Page 19 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 19
m
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4734 ® SIMBĂTA 6 IUNIE 1670 3
•« e a
Hotărîrile adoptate -
rezultatul investigării D IA L O G CU C ITITO R II De la Ministerul
Eulroslna Juga — Călan. 1)
sie pentru Urnită de vlrstă, pot
Din scrisoare am înţeles că legea dă dre ptul pensionarilor cere ca o dală cu adăugarea învăţămintului
pentru lim ită de vlrstă, să 11 se
dumneavoastră aţi lu cra t de la facă recalcularea după pensio tim pu lu i lucrat după pensiona
posibilităţilor maxime 1969 cu contract de muncă pe care se reîncadrează In muncă calcul fie salariile tarifare din Intra la 13 Iunie tn vacan făşura num ai In perioada
1 ap rilie pînă la 1 septembrie
re să folosească ca bază
de
nare numai o singură dată.
vor
E levii claselor I — X I
Pensionarii
de Inva lid itate
1— 9 septembrie.
durată determ inată. De la
1
perioada lucrata după pensio
In stru cţiu n ilo r
P o triv it
ţă. După un scurt Interval,
septem brie 1969 aţi fost anga
avut în ve
nare, fie salariul
sau răm în să continue a ctivi
Invă ţă m fn tu lu l,
M in is te ru lu i
ja tă cu contract de muncă pe
curs, se va desfăşura sesiu
pensiei adus la n iv e lu l celui In
durată nedeterm inată. In cazul tatea cel puţin 3 ani, din care dere la stabilirea In iţia lă a in tre 18— 28 ale lu n ii !n tăptăm lna de la 3 la 9 Iulie
va li lolosltă de In s titu ţiile
de faţă aveţi dreptul Ia con o perioadă după 1 Ianuarie vigoare, la data cererii de nea de vară a bacalaurea
înfăptuirea program ului am SchSnberqer de 1« tu rn ă to rii, C-F.U. De asemenea, organele cediu legal de odihnă luîndu-se 1967 şl solicită transform area tu lu i. In legătură cu acest de Invăţăm fnt superior din
plu de dezvoltare m u ltila te A d ria u Stoicol şl D um itru Sol- de conducere tehnlco-adm înis* transform are. examen, am intim că M in is Întreaga ţară pentru orga
rală a societăţii noastre socia duban de la cocserie, tehnicia tra tive au fost Îndrum ate să a In calcul Gala cînd aţi înce pensiei de In va lid ita te In pen N. PANAITESCU terul Invă ţă m fn tu lu l a luat nizarea unul program dc
put să lucraţi, respectiv 1
a
liste este în strinsă corelaţie nul N icolae P illy, şeful sec nalizeze ziln ic situaţia înde m ăsurile necesare ca absol consultaţii — îndeosebi
cu creşterea ro lu lu i de forţă ţiei furnale, ingin eru l M aria p lin irii planului de producţie p rilie 1959. 2) Dacă unul anga v e n ţii liceelor din 2onele pentru candidaţii p ro ven iţi
conducătoare a pa rtidu lui, a Răduică şf şefii de schimb E şi să încunoştinţeze întregul ja i î se desface contractul de lo vite de Inundaţii, care au din lo ca lită ţile care au avut
tu tu ro r organelor şi organiza m il W ollner şi Traian Disorca colectiv despre mersul ei şi muncă in tem eiul art. 20. lite trebu it să se mute tem porar de suferit din cauza Inun
ţiilo r sale, a capacităţii aces de la furnale, in g in e rii I. la- despre m ăsurile ce se stabi ra d din Codul m uncii, în tre fn alte centre, să primească d a ţiilo r— la disciplinele din
tora de a-^i perfecţiona ne cob, '-'•«'.M;- v u. şi m ulţi lesc pentru lichidarea neajun prinderea sau in stitu ţia este s p rijin u l necesar co n tin u ă rii care vor fl exam inaţi la e-
încetat stilu l şi metodele de alţi ingineri, tehnicieni, m ai surilor. Aceasta înseamnă că obligată să-i acorde la plecare p re g ă tirii profesionale din dlţla 1970 a concursului de
munca, de a-şi însuşi — cum ştri, şefi de echipe. Rezul to ţi factorii sînt pe fază în urm ătoarele drepturi : a) acor partea cadrelor didactice Intrare în facultate. Ei sc
