Page 18 - Drumul_socialismului_1970_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4794 ® SÎMBÀTA 6 IUNIE 1970
m 9¡

în localităţile lovite de furia apelor - ■Pe îanHerefe Jnaiv>ui

rN
(mbinînd hârnicîa cu
măsuri imediate pentru ca viaţa să-şi

iniţiativei,, priceperea cu
reia cursul obişnuit

dâruirea, constructorii
Sîntem pregătiţi să smulgem apelor
Drumurile judeţului

TERENUL AGRICOL” - " vor asigura 240 apar­
redate imediat

C .A .P . Spini C .A .P . T u rd a ş tamente peste plan
circulaţiei
— Cooperativa noastră a fost greu lovită de — Noi am fost afectaţi m al ales la grădina
apele revărsate ale Mureşului — ne-a declarat de legume fi păşune — relata tov. Aurel
Nicolae Teodorescu, preşedintele C A P. Spini. Todor, vicepreşedinte al C.A.P. Turdaş. Trustul local de co n stru cţii ceput activitatea un poligon p o sib ilită ţile care există să se
Ne-au fost inundate aproximativ 300 de hec­ Ne-au fost inundate 10 hectare de grădină, 13 înseamnă de fapt schele sl oa­ pentru panouri mari p re fa bri­ realizeze peste plan în acest an
.Revărsarea nem alnltln lta a Judeţean Stntâm ărla-O rlea — meni. Sub această „firm ă “ ac­ cate car© asigură scurtarea cel pu lin 240 dc apoMamcnle.
tare de teren. Din această suprafaţă, 200 de hectare de teren agricol şi 12 de păşune.
hectare erau cultivate cu griu, orz, ovăz şt Culturile de vară au fost compromise apelor M ureşului şl v iitu rile Dineu Mare, in zona Tămăşasa, ţionează m ll de oameni cărei sim ţitoare a duratei de execu­ în special la Deva şi Mia.
legume, restul fiind păşune şt flnaţuri. total. T im p u l fiin d înaintat nu vom mal pu­ provócale de ploile torenţiale unde avem două alunecări de completează mereu harta ora­ ţie. A pre ciin d avantajele pe — Nu-I o sarcină uşoară —
şelor din Judeţul nostru, tnde-
— Ce m ăsuri a lu a t co n siliu l de conducere tea obţine legume de vară. Aşa că am trecut căzute In u ltim u l tim o au a­ teren, drum ul de la Căstău la care le oleră această metodă, a precizat tovarăşul Siclian po-
pe ntru ca aceste suprafeţe să fie smulse ape* la producerea răsadurilor pentru varză de variat numeroase căi ru tie re SIbişei, uude apa a rupt tera- plinind o Im portantă m isiuna conducerea tru stu lu i a h o tarit poscu — dor Sînl siour că vom
lo r sl redate c irc u itu lu i agricol ? toamnă In terenul arabil de unde apa s-a din ju d e |u l nostru. In sam enlul şl a avariat un pod. încredinţată de partid. II tn lll- şi a asiqurot co n d iţii ca anul reuşi s-o realizăm. Cunosc pu ­
nim la Deva sau în Valea J iu ­
acesta să se realizeze 460 apar­
a vedea modul
Pentru
— Pe aceste terenuri apa a staţionat cam scurs şi pămîntul se z rfn tă , vom semăna po­ care se refac aceste artere da Po toate aceste sectoare, ca şi lui. la Brad sau la Haţeg. II ve­ tamente din panouri mari. O terea co lectivu lui nostru iar
tn celelalte avariate,
s-au lu ­
mult. Pentru evacuarea ei, au fost săpate şan­ rumb siloz. circulaţie, atU de necesare pen­ at măsuri de relacere şi re­ dem acolo unde so construieşte. dată cu aplicarea noului sistem în ultim ele ^ăplăm îni a in te r­
ţuri de scurgere şi puţuri de colectare a — Spuneaţi că v-a fost afectată şl păşunea. tru aprovizionarea populaţiei, punere Im ediata In circulaţie, de salarizare in con stru cţii pe venit un la rlo r nou ; holărîrcn
apei. Dacă n-ar fi plouat atit de mult, apa Cum asigu raţi hrana a n im a le lo r ? redacţia a solicita t tovarăşului iar acolo unde este necesar so In ulllm u) an al cin cin a lu lu i toate şantierele s au îm bunătă­ unanimă <le a con tribu i cil mai
s-or fi retras, dar abundenţa precipitaţiilor — Vacile j l junincile au fost scoase la pă- Gheorqhe Seler, directoru l Di­ lucrează tn continuare. Aceste ©ceşti oameni ai schelelor tre­ ţit norm ele de lucru şi a fost m ult la Sterqerca dislruqeril*<r
a făcut ca şi acum să mal avem terenuri sub şunat. A fost reţinut doar tineretul bovin recţiei judeţene de drum uri şi măsuri de provizorat vor li buie să realizeze peste 2 800 extinsă munca tn brigăzi com­ provocate de inundaţii.
apă. Din aceasta cauză nu s-au putut executa pentru fngrăşare şi 74 de viţel pină la ă luni. poduri, să răspundă clto rva în ­ continuat© In cursul ve rii pen­ de apartamente şl alte ob ie cti­ plexe. Toate aceste măsuri au Realizările ot>|inute ptnă n-
nici un fel de lucrări agricole. Dar au fost lu­ — In aceste c o n d iţii cum se realizează sar­ trebări. tru ca toate dru m urile să fie ve social-culturalo Im portante. stim ulat interesul co n stru ctori­ rum sînt o prim ă garanţie <ă
ate toate măsurile ca imediat ce apa se va cin ile de liv ra re a la p te lu i către sta t? total refăcute. / De la Începutul anului el au‘ lor pentru creşterea p ro du cti­ planurile şl an/( t ¡am enlelr vor
retrage şi pămîntul se ra zvînla cit de cit, să — Producţia de lapte este relativ bună — — In ce măsură a lost alec- — Care este starea aciuată declanşat o Intensă luptă cu v ită ţii m uncii şi reducerea d u ­ fi respectate, l.un jlc rare u r­
se treacă la rcînsăminţărt cu toate mijloacele ne spune brigadierul zootehnic Adam Lula. lafă de ape reţeaua de drum uri a d ru m u rilo r In Judeţul nos­ tim pul în care in iţia tiv a se. ratei de execuţie mează constituie o p ri ¡•■>.'•'•.1
a ju d e ţu lu i noslrti ?
de care dispttnem. Mă refer la terenul situat In luna mai am depăşit cu ceva cei 9 000 litri tru ? îm bină cu hărnicia iar pricepe­ rfe maximă solicitare i
In unele cazuri con stru ctorii
pe malul Mureşului. unde. pămintnl se zvintă contractaţi, iar in prezent livrăm In medie pe In urma m arilor in un daţii — La ora actuală mal avem rea ru noi procedee de lucru. au făcut efo rtu ri apreciabile şantierele clin judeţ. Ra-a'et
mai repede Im fel vom proceda şi fn cele­ zi 300 litri. ce au a v u tlo c In zilele de 15-17 cîteva drum uri p© care nu se In prim ele 5 luni. co lcctlvclo cu urqenlnrea ritm u lu i de e x e ­
mal şi u lte rio r. In 25—26 mai.
lalte terenuri. Repet, avem totul pregătit — Cum se desfăşoară lu c ru l la între ţin e re a s-au produs degradări însem­ poale circula tn bune condltl- de muncă din cadrul T l. ,r . ca să răspundă unor sarcini cuţie e absolut nnrevor s.i »a
urgente. A lunei cind M ureşul
in ce stadiu sc află în treţin erea c u ltu ­ c u ltu rilo r 7 nate şi In sectorul de drum uri, uni sau de loc. A stfel drum ul Dcvn au realizat şi predat I 035 s a revărsat şi a lăsat zeci dc nrorde o atenţie sporită ra ’ f-
rilo r neaferlnte de apă ? — Din fericire n-am avut nici griul şi nici mă refer Io cele Judeţene şl judeţean Mia — Brănlşca — de apariam ente noi, Tovorăşul oameni din Deva fără case. 1.51 ii lu crărilor, 'urnei oo«q;ea.;_
— Starea de vegetaţie a eelorlalte culturi porumbul afectate de inundaţii. întreţinerea comunale. N i s-au degradai pe- Bejan se află tncă sub apă Ing Stelian Popescu. d ire cto ru l co n stru ctorii au m uncit zi şi rin o m '-'enalolor rerl u - i
e bună. Dar din cauza ploilor a apărut multă lor se face insă greoi d in cauza ploilor. Avem pe el fiind depus şi un strat de trustulu i, nc a oferit însă amă­ pre ţu lu i de cost dom enii in
«te 28 km de drum uri, din nunte mar sem nificative, noapte ca să asigure locuinţe
buruiană şi. ce e mai rău, nu se poate intra pregătit totul, doar să stea ploaia să prindem care mol m ult de 12 km d ru ­ nămol qros do 40—50 de cm ; pentru sinistraţi. D atorită hăr­ care există încă m ulte re /e rvo
In lanuri. Desigur, vom folosi fiecare oră bună chiar şt ore bune. Vom mobiliza toţi coope­ m uri judeţene şl peste 10 km drum ul Deva — Hărău, unde — T ofi constructorii noştri niciei lor, cileva zeci de apar­ n e v d lo rifirftl'\ O rganizaţiile de
de /acru pentru a executa întreţinerea cul­ ratorii la lucru ca să nu pierdem din produc­ comunale. Im ediat după ce au nu mai există brodul pentru — spunea dînsul — sint hotă- tamente din noul cartier partid şi conducerile şantiere,
turilor. ţia la hectar. fost semnalate deteriorări de trecerea M ureşului, şi Sălciva r i|i să-sl îndeplinească In mod „D a cia“ au fost term inate cu
drum uri, s-a trecut la Id e n tifi­ — 7.am. M al avem un drum ne­ exem plar sarcinile şi angaja­ m ult mai devrem e şl date în lor trebuie să pună tn artîunu
carea lor şl s-a întocm it un pus tn circulaţi© tntre Gelmar mentele luate. Deşî pc parcurs folosinţă. Referlndu-se la n- întreaga lor rapacitate oiga-
s-au iv it unele greutăţi din cau­
plan am ănunţit de măsuri Ime­ şi A urel V laicu, unde tncă nu cest lucru tovarăşul Gheorqhe nizalorică pentru m o b ili/a rra
diate pentru refacerea lor. se poale intra datorită apei za inun daţiilo r. planul pc 5 Gheorqhe. vicepreşedinte al lu tu ro r fo rţe lo r la îndeplinire.«
' ■ i l k l — Ce măsuri au lost în tre ­ care bălteşte şi năm olului. luni a lost depăşit. M erită să C om itetului executiv al Con­ exem plară a sarcinilor sporite
evidenţiez în prim ul rînd ac­
I | É | prinse pentru refacerea reţelei Precizez însă că toate aceste tivita te a şantierelor din Deva s iliu lu i popular m unicipal Deva
de drum uri deteriorate ? lo ca lită ţi nu sînl izolate, a- care s a îm bunătăţit mult faţă ne a spus : din acest an.
¿¡¡1| — Pe dru m urile Pojoqa — vînd şi alte legături rutiere. rle anii trecuţi. Dar pe toate — C onstructorii ne-au ajutat
Tisa — G rind, Alb©' lu lia — Im ediat ce va fi posibil ele vor 'şa n tie re le s-au făcut c lo rlu ri foarte m ult să rezolvăm o pro­ D. FtORESCU
fi re filtu te şi redate circu la ­
Blandiana — Birsău (în afară blemă d ific ilă . M erită fe licită ri
ţiei. Ba mai mult, starea uno­ care m erită aprecieri.
de zona Homorod), U roi — Si- pentru felu l tn care au acţionai.
ra dintre ele va fl îm bunătă­ In Ir adevăr, spre deosebire
merla, Dobra — Slrelea, ca şl de alte perioade, tn acest an D atorită d istru g e rilo r provocat©
pe alte porţiuni Inundate s-au ţită. Pe drum ul Gelmar — A u ­ de inundaţii, este absolut ne­
reconstruit podeţe, s-au făcut rel Vlaîcu. spre exem plu, vom con stru ctorii au acţionai mai cesar să se construiască un
aşterne — pe toată distanta — organizat şi şi-au asigurat din
um p lu tu ri, se curăţă şonţu- vrem e un tarq front de lucru, număr suplim entar de locuinţe.
rile. drum urile, fiind redate în piatră, acesta devenind aslfel Deşi planurile întocmit© ptnă SI
o cate bună dc acces spre sa­ îm bunătăţirea ap rovizion ării > *
circulaţie, deşt sc mal lucrea­ acum ti solicita destul de m ult,
tul reşedinţă de comună. tchnlco-m aleriale şi extinderea
ză Încă. Cele mai mari strică­ unor proredeo noi au găsit un con stru ctorii au h o lâ rtt să
ciuni, Insă, ni le-au provocat a­ Cu excepţia acestor drum uri, răspundă şl acestei cerinţe. Z i­
pele de munte, care au venit toate celelalte căi Judeţene $î loc m eritat în preocupările lele Irecute, conducerea tru stu ­ copiii
com unale se află tn circulaţie, centrale ale co le ctivu lu i. Nu
cu debile foarte mari şi au rupt de mult, In Valea Jiu lu i şl - a tn- lu i a analizat In am ănunţim e
num eroase podeţe şl terasa- urm ind ca Imediat ce va fl po­
sibil să fie refăcută întreaga
mente. Aş cita spoe exe m plifi­
care drum ul comunal Streistn- reţea.
Termocentrala Paroşeni. De aici din bazinul carbonifer al Văii Jiului energia calorică giorg lu — O coliş distrus pe o Convorbire realizată de contribuie Io
a cărbunelui transformată in kilowoţi-or© este pulsată in sistemul energetic national. porţiune destul de mare, drum ul S. POP
donările in
Satul Gelmar, attt d© greu
Răspunderi majore, de lo v it de furia dezlănţuită a a­ Gelmarul îşi recapătă
pelar M ureşului.
îşi recapătă
cu fiecare zl c e ,tre c e în fă ţi­
şarea. „La evacuarea năm olu­ înfăţişarea contul 201)0
primă urgentă pentru lui. a obiectelor aduse de ap© mar au fost distruse în total 9 verificare am ănunţită a con­
au venit In ajutor la chemarea
co n siliu lu i comunal «1 Fron­ case, iar tn satul A urel V la icu strucţiei şi s-a hotărtt ca pînă Z ilele trecute, elevii dc la
tulu i U n ită ţii Socialiste şi a două. Puţin avariate sînt aproa­ la sfîrşitu l anului şcolar elevii Şcoala generală din C riş-
normalizare co n siliu lu i popular comunal pe toate. Desigur, mal greu a să urmeze cursurile In Geoaqiu, C lubu lu i m uncitoresc din
clor au prezentat pc scena
cetăţenii din satele comunei,
gărzi patriotice, ostaşi şi avut de suferit salul Gelmar. clădirea nefitnd tn deplină si­ Gurabarza un reuşit pio-
Penlru refacerea strică ciu n ilo r
guranţa. S-a trecut tncă d© pa
co lectivu l de muncă de la Fa­ qram artistic. Remarcam
De-a lungul h o tarului Slm erlcl lo v itu rile apel M u ­ s-a făcut necesarul de mate­ acum la refacerea ei, lucrare
reşului au fos| necruţătoare. îndeosebi la Săiilcşli. brica chim ică O răştie — ne-a ria le urm înd ca acestea să fio care va continua şl In cursul totodată şt un lapt Inedit :
Urol şl partea dinspre Mureş a oraşului apa in dez­ declarat tovarăşul A u re l 7.a d istribu ite celor ce le solicită. ve rii. p ă rin ţii aceloraşi elevi au
lănţuirea el oarbă a muscal adine, lăsînd (n urmă pa­ haria, preşedintele C om itetului S-a trecut la curăţarea live zii Deşi salul Gelmar mal poarlă prezentai la lin d u l lor piesa
gube şl necazuri. Dar tncă înainle de retragerea ape­ executiv al C o nsiliu lui popu­ cooperativei agricole, a c u rţi­ încă urm ele grelelor Inu nda ţii, „V iz ita " de A u re l Slorln.
lor, oamenii s-au aplicat de lucru, h o tă riţi să vindece lar comunal Geoaqiu. Am a­ lo r şl p ivn iţe lo r. Cu forţe p ro ­ aşezarea tşî recapătă Înfăţişa­ După cum ne Intormează
rănile. Despre acţiunile întreprinse pentru rclacerca vut inundate 06 case tn A urel p rii se va trece la reconstruc­ rea. „C o n siliu l com unal al Tovle Pleşa — Inginer la
şl norm alizarea situaţiei am siat de vorbă cu tovară­ V laicu şi 118 1n satul Gelmar. ţia caselor care au suferit a­ F rontu lui U n ită ţii Socialiste va I. M. Darza — In ro lu rile
şul 1 n li ii Birţan, vicepreşedinte at con siliului popu­ Desiqur, refacerea lo r şl a bu­ v a rii uşoare, urm înd ca cele m obiliza cetăţenii la o muncă principale s~au remarcat lă­
n u rilo r deteriorate necesită un cătuşul M ihal Sidea şi cas­
la r al oraşului. distruse total să (ie reampla- susţinută, le va acorda s p riji­
volum mare de muncă şi ma­ sate. nul necesar astfel ca Intr-un nica Eugenia Duca.
teriale de co n stru cţii''. — Care este starea e d ific iilo r tim p c it mal scurt viata satului Una dîn numeroasele casa distrusa de furia apelor tn co­ Fondurile rezultate din
— Ce măsuri au fost în tre ­ Boctat-cutturale ? să reintre în făgaşul el nor­ încasări au lost donate in
— La noi. Inundaţiile au lo ­ de urgenţă oam enilor ale căror prinse In acest sens ? — In zona Inundată s-a aliat m al" — ne-a declarat prim arul muna Ilia. contul 2 000.
v it satele Săuleşti. Liroi şi case şi anexe ou lost distruse. — S a făcut inventarierea şl şcoala din Gelmar. După co comoneî. Foto : V. ONOIU
6trada Troian din Simeria. In — Cum aţi rezolvai proble­ h u n u rilo r deteriorate. In Gel- s-au retras apele, s-a făcut o
urm ă au rămas case com plet ma cazării sin istra ţilo r ?
distruse, altele grav avariate — Toate fa m iliile rămase
şl unele mai uşor. Paqube lără adăpost au fost cazate tn
s-au mai înregistrat şi la co n d iţii corespunzătoare, sini
C.A P. Sim eria, Parcul dendro- asigurate ptnă îşi vor recon­ SUBSCRIEM
loqic. întreprinderea „M a rm u ­ strui casele. LI s-ou d istrib u it
ra “ . serjia I.A.S. Simeria. b ri - can tităţi însemnate de cereale, Metafora timpului
qada C.A.P. de la Săuleşti. alim ente, ohiecte de Îm brăcă­ Toţi lu c ră to rii cooperativei de consum din Bucaş
— Care au lost prim ele mă­ m inte şl încălţăm inte. s-au angajat cu ferm itate şl bolârlr© In s p rijin u l oa­
suri luate pentru lim itarea pa- — In aceste zile se dă o bă­ m enilor lo v iţi de distru ge rile apel. E chivalentul tn
qubclor şl norm alizarea situa­ tăile uriaşă pe toate şantierele hani al a ju to ru lu i nostru, pînă Ia sfîrşitu l anului, va bineţe lutului tn fiecare di­ nostru, tovarăşul Nicolae ca oameni, fără să-şi afle
ţie i ? refacerii. Ce s-a întreprins in II dc 11000 tel. Pe lingă aceasta, salariaţi ca Ion C ló­ mineaţă, ca unui prieten sta­ Ceauşescu, la înalta trib u n ă numele. Am auzit, pe urm ă,
— S-a început cu evacua­ oraşul domnea voastră ? nica. Candín M.iîeş, V lc lo r Dohe au subscris cu cttc (Uririafe din pag. 1) to rn ic, şi-l ascultăm cu ure­ a celui de-al X-lea Congres. de la alţii că înşişi eroii rin-
rea apei din subsoluri, fîn ttn i, — Prima urqcnţă a fost re­ o sută de lei. chea pe in im ă răspunsul su­ Transcriu aceste cuvinte pli­ durilor mele au fost, mai
( u r|i etc. A poi am trecuţ ia pararea dru m ulu i Sim eria — In acelaşi lim p. lu cră to rii u n ită ţilo r noastre au a- ind in calde reverberaţii — ne de înţelepciune, pentru că înainte de a veni la casa lor,
curăţarea năm olului, după ca­ Urol, care s-a încheiat, apoi clilziţlo n a l peste 5 000 bucăţi ouă. 2 900 kg ca rlo ll, minte vorbele „dacă nu erau ca o solie a viitoarelor roade. ele vorbesc anticipat despre să salveze bunuri ale C A P
re com isiile noastre s-au dus d ru m u rile spre Săuloşli, deci 500 kg lasóle. 150 kq carne de pasăre şl m ulte alte vecinii...", auzite In casa lui {Fustă şi o plantă botezată ceea ce au făcut zilele tre­ Deva, şi nu m-am mai mirat
din casă In casă şi au stab ilit căile de circulaţie. In rest, produse care au lost expediate oam enilor din zonele Costea. In adincul lor există „rodul pămintnl ui", in fru c ­ cute oamenii care locuiesc eă ei ocoliseră subiectul n-
pagubele, necesarul de m ate­ peste tot se munceşte Intens lovite de furia distrugătoare a apel- o altă dimensiune : metafora tu l căreia cei logodiţi cu sub acelaşi acoperiş, aci, la ccsta, pentru că fi considerau
riale pentru reconstrucţie In pentru refacerea şi aducerea C. MATEŞ timpului, pe care o caut de brazda au descifrat desene pavilioanele din apropierea simplu şi firesc ca existenţa
fiecare lam ilie. Am întocm it o la norm al a situaţiei. In aces­ Buceş ani... miniaturale cu spice de griu cat ■dralci. Aci şi oriunde pe lor umană.
situaţie centralizată cu male* te acţiuni sîntem s p rijin iţi de Noi trăim cotidian, cu fie­ şi ciorchini de struguri). întinsul judeţului. Da, sîntem martorii unui
vialele necesare — ciment, ti- călro cetăţeni, colective de care zi mai intens, un timp „Dacă nu erau vecinii...". Oamenii aceştia care mun­ permanent, mişcător, act de
qtă. var, cherestea, cărăm idă muncă, tineri, elevi. pensio­ comunist, fierbinte şi gene­ Aceasta este metafora timpu­ cesc şi creează in comun la so lid a rita te tn tre oamenii
— care a fost înaintată foru­ nari. Se acţionează cu toată ros, clădit cu grijă din cără­ lui despre care se pot scrie locurile lor de producţie uniţi în marea familie a
rilo r superioare, precum şl c i­ răspunderea şl hotărîrea pen­ Din toată inima mizi şi pietre scumpe, smul­ tonmri întregi, pentru că i- şi-au unit şi mai strîns forţe­ României socialiste Aşa re­
le o fişă Individuală fiecărei tru co în tr-o perioadă c it mal se din voinţa şi dirzenia magi nea celor două noţiuni le in faţa necazului, infrln- iese cu certitudine şi din cu­
gospodării lo vite. Vom prim i scurtă viaţa să reintre In n o r­ noastră partinică Shitem ca se confundă intr-un pronu­ gindu-l. Oricît de marcm ar vintele rostite de femeia /u i
300 tone cim ent. 80 000 buc. mal. la centrul de colectare a o- de Jos, lo c u ito rii şalelor co­ nişte bravi ostaşi, prinşi in­ me : NOI. S-ar cuveni ca Ştefan Costea : „dacă nu c-
ţiglă. 20 mc cherestea şl al­ Convorbire realizată de blectetor şl alim entelor pen­ munei noastre au donat din tr-un marş înălţător al cărui pentru acest timp modern, fi răul la care ei sau bunu­
tele, pe care 1© vom d istrib u i GH. I. NEGREA tru sin istraţi din comuna Vaţa toată Inima lo t Ic lu l dc o- ţel este Fericirea şi Viitorul rile lor se expun, oamenii rau vecinii..."
blecte de îm brăcăm inte şl în­ comunism, să m i se usuce nu uită mai întfi să-şi pună „Vecinii" nu sînl. alţii deeft
călţăm inte. precum şi 35| kg — două piscuri celebre pe cerneala tocului, scriind — umărul în sprijinul semeni­ oamenii despre care am vor­
care le-am imaginat, lucizi,
le au fost eliberate de nămol.
s-ar cuveni
să veghem cu
Se şterg urmele apelor Peste 30 de autocamioane rle cereale, 594 kg cartofi. 151 kg şi. in marmura răi ara, al nos­ condeiele tn m fin i la fulge­ lor lor care slnt In nevoie... naţionalitate germano. Petre
bit mai sus : Mihai liuter de
fasole, 169 kg slănină,
I 133
Am auzit ca r/oi inşi fără să
tru trebuie să fie pasul ce va
p ie tiiş au fost dcscărcale în
rările lui fecunde şi să-i ro­
gropile dc pe u liţe le salului bucăţi ouă şi afle alim ente. suna Iutii tunjim, astfel, conturul t- se fi aunosrut vreodată au Morăscu de naţionalitate ro­
In contul omeniei, ei au de­
lucrat fiecare la casa celui­
mână. Kami
Antofc dc na­
Au fost zile, şi nu una-două. viata va intra pe făgaşul ei şi-n c u rţile caselor. In a ju to ­ pus la C.E C. 13 095 Ici. M<‘tafora timpului este u- mens.. lalt, ajuţind la salvarea bu­ ţionalitate maghiară... Şi toţi.
cînd pe u liţele salului Streina bun, a venit un nou val. Şi ru l sătenilor din Slrelea, greu Acesta este. deocamdată, riaşn cit timpul. Fa se gă­ „Munca şl creaffa cornund nurilor. a familiilor, şi s-au la un lor. ROMANI pînă
num ai cu barca se puica pă­ iar a Jnvit satul... A rămas încercaţi, ou sărit Şi oamenii s p rijin u l nostru. Dar şl in seşte adine Implintată in noi vor duce la unirea tot mai întîlnit pe drum şi dc-ahia fn miezul conşflintri, legaţi
trunde. Din barcă li se im păr- fără drum uri şi poduri. înglo­ din Roşcani şi M ihăieSli. Au co n lin i'd rc vom II cu gindul ea văzduhul f» păsări. O strinsă a nopornlui român şi după ce şi-au povestit in cî­ organic de aceste păminturi
ţeau oam enilor pîine şi lapte, dat în nămol, cu gropi u rile venit in frunte cu secretarii şi cu bipla alături de fra ţii purtăm in piept, strinsă cu naţionalii iţi /or conlocuitoare teva cuvinte — ţoală lumea în care musteşte istoria, o
medicamente şi ţigă ri. A sis­ pe ţoale uliţele. org a n iza ţiilo r de partid. Petru noştri din lo ca lită ţile sinis­ fir de aur pe ghemul senti­ in cadrul marii familii a comunica in momentele a­ istorie plămădită cu sudoare
tentul medica) Laurian T rilu De aici a începui bătălia M ircea şi Viclenia T rif trate mentelor ce le-nchinăm Par­ României socialiste". Tran­ celea — au fnţeles ce făcu­
s-a dus cu barca de la o casă refacerii. M ai în lii au reparat A sta /i, la Shv!ea. se lucrea­ tidului şi Ţării. Timpul este scriu in memorie areste cu­ şi unul nenlru celălalt si şi sîn*te proaspăt de la
drum ul Slrelea — Dobra. po ză intens pentru scoaterea din veşnic ra pămîntul. iar meta­ vinte pe care le-a spus secre­ x-au îmbrăţişat cu lacrimi fn străbunicii străbunicilor lor
fa alta sl a vaccinat oamenii. M riF A N U REMUS
care se rîrn ilă azi norm al. Au sat a urm elor apelor, iar via­ fora lui, aşişderea. Noi dăm tarul general al partidului ochi şi s-au despărţit tot aşa, şi pînă la ei.
Cind se credea că M ureşul îşi co n slru il alte poduri şi pode­ ta. treplab treplat. in lrâ pe primarul comunei
va rechema la matcă apele. ţe. Curţii©, străzile, g ra jd u ri- făgaşul el obişnuit, norm al. Vaţa do Jo»