Page 17 - Drumul_socialismului_1970_06

Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi
w w
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAl
Ion Gheorghe Maurer au primit

pe participanţii la Cnlncviul

european cu tema: „Problemele

conferinţei europene pentru

cooperare şi securitate“

Preşedintele C onsiliului de o bună preqălire, organizare
Stat al R epublicii Socialiste şi desfăşurare a conferinţei
România. N icolae Ceauşescu. pentru cooperare şi securitate
Îm preună cu Ion Gheorqhe europeană, In mod deosebit,
M aurer, preşedintele C onsiliu­ au fost apreciate in iţia tiv e le
lu i de M in iş tri, şi Manea Mă* şi acţiu nile întreprinse de
nescu, vicepreşedinte al Con­ România pentru stabilirea şi
s iliu lu i de Stal, « p rim ii vin e ri dezvoltarea unor bune re la ţii
la amiază, la Palatul R epubli­ In tre toate statele.
cii, pe p a rtic ip a n ţii la lu c ră ri­ In cadrul d iscu ţiilo r, preşe­
le celui de-al doilea C olocviu dintele C o n siliu lu i de Slat «
european cu tema : „P ro b le ­ arătat că oam enii de ş liin lă
mele co n fe rin ţe i europene pen­ pot aduce o co n trib u ţie esen­
tru cooperare şi securitate", ţială la crearea clim a tu lu i fa­
organizat Ig Bucureşti In aces­ vorabil pentru realizarea unei
ANUL XXII. Nr. 4794 SÍMBÁTA 6 IUNIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI te zile sub eqlda A sociaţiei de conferinţe europene consacra­
drept Internaţional şl re la ţii te securităţii. Pentru asiqura-
Internaţionale din România rea secu rităţii europene, a sub­
(A.D.I.R.I.). lin ia t preşedintele Ceauşescu.
La p rim ire au luat parte toate statele, loatc popoarele
C onstantin Stătescu, secreta­ trebuie să colaboreze pe baza
Cârti. M anual* (Cotar*. Vr*o ru l C o n siliu lu i de Stat, Georqe respectării p rin c ip iilo r unanim
ZOO. ţ l n t a ran ja i* p * titluri (I Peste 55 milioane j
cloio In coridorul Şcolii geaerol# M acovescu. prlm -ad)unct «I recunoscute ale dre ptului in ­
din Vato d * Joi. m in istru lu i afacerilor externe. ternaţional — deplina eqalita-
— L*-ou a d u i *1**11 noylrl pen­ N icolae Ecobescu. adjunct al te In drepturi, respectul re c i­
tru copiii iinistro(i — id ip u n d * lei depuşi în con-1 m in istru lu i alace rilo r externe. proc. Independenta şi snvora-
proffltoiul Sobin Solagea, direc­
torul (colii. Tralan lonaşcu. preşedintele nilatea fiecărui stal. T o ii c ri
D in iliv a d * cârţl, privirea n* A sociaţiei de drept Inte rn a tio ­ Interesaţi, şl tn prim ul rind
cade p * o ..C o o o ro li**. In loo r- tul C.E.C. 2.000 | nal şi re la ţii in ternaţionale din europenii, sint chem aţi să se
co.n file le m anualului. O p o iâ i România. preocupe intens pentru a gă-i
,,Valea M ureşului la Ilio * . Sub . . !
p oio , le cţia de»pro opale Jude­ Depunerile din întrea- j Preşedintele C o nsiliu lui de cele mai bune căi de ă trăi
ţu lu i ; ,,Cel moi mare riu din Slat şl c e ila lţi conducători în pace şi bună înţelegere.
La chemarea partidului pentru fnze- judei e M uioşul. II adunâ |l de ga ţară In contul C.E.C. ; s-au în tre ţin u t cu pa rticip an­ P articipa nţii şi-au exprim a!
pc areopto |i de pe itln g a to a l*
(¡urile ţii pira lele ce v|n din 2 000 s-au ridicat în ziua j ţii la colocviu tn lr-o atm o­ convlnqerea că co lo cviu l o r­
m unţi... I domol, a b ia io mişcă. sferă cordială. ganizat de Asociaţia de drept
Incit uneori c re ii că tio po loc. de 5 iunie la 55123 000 \ O aspeţii au exprim at m ul­ internaţional şi re la ţii in te rn a ­
cirea eforturilor în muncă, oamenii Eite lo t şi adine... Prlmăvora, lei, mai mult de jumătate | ţu m iri pentru in iţia tiv a luată ţionale constituie o co n trib u ­
cind ie to p cic lă p e iile yi plouă
moi mult. parcă lup â ro t, ie um­ de A sociaţia de drept in te rna­ ţie pozitivă la e fo rtu rile des­
flă }i ie re vo iio p cite m olu ri...“ . din suma totală a fost de- j ţional şl re la ţii Internationale făşurate de către cercu rile
,,E domol, abia 1« mişca...*. larql ale opiniei publice din
muncii din judeţul nostru răspund prin Potodeiolă realitate. pusă de cetăţenii Capita- j din ţara noastră de a orqani- Europa, interesale tn tinerea
colocviu
za acest al doilea
lei şi de cei din judeţele j european pe o temă a lit de unei conferinţe qe neral-curo-
Arad, Argeş, Bihor, Cluj, j actuală a v ie ţii p o litice in te r­ pene m enite să facă paşi îna­
naţionale. Ei au apreciat spi­ inte în direcţia în fă p tu irii de­
Hunedoara, Prahova şi Ti- j ritu l sincer, deschis, In care zideratului comun al p o p o a re ­
miş. i are loc schim bul de o p in ii şi lo r de pe continent — în tă ri­
Idei In cadrul co lo cviu lu i, fapt rea păcii, secu rităţii şl cola­
(Agerpres) I
care perm ite să se aprofunde­ borării în tre state.
ze discuţia despre căile pentru (Aqerpres)
Vom spori considerabil efecti­

vele şi producţia animalieră
* 162 MILIOANE LEI, DE 2,3 ORI MA| MULT DE-
ClT ANGAJAMENTUL INITIAL - ACEASTA ESTE VALOA­
REA PRODUCŢIEI MARFA INDUSTRIALE CE SE VA REA­
Partidul a trasat sarcina ca pînă Ia s iîrş ilu l lu n ii mai per­ Judeţ vo r m ări producţia de
LIZA PESTE PLAN PINA LA FINELE ANULUI IN JUDEŢUL în tre p rin d e rile agricole dc slat, lapte de circe patru ori. Iar
O m ite să apreciem că lu cră to rii
NOSTRU. care dispun de o bază tehnico- din în tre p rin d e rile agricole de cea de carne şl ouă va creşte
„Pnm ăvoio.. porcâ lupărot,
O COTELE ANGAJAMENTELOR DE SUPLIMENTARE • • umilă yl »* fevariă-..“ . m aterială bine dezvoltată, să-şi slal au desfăşurat o a clivita le de aproape două şl res­
A PRODUCŢIEI S-AU MAJORAT LA 52 500 TONE CĂR­ Ingroiiloarc primăvară a onu- aducă o co n tribu ţie tot mai sustinulă în scopul va lo rifică ­ pectiv trei ori, faţă de n ive lu ­
Iul 1970 I substanţială la obţinerea unor rii c it mai depline a resurselor rile prevăzute pentru anul
BUNE NET, 8 000 TONE COCS, 14 000 TONE LAMINATE, Clţi dintre şcolarii ce vor primi ca n tită ll sporite de produse cxistenle In fiecare fermă. Ca 1970.
3 425 MC PREFABRICATE DIN BETON, 290 000 BUCĂŢI monualele trim iio de colegii din aqroalim entare, care, în final, urmare. In ceea ce priveşte Prevederile H o lă rîrii C om i­
Centrala termoelectrică M intia. Staţia de transformare de Apuseni n-ou trăit cu ipoim ă lec­
ECHIVALENTE DE BLOCURI DIN BETON, CĂRĂMIZI Şl ţia do geografia I să se reflecte în ridicarea per­ realizarea lo nd ulu i de stat «• te tu lu i E xecutiv al C C . al
110 kilo voi ţi — „punct" de legătură cu sistemul energetic national.
BLOCURI CERAMICE, 250 TONE PRODUSE DIN MASE La Şcoala generală din Vaţa manentă a n ive lu lu i de trai al ierent perioadei am intite. la P.C.R. şj a C o nsiliu lui de M i­
Foto : V. ONOIU de Joi <• lm pacbet*a:ă manuale, în tre g u lu i nostru popor. U rm ă­ lapte, carne şi ouă, u n ită ţile n iştri p rivin d îm bunătăţirea
PLASTICE ETC. co i*te , îm brăcăm inte cu d o itin a -
ţia : copiii sinistraţi. D aruri da rind transpunerea tn viată a se prezintă cu însemnate de­ p re tu rilo r de cum părare a ani­
« EFORTURILE COLECTIVE PENTRU CREŞTEREA Io copii, pentru copil. M aria D ire ctive lo r Congresului al X- păşiri. Rezultatele se reflectă m alelor şl produselor anim a­
EFICIENTEI SE VOR CONCRETIZA ÎN 40 MILIOANE LEI V uidugon, liic a fem eii dc servi, lea a! pa rtidu lui, în luna m artie favorabil în depăşirea planului liere, precum şl alte măsuri
ciu de Io şcoală, are o gardero­
ECONOMII DIN REDUCEREA PREŢULUI DE COST Şl 72 bă modosto. D or yl-a im pachclot a.c. a fost adoptat program ul de ve n itu ri şl reducerea chel­ de stim ulare a d e zvoltă rii zoo­
cu drog uniform a c*o nouă, s-o naţional p rivin d dezvoltarea tu ie lilo r de producţie. De re­ tehniei, reprezintă un puternic
MILIOANE LEI BENEFICII SUPLIMENTARE. dăruiască colegei necunoicute. In
b u iu n a ftjl uniform ei o p u i 3 lei. zootehniei, iar recent conduce­ marcat că sc întrevede p o s ib ili­ stim ulent de perfecţionare a
,,Să-ţi cumperi o Ciocolată, p rie­ rea p a rtid u lu i şi statului au tatea ca pînă la s flrş ilu l anului a c tiv ită ţii sectorului zootehnic
C olectivele Industriale din plan un volum de producţie tenă drago*. Parascbiva Bănică o h o tă ril noi măsuri m enite să să fie în d e p lin ite sarcinile şi Si pentru lu c ră to rii din în tre ­
jude ţu l nostru se alătură, cu m ariă Industrială in valoare pus yl ea In b uiu n a tu l hăinu­ co n tribu ie la progresul rapid al angajam entele asumate. PenlTU p rin d e rile agricole de stal.
eco*
ţei trim ise colegei anonim e
in iica rja lor capacítale şi pu­ de 162 m ilioane lei, adică de nom illo ei. Rodlco Şiler, M aria a g ricu ltu rii, punînd un accent aceasta, co n siliile de adm inis­ Faptul că s-a m ajorai pre ţu l de
tere de muncă, e fo rtu rilo r e- 2,3 ort mal mare d e ril pre­ Buliesc, V alerla O om lc li-a u deosebit pe creşterea eficientei traţie şi conducerile ferm elor cum părare la Japtc, că se
rolce ale clasei m uncitoare vedea angaţam enlul Iniţia l. însoţit d aru rile cu rindurl caldo : secto ru lu i zootehnic şî rid ic a ­ au perm anent în atenţi© a p li­ acordă însemnate sporuri pen­
, .D ragă
prietenă
necunoscută,
pentru suplim entarea pro­ Cel raaî mare aport la ma­ ţ I -am ofe rit d in toată Inima o- rea ponderii lu î 1n structura carea unor măsuri eficiente de tru produsele (iv ra le In anu­
ducţiei şt obţinerea unei jorarea angajam entelor II a­ c e ft* rochiţe. Am *r*a să I* producţiei agricole. refacere a pagubelor provocate m ite perioade ale anului şi se
in alle eliclenţe economice, duc colectivele care alcătu­ porţi bucuroasă, om vrea să te Un aport de seamă la fin a ­ de inundaţii, preocnpîndu-se cu stim ulează livrarea anim alelor
ylirn tănăloosă*.
pentru realizarea exemplară iesc m arile centrale Indus­ — Vcnram intr-un suflet be cum ll cheamă pe ăla de D aruri din inim ă de copii — lizarea ob ie ctive lo r stab ilite — întreaga răspundere de redre­ la categorii superioare, pune
a prevederilor cincina lu lui. triale <1 c la Hunedoara şi Pe­ de la uzină — cei de acolo linqă el ?... Toţi erau foc, a­ uniform e, p onlaloni, rochiţe, cor fi, respectiv la m ărirea e fe ctivu lu i sarea producţiei de nu tre ţuri în fata con ducerilor de u n ită li
Răspunzfnd fn tr-o Im presio­ troşani, precum şl colective­ mă trimiseseră moi dinainte tunci... caiete. Fiii m oţilor din Voţo, yco- de anim ale şî a fondului de prin roinsăm înţarca de urgenţă şl a lu c ră to rilo r din ferm e sar­
nantă unanim itate chem ări­ le P.C. O răştie şi cele din u- acasă, dar eu rămăsesem cu Mă qindesc cum erau oa­ lari*, yi-ou invitat p ă rin ţii la că ­ stat — sînt chemate şl trebuie a c u ltu rilo r furajere calam itate, cini deosebite p rivin d Iniţierea
minul cultural.
„A m p reg ă tit o
lo r pa rtidu lui, m in erii, slde- n ilă ţlle producătoare de raa- Viorcl Todor ţi cu ceilalţi menii foc prin apa pînă la ierbare ale cărei venituri vrem să să-l aducă şî în tre p rin d e rile îndeosebi e fo rtu rile sînt o rie n ­ de acţiuni energice în scopul
ru ig iş lii, ch im işlli, lu cră to rii leriale de construcţii A sliel. ..ortaci" să ridicăm materia­ curea, ţi observ că femeia le trim item colegilor noştri o fla ţi aqricole de stal din judeţul tale spre fermele de vaci cu creşterii substanţiale a p ro ­
din Industria m aterialelor de in urma sp o ririi angajam en­ lele din secţie, să nu le ude ru in Simplă zuqrăveţte, fără la necoi". Şi p ă rin ţii au venit. nostru. P o trivit in d ica to rilo r do lapte, unde se constată că nu duche! de lapte şi carne, con-
A doua xi, a lţi S00 de lei
au
construcţii, toate colectivele telor, în ju deţul nostru sc apa — ţi aici, la pavilioane, să vrea, in chipul cel mai (ost ¡ntcriyi in contul om eniei. plan pe acest, an, efectivele fer­ esle va lo rifica t la un nivel com îlent cu urm ărirea redu­
m uncitoreşti din judeţ s-au vor asigura pînă la s lîrş llu l cum v-ani sjms. Mureşul îmi veridic, omul acestor zile de D ascălii lor s-au strim în sala melor de stat vor ajunqe la corespunzător potenţialul pro­ cerii perm anente a c h e ltu ie li­
angajat să nu precupeţească anului depăşiri faţă de plan ajungea pină la briu... luptă împotriva viiturii. protesorolâ. ,,N oi olerim două 2 945 taurine, 32 485 porcine, ductiv. lor pe unitatea de piodus. A -
iile lunar din salariul nostru pînă
nim ic pentru ca forţa Indus­ de 52 500 tone cărbune net, Ascult relatarea. jniţin — In fine, cind nrn ajuns Io s lirtitu l cinului* P ionierii au peste 11 000 ovine şî 150 000 Paralel cu aceasla se urm ă­ reasfn este de o ltfe l cerinţa
trială a ju d e ţu lu i Hunedoa­ 7 500 tone sem itocs şi cocs precipitată, a electricianului acasă — continuă electricia­ venit la com ondantul u n ită ţii. păsări. La constituirea fondului reşte cu o deosebilă răspun­ esenţială pentru ridicarea e fi­
ra să se conecteze cu ţoale de fluidizare, 8 000 tone cocs Mihai Huter, de la Uzina e­ nul. după ce-ţi aprinde o ţi- „Tovatâye profesor, să foeem a rle stat u n ită ţile vor con tribu i dere crearea c o n d iţiilo r m ale- cienţei sectorului zootehnic in
oxcuisie. să stringent plante me­
energiile sale la vasta ope­ m etalurgic, 14 000 lone la m i­ lectrică din Deva. Sintem fiară — ne-am unit toţi dc d icinale pentru colegii noştri. cu mai m ult de 13 100 bl lapte, rîale necesare rea liză rii obiec- cadrul fiecărei în tre p rin d e ri
ră de relacere şl norm aliza­ nate, 250 tone produse din chiar in locul despre care aici, eu, Morăscu, Canl An- Prin îm prejurim i găsim h um e de 4 100 tone carne, 20 230 mii liv c lo r prevăzute pentru cin ci­ agricole dc stat. pentru creşte­
re. mase plastice, 3 425 mc pre­ îmi povesteşte, la pavilioane­ tol: ţi Ştefan Costea ţi am păducel şi rostoposcă. Sint p la n ­ ouă, precum şi o însemnată rea gradului de re n ta b ilita te a:
te căutate...*.
Pentru ca acest aport să fabricate din beton. 195 000 le din Proqresu/ui, înconju­ început să ne înălţăm mobila N u-i vorbe meşteşugite cote să cantitate de preparate de car­ nalul urm ălor, Prin crearea u ­ ierm elor şl a co n trib u ţie i lo r la
alingă va lo ri maximo, pe cărăm izi d ia lil, 290 000 bucăţi raţi ţi de ceilalţi locatari, de la podea A venit ţi nn cuprindă In motea Ier dim ensiu­ ne, sm tntînă si telemea. De a­ nor noi com plexe de creştere lnma aprovizionare a populaţiei
măsura potenţia lu lui lehnîco- echivalente de blocuri din care participă la discuţii, in - şofer. Petru Şeiqaru, să ne nea (aptelor acestor iile , (apte semenea, sarcini im portante Si Ingrăşare a anim alelor, pre­ cu produse aqroalim entare.
cum şi prin extinderea capaci­
economlc, a experienţei, pre­ beton, cărăm izi şl blocuri ce­ tre ru p in d , eom pletind.. După ajute... (m brâcole In cea mal caldă h a i­ revin şl pentru export.
nă a omeniei.
g ă tirii şt hărniciei colective­ ramice, m obilă fn valoare de cite văd, problema nu le e tă ţilo r de producţie a celor Ing. DUMITRU FIN TI NA
lor. in fiecare întreprindere 770 000 lei şl alte produse. nici lor străină o ri indife­ Intr-un tirziu, oamenii rnrt LUCIA L1CIU Analiza re a liză rilo r înreqls- cxistenle, în anul 1975 în tre ­ director al Inspectoratului
s-au analizai n i răspundere rentă. poftesc pc rind fu casele tra le In perioada care a trecut p rind erile aqricole de stat din judeţean penlru I.A.S.
Deosebii de m obilizatoare lor să văd pînă unde s-a ur­ «- 4
lóale rezervele şi p o s ib ili­ — Trebuia să ştiu ce
sînt noile angajamente p ri­ cat apa. Mă roaqă, înăuntru,
tăţile, organele şl organiza­ e pe acasă, doar aveam
vind creşterea eficienţei e- cu pi ine ţi vin ţi mă intimi­
ţiile de parlld. consiliile de aici toată agoniseala —
adm inistraţie şi com itetele de conolnlcc. Pe baza suplim en­ continuă Huter. Pc drum, dez. Simt că dacă ar tre b u i
direcţie au preconizai m ă­ tă rii producţiei, creşterii pro- însă, cind mcrqeam aţa. să i orbesc in clipele acelea,
d u c liv ltâ ţii m uncii, reducerii n-aţ moi. putea spune nn cu-
suri politice, tehnice şi orga­ prin apă. aud pe cineva stri-
ch e ltu ie lilo r m ateriale de rint, parcă md qituie ceva .
nizatorice menite să accele­ nind „ săriţi, md. că se îneacă
reze punerea lor fn valoare. producţie şi îm bun ătăţirii ca­ omul", şi fuq repede Intr-a­ Refuz politicos, cu gtndul (a
lită ţii produselor, colectivele cita oară ?) la ospitalitatea
Pe această bază, pe temelia colo.. II văd pe Morăscu, ve­
Industriale au ho tărî! să ma­ noastră, a românilor, despre
re a liză rilo r de prestigiu do- cinul meu, cum îl scoate pe CIRCUITULUI PRODUCTIV!
bîndlle pe cele cinci luni, joreze cu 70 la sulă şl res­ cetăţean cu o punte improvi­ care vorbeşte lumea-ntreaqă.
pectiv de 2.4 ori volum ul c-
s-au conturai noile angaja­ zată dintr-o seîndură. Mă uit tăcut la mobilele lor
mente ale căror dim ensiuni conom lilor şi beneficiilor pe­ In qrupul nostru, o femeie frumoase, de nuc, şi la pere­
exprim ă sintetic abnegaţia Ş< ste plan Astfel, plnă Io sfîr- de statură potrivită, cu un ţii legaţi cu o centură de u­
dăruirea cu care oamenii şilut anului, fn judeţul nos­ mezeală lată de un metru.
tru se vor obţine suplim en­ colţ de. basma — intr-un
m uncii din jude ţu l Hunedoa­ — Omul meu a venit aici, ilu vum precupeţi nici un efort pentru refacerea
tar 40 m ilioane lei economii qest pur rustic — linqă buze,
ra sin i h o lă riţl să muncească dă aprobativ din cap. Aflu acasă, să ridice dulapul ăsta
In acesl an pentru satisface­ din reducerea pre ţu lu i de că e nevasta lui Petre Mo- mare, pe scaune — tmi spu­
rea m arilor cerinţe de dez­ cost şl 72 m ilioane Iei bene­ râscu ţl că apartamentul lor ne soţia lui Ştefan Costea.
voltare şl progres economic fic ii. este vizavi de al lui Huter. Dacă nu erau vecinii, nu
al patriei. Reprczenlînd co n trib u ţii de — Cum îl cheamă pe cel putea nicicum... semănăturilor, pentru sporirea recoltelor
Totalizate pe Judeţ, noile mare valoare la opera de re­ Imi iau la revedere ţi plec
angajam ente sin i tnlr-adevăr facere $1 norm alizare a v ie ­ salvat ? — tmi scapă între­
barea, ţi-mî dau sema ime­
Im presionante la producţia ţii economice şl sociale, n o i­ din locul acela însemnat de Cooperativele aqricole de cerea sem ănăturilor distruse de a fost procurată de la Aqrosem
m ariă Industrială. angaja­ le angajamente m ajorate în ­ diat că qreşesc. undele tulburi. Repet in producţie din i>oîmuş şi Bejan ape şi executarea lu c ră rilo r Orăştie. In fiecare cooperativă B iroului Executiv al Frdnlu
U n itâ |ii Socialisle şi C om îtr
m entul suplim entar se ridică sufleţesc In aceste zile co­ Intr-adevăr, Mihai Huter au “ vut m ult de sufe rit de pe agricole de sezon, am avut o s-a con stituit o com isie fo r­ lu i Executiv al U niun ii Nat
la 92 m ilioane lei. Aceasta lectivele la o mai intensă Şl dă din umeri, rar femeia lui MARIN NEGOIJA urma in u n d a ţiilo r provocate convorbire cu tovarăşul Con­
Înseamnă că pînă la lln rle rodnică activita te productivă Morăscu intră in vorbă ţi de revărsarea fără precedent a stantin Covaci, secretarul Co­ mală din preşedinte, de secre­ nale a C ooperativelor Aqri<
organizaţiei
tarul
par­
anului, în Industria hunedo- fn slujba progresului econo­ nu mi-o iartă : apelor M ureşului. In leqălură m itetului comunal de partid lid, in gin eru l agronom şi b ri­ de Producţie sint h o lă rîţj s5
reană se va realiza peste mic al palrle l. — Cine credeţi că mai a­ (Continuai in pagi o 2*o) cu m ăsurile luate Si acţiunile Şoimuş. gadierii de cimp. care contro­ precupeţească nici un efort,
facă tot
ce le stă in p u tj
vea timp, tovarăşe, să intre- ce se întrep rind pentru refa­ — Cc măsuri an fost luate lează ziln ic flecare parcelă şl penlru ca nici o palmă de t
de călre com itetul comunal de stabilesc unde să Intre tractoa­ m înt să nu răm înă nclucra
parlld şt consiliul popular co­ rele Ia pregătirea terenului şl pentru efecluareo )a tim p a
m unal. pentru a asigura eva­ însăm inlarea c u ltu rilo r. lu ro r lu c ră rilo r aqricole de
cuarea rapidă a apetor, buna In ziua de 2 iunie a.c„ meca­ zon. pentru realizarea sar( I
Activitate intensă la grădina dezvoltare a c u ltu rilo r şl reln- nizatorii Gheorqhe Oprea. loan lor de produclîc, t
săm inţarea
suprafeţelor cala­
H o tă rîrile p a rtid u lu i si
m itate ? Pantea şl V osile Petruţa au vernului cu p riv ire la ajuL
trecut la pregătirea terenului
. de legume cole cooperatiste din comuna tn tarlaua „S lghet". de pe ma­ rea fa m iliilo r sinistrate şi «
-— In cele două u n ită ţi a g ri­
creşic
lu l M ureşului.
m uloreo de zvo ltă rii
De asemenea,
noastră au fost acoperite de s-au plantat 2 hectare cu car­ anim alelor au fost prim ite
C ooperatorii din Dcnsuş, ne relatează în lr-o corespon­ ape 37G.5 hectare cu semănă­ tofi şi s^a pus cu atelajele 1 morc bucurie şi salisfaclic.
denţă tovarăşul M arin Mălăescu, secretar at com itetului co­ tu ri, lin a lu rj, păşuni şi oqoare. hectar cu porumb. constituind o nouă maniles
munal de partid, sint h o lă rrţl sâ-şi aducă o co n tribu ţie cit Au fost com plet compromise La C.A.P. Bejan se preqătcşlo a g rijii ce o poartă partidul
mai substanţială la refacerea grabnică a po tenţia lu lui ag ri­ c u ltu rile agricole de pe 251 terenul şi se rcinsâm înţeazâ stalu l nostru oam enilor num*
c u ltu rii. Ca urmare, paralel cu executarea lu cră rilo r a g ri­ hectare. C om itetul com unal do cultu rile . Aceste h o tă riri reprez.intă
cole la cultura mare. se depune o activitate Intensă la gră­ parlid şi consiliul popular co­ acelaşi tim p un nou şi pute
dina de legume. munal au luat măsuri penlru — A preciaţi că m ăsurile In im bold tn munca penlru ro
ale vor asigura refacerea tu­
S Pentru a obţine producţii sporite, se acordă o deose­ id cnliiica rea suprafeţelor ca­ turor c u ltu rilo r şi obţinerea cerca a tot coca cc a fos» d
i bilă atenţie lu cră rilo r de în treţin ere a legumelor* Astfel, la lamitate. evacuarea apelor şi de producţii bune ? trus de ape, pentru crcşle
i c u ltu rile de salată şl usturoi praştlele s-au aplicat pe in ­ reinsăm inţarea cîl mai gra bn i­ producţiei aqricole
i treaga suprafaţă planificată, Iar la rădăcinoase şi ceapă. Iu- că a tu tu ro r suprafeţelor aqri­ — A vem convingerea fermă C om uniştii, to ţi cclu te nii •
j crarea respectivă sc apropie de sftrşit. In aceste ztle, efor- cole. Pentru evacuarea apelor că datorită a ju to ru lu i prim ii tnunei noastre vor acţiona
1 tu rilc conducerii cooperativei şi ale cooperatorilor sînl o ri­ se iac canale de scurgere şi se din partea p a rtid u lu i şi statu­ hotărtre pentru a se achita
entate spre realizarea În cel mal scurt tim p posibil a sar­ foloseşte un aspersor. La Şoi- lui şi m obi)i2ind toate forţelo cinste de sarcinile ce le revii»
cin ii suplim entare ce* revine u n ită ţii de a planta 8 hectare muş, tn locul c u ltu rilo r cala­ dc care dispunem, vom putea vor munci fără preget peri!
cu cartofi repartizaţi de la un ităţile care au suferit de pe să reînsăm întâm toate supra­ ca toate lu cră rile agricole
m itate se va tnsăm înţa porumb,
urma in u n d a ţiilo r. Prin executarea in mod exem plar a lu ­ feţele calam itate. Dc aseuifcnea. fie executate la tim p $1 în . •
cră rilo r agricole de sezon, cooperatorii din Densuş vor asi­ J0 hectare replantate cu varză ca urm are a m ăsurilor adoptate mai bune conditiuni, penlru
gura folosirea cu randament sporii a fiecărui hectar de pâ- şi 5 hectare cu castraveţi, iar se deslăşoarâ o activitate sus­ tinereo de producţii c îl n
mînf şi vor contribui la dim inuarea cio clu lu i negativ al ca­ ţinu tă ta întreţinerea c u ltu ri­ bune la ţoale cu ltu rile .
Aspect de L-j popularen unei noi baterii a complexului intercooperatist de ingrâşare la Bejan se pune porum b şi
la m ită ţilo r naturale, care au afectat o bună parle din su­ lor şi recoltarea furajelor. Ţă
mieilor din Simeria. varză. Sămînla de porum b ne­
prafaţa agricolă a ju de ţu lui. răn ii cooperatori din comuna Convorbire consemnată
cesară penlru toate suprafeţele noastră râspunzînd chem ărIlot de N. 2AMFIR