 pen.riu Belgia. * i-\ !■:'» i ‘ .í¡t,
careului de 16 m. R ivelino chîpei vest-germane- încura cat de Olsson Totuşi. în, m i Acest, m eri a fost arbitrai llTÎiiiI j! Şl INJDUSTWMB;
sulează puternic prin zid : R
1 — 1. Cu acest scor se în ja ţi de acest succes, maro nutul 7 f Riva sc desprinde de arb itrul român A ndrei COMBINATUL AS4GURA LOCUINŢA.
cheie si prima repriză. Par- canii continuă să atace : în de acesta şi. prim ind o pasă Uădulcscu. Tinereţe, graţie, vigoare... Foto ; N. GHENA