s-a subliniat cu atîta claritate ta tu l? Pe de o parte, sarcina permanentă, trăiesc viata sec darea unei com pensaţii egale din lo ca lită ţile respective. vor bucura, dc asemenea,
în docum entele celui dc-al organului în cunoaşterea aces ţiilo r, sînt preocupaţi de în cu ciştiq ul mediu pe o jum ă- P rintre apropiatele examene de prio rita te in ceea cc p ri
X -lea Congres al P.C.R., ale tei probleme c il şi in stabi făptuirea h o lă ririlo r pa rtidu t.ate de lună. b) Compensarea se mal anunţă concursurile veşte găzduirea în căminele
plenarelor C o m itetului Cen lirea m ăsurilor a fost m u ll u lu i în ceea ce priveşte înde în bani a concediului neefec de adm itere fn licee — In studenţeşti. la asigurarea
tral — şliin ta şi arta condu şurată. Pe de altă parte, atunci plinirea sarcinilor economice. tuat. tre 22 Iunie şl 3 Iulie — Şl hranei în cantine. pcnlru
cerii. Satisfacerea dezideratu cind am prezentai m aterialul Eficienta a ctivită ţii politice N icolae Fodor — Bucureşcî. în şcoli proleslonale — în Întreaga perioadă de desfâ-
lui tle a im prim a un caracter în şedinţă, problem ele erau şi organizatorice desfăşurate Dacă dovediţi cu acte oficiale tre 7 şl 14 Iulie. In zonele şurare a co n su lta ţiilo r şl a
ş tiin ţific a c tiv ită ţii de partid cunoscute de oameni pînă jos se reflectă în rezultatele ob ţi că aţi prestai activitate în pe In care şcolile nu vo r pu adm iterii In InvăţS m intul
oresupune. înainte de toate, (pînâ la şedinţă m ulte lu cru ri nute In îndeplinirea planului rioada 1918— 1927, vă puteti tea îl redeschise mal m ultă superior.
culinar,¡crea m ultilaterală a ac- au fost deja rezolvate) şi s-a pe prim ele 5 luni ale anului adresa O ficiu lu i de pensii vrem e, admiterea se va des (Agerpres)
tiv iiă lii, în toate dom eniile pe acţionat foarte operativ pen în proporţie de 102,56 la sută Deva.
care organizaţia de partid le tru descoperirea de noi rezer la producţie globală, de 103,5 I. Z. — Hunedoara. Pensio
conduce. De fapt, orice acţiuni ve de reducere a consum uri la sută la producţie marfă na rilo r li se poale recalcula
«»au in itia iiv e politice, h o tă n ri lor. vîn d u lă şi încasată şi de 102,5 pensia dacă sojicită adăugarea
şi măsuri dau rezultatele la sută la productivitatea m un unor perioade de vechim e de întrecerea necontenită între nou, frumos, confort l i Hune
scontate numai dacă se bizuio cii. Eo se concretizează preg cel puţin un an. Precizăm că doara.
oe o cunoaştere aprofundată, nant In in dicatorul re n ta b ili
dacă răspund unor im p e ra ti tă ţii, respectiv al ch e ltu ie lilo r S APT AMIN A VIITOARE
ve majore, deci dacă au )a pe 1 000 lei producţie marfă,
bază o investigare - eficientă, VIAŢA unde s-a realizat o economie
concretă, a re a lită ţilo r şi po de 19,93 lei, respectiv un be
s ib ilită ţilo r existente. le i în prim ele ‘4 luni. Sursa a Judo-un sport pentru toate virstele LA TELEVIZIUNE
ne ficiu suplim entar de 4 7GOOOO
C om itelui nostru de partid DE
sc slrridiiieşle ca acţiunile, mă cestui beneficiu nu este numai
surile şi h o tă rîrile sale să fie depăşirea producţiei — ca u r Ce fel de sport este Judo? sistem vast, in slujba udu î ţel 19.30 Telejurnalul de seară ; 20,00
în ccni-ordanta cu sarcinile mare a creşterii in d icilo r de înce puturile isto rie i lu i se um anist — perfecţionarea in nevoie de o bună condiţie fi DUMINICA Podul — reporlaj ; 20,15 Tele-clne-
zică, ani de zile de exerciţi!
flcluale şi dc perspectivă ce PARTID u tiliza re a agreqotelbr, randa pierd In negura veacurilor... d ivid u lu i şi crearea unor îna l moteco „E scrocii” ; 21,55 Masă io-
lundo Tv.
C ărţi )i idei i
22,20
stau în lata întreg ulu i colec m entului m aşinilor, producţiei Cu peste 2 500 de ani In urm ă, te ca litu li spirituale, fizice şi şi răbdare. Judo nu se învaţă 8.30 M ieroovanprcm ierâ ; 6,40 Q rfeul de aur (R P. B ulgarie). As
în cile va săptămîni. Este cu
tiv. Viata confirm ă că acest pe fiecare metru pătrat a su în anticul Egipt era răspîn- morale. Din arta de „a dis noscut p rin c ip iu l : JrCa să în- Oim nosticâ si muncă ; 9,00 Viaţa pecte de lo Foiuvalul internaţional
lucru ne izbuteşte cu atţt mal prafeţelor productive — ci şl dilă arta de autoapărare după truge" cu mina goală, el a ţeleqi o încleştare, este nece satului ; 10,05 M atineu simfonic ; dc muzică uşoară ; 23,00 Telejur
cele
nolul de noapte ; 23,15 D in
11,00
12,00
mult. cu cîi respectăm p rin c i- reducerea consum urilor pla n i p rin c ip iu l În vin g e rii adversa creat judo — o metodă de sar s-o execuţi de 1 000 de ori, strajă lum eo copiilor ; Emisiune De mai frumoase cinlece ; 23,50 Cam*
12,35
patriei ;
'n
u iile rlcm ocralice. cu cît men- M ăsu rile »tăbliile şf aplicate ficate de m aterii prime si ma ru lu i mal puternic de către u dezvoltare m ultilaterală a per ca s-o înveţi' — de 10 000 de lim oo m oghiară ; 16,15 Microovon- plonotul m ondial dc lotba l. Ramă.
im.'in un contact mai strîns au dus la intensificarea efor teriale. nul mai slab, dar acesta din son alităţii. perm tţlnd ca ad ori, şi ca s-o perfecţionezi — prem ieră ; 16,20 Buletin de ftiri ; m o - Brazilio Tronsminune In d i
16,25 Trandofir de la Bocâu - cin
<\j com uniştii, cu ce ila lţi oa tu rilo r şi căutărilor pentru M erqînd pe lînla evidenţîe- urmă mai sprinlen şi mai In - versarul să fie făcut Inofensiv, de 100 000 de o ri”. C oncuren lece si jocuri populare moldove- rect de la G uodolojora.
meni ai m uncii, solicitînd u-le realizarea de econom ii, preo rii si punerii în valoare a re dem înatic. U lte rio r ,,sistem ul” fără să I se întlm ple vreo ţii se unesc în d ife rite qrupe na>1 i ; 17,00 C am pionatul m ondial
părerea în toate chestiunile cupare care, de fapt, a existat zervelor maxime — problem a a co n stitu ll arma secretă a că schilodire. / şi grade, obţinind b rîu ri de d i de fotbal : România - Cehoslova JOI
de
cia.
transm isiunii
înregistrarea
im portante în care urmează să de la Începutul anului, reu care acum. cînd economia na lu g ă rilo r dîn unele m ănăstiri Din Japonia, judo se răs- ferite culori. Există gru pu ri de la G uadolajora ; 18,30 Fragmente 17.00 M lcieovanprem ieră ; 17,65
se adopte h n lă n ri m enite să şind să obţinem o economie do ţională solicită toate e fo rtu rile dîn India şi Tibet. In secolul pîndeşte în lumea întreagă, elevi cu şase grade şî de dm iu ila de balet „S p ărg ă to ru l de Buletin de |lir i ; 17,10 Emisiune In
dură Io ridicarea n ive lu lu i peste 1 900 tone cocs de fu r pentru redresarea el de pe ur al V I-le a e n „ această „arm ă transform îndu-se d in tr-u n sport maeştri cu 12 grade. Gradul nuci" de P. I. Ceallrovstu ; 19,00 lim ba m aghiară ; 17,40 Cam pione.
acVîvitMii politice, economice nale, In valoare de 1 280 000 ma calam ită ţilor şi asigurarea In vizib ilă " pătrunde in Asia, naţional, în lr-u n u l Inte rn a ţio al 13-lea este a trib u it, post V ioţo invlnge - reportaj ; 19,30 19,25 Iul m ondial de fotbal. Aspecte In«
Te.
- pub licitate ;
A nunţuit
$î «ocial-culturale. S tatutul lei. întreaga cantitate de fon în d e p lin irii integrale a sarci o dată cu răsplndirea budis nal. Dîn 1964, el este recunos niorteni, fon datoru lu i Kano. lejurnalul de seară ; 19,50 Cam pio registrate dm m edul România —
B ro iilia ; 16,30 A ctualitatea In oca-
P .f’.R. prevede, de altfel, ca tă cenuşie produsă peste plan ni lo f u ltim u lu i an al cincina m ului. Tehnica autoapărării a cut ca sport olim pic. In ce natul m ondial de fotbal. A n g lio — nomie ; 18,50 Cadron in te rn a ţio n a l;
oblhiatie pcnlru toate orqane- a fost realizată cu cocs eco lu lu i — com itetul de partid, junge la o adevărată în flo rire priveşte răsplndirea, judo se Judo atrage In special tin e B razilia. Transmisiune di re dă de 19,20 1001 de seri - emisiune pen
la G uadalojara ; 21,45 Film orlis*
le de partid să se consulte cu nom isit. Cele două tu rn ă to rii, com itetul de direcţie, sindica cu un secol mal tlrzîu , In Ja situează pe locul al 5-lea în retul. dar p rin c ip iile pe care tic : „A ve n tu rile lui D eilrjr'’ ; 22,35 tru cei mici ; 19,30 Telejurnalul de
seară ; 20,00 Pilm serial.
„O liv a r
masele în legălură cu p rin c i- cu toate greutăţile avute in a- tul. organizaţia U T.C . au pus ponia. A rta de a face adver lume. Din Federaţia Interna se bazează — m inim um de e Muzică de eJlradă la corerea te Twnst" (X III _ ultim ul episod) ;
p a 'r'ir măsuri care urmează să provizlonarea cu cocs special, în dezbaterea întreg ulu i co sarul inofensiv sau de a-1 l i ţională de judo fac parte 83 fort. maximum de rezultat — lespectatorilor ; 23,00 Telejurnalul 20.30 Teatru scurt. ,,In s p e c ta * de
de noopte ; 23,30 Închiderea emi
scriitor da
erl-
le adopte, cee.a ce reprezintă totuşi s-au Încadrat In consu le ctiv qâsirea căilor de a su chida, fără a recurge la arme de ţări, far adepţii acestui fac din el un sport accesibil siunii. Roger Avcrmaete, laureat al Acode-
gina belgiană,
o expresie a dezvoltării demo m ul plan ificat, Iar la cocserie plim enta cît mai substanţial — jiu-Jit.su (luptă in s til liber, sport depăşesc 10 m ilioane. şi tin e rilo r, b ă lrin ilo r. In judo m iei franceze ; 21,05 Anchelă Tv.
craţiei interne dc porlîd. există un Început bun, obţi- angajam entele in iţiale. Şi. In bazată pe aqîlilatea m işcări Locul de frunte îl ocupă, fi- şi fem eile au qăsit un sport LUNI Şcoala m edia s> societotea ()) ;
21,45 Pasta Tv. D ialog cu lotoipee-
In atragerea com u niştilor ş! nîndu-se o econom ie de căr tr-adevăr, com uniştii. Întregul lo r), era cunoscută num ai da teşte, Japonezii. care le subliniază supleţea, (otorii ; 22,00 Romanţe fi cintece
16,00
17,53
M icroavanprem leră |
a altor oameni ai m uncii la bune la fabricarea cocsului c o le rliv au înţeles că situaţia samurai (m em bri al castei m i Pentru a învăţa Judo este graţia şl agilitatea... Buletin de ţtlrl ; 16,05 In p au io populare ; 22,23 Film docum entar,
Im a g in i din A nglia ; 22,40 Telejur
discutarea în prealabil a unor pentru anozi de 65 kg/tonă, cere renunţarea la orice fel de lita re p rivile g ia te din Japo unui proces ; 16,15 Emisiune de nalul de noopte ; 23,00 închiderea
măsuri şi ho tărîri, ne-am stră Va trebui, însă, să acţio „reze rve" pentru asa-zise ca nia). Secretul era păstrat cu Slimţo. Programul nucleor romă* em islunţj.
duit ra această acţiune să nu năm mai perseverent pentru a zuri neprevăzute. N oile sarcini strictele şt trădarea lu! se pe nesc lit perspective dezvoltării e
Acfuo-
noţionole ;
19,00
conomie!
aiivi un caracter form al, cî, pe putea în v iito r să obţinem o asumate prevăd depăşirea su depsea cu moartea. A utoapă- brie*) ! M lre o io era In negru Htaieo in economia ; 19,15 Anun VINERI
(,,R epublica") ;
LUPENI i
M o li
ha/a in vostiqărli, a cunoaşterii reducere corespunzătoare a plim entară, peste angajamen rarea se baza pe observaţia că CINEMA Monders („C u ltu ra l“ ) ; IO NEA ţuri - p ub licita te ; (9.20 1001 de
situaţiei reale din secţii şi consum ului de cărbune şi la tul de. la începutul anului, a atunci se stlrneşfe un v in i pu Corni jo ru l X ţi „p a n te re le a l seri - emisiune pentru cei mici ; 17.00 M icroavanprem leră ; 17,05
19,30 Telejurnolul de seară ; 20,00
sectoare, colectivele solicitate semfcocs şi cocs fluidizat. La producţiei marfă cu II m ilio a ternic, crengile tari de cireş se DEVA t Pielcora lungi, degete bastre" („M in e ru l“ ) ; O ncople In tre metronom |l cronom etru; 21,00 Buletin de ştiri ; 17,10 Tefejcoolă :
să-şi aducă întreaga co n trib u furna le s-a obţinut o econo ne de leî. a producţiei de p ro rup, îar cele su b ţiri şî m lă di lungi (Cinem atograful „P a tria “ ) ; furtunoasă (,,? N elom brle” ] ; VUL Transmitem din salo Ateneului to- Limbo română (clasa o XH-a) -
M o d a lită ţi da re o lito ra o com icu
Adio, T e ia i
CAN :
(„M u nclto -
ţie la, elaborarea lor. De regu mie de 80 tone scursuri do duse. rărbunoase cu 8 800 tone. o a s e rezistă. „!nconvoale-»e ra CJn cuib de n ob ill („A ria ") ; Si- tn ic ") ; U R IC A N I i Hombre („7 fflen porleo e ll- a a concertului lui lo A leeiondri |t C orogialo | Fi
MCRrA i Via M ol
(„M u re şu l“ ) |
lă la elaborarea h o tă rîrilo r şi fontă. a pieselor turnate, şl u tila je lo r .să învin gi I", acesta era p rin HUNEDOARA i In fiecare seoro N oiem brie") ; ORÂŞTIE i Stăpîn orchestrei simfonice din Bamberg ; zică (cla ie a X Il-o ) - Clm pul
21,50 Roman fo ilclo n : „C osa Bud
o ol m u rilo r de măsuri sîivt Discutarea problem elor, mă de turnare cu 500 tone., iar a cip iul de bază al jlu -jlls u lu i. Io oro 11 („C onstructorul") ; pe iitu o (ie („P a tria ") ; Omul ca denbrook* ( II) . după romanul eu fizic j 16,00 R edtol da poezia Tu-
doi Arghezl ; 18,20 Folclorul rom â
(„fla c ă ra ") ;
m iliorde
ro valora
(„S id e ru ig ls tu l") ;
CA*
an i,anali m em brii b iro u lu i co su rilor şi h o tă rîrilo r cu un be ne ficiilor cu 7 m ilioane de. Prof. Jigoro Kano, rectorul U- B ănuiala Cela trei nopţi ale unei OEOAG1U-BAI • Balodo peniru oeelasi nume de Thomas Mann ; nele peste hotare i 18,45 la volan;
LAN :
m itetului de partid, m em brii num ăr cît mal mare de oa lei. nîve rsită ţil rifn Tokio, a des iubiri (,.11 Iu n ie ” ) ; TELIUC i M ârluco; HAŢEG: B ătălia peniru 22,35 Rcmpa _ teatru — film — de 19,00 Reflector ; 19,15 Anunţuri -
22,55 Telejurnolul
m utică •
com isiilor pe probleme, o11i meni nu am făcut-o cu scopul Ar fi In afara sp iritu lu i pe chis noi perspective acestui Trei copil minune (,.M inerul“ ) ; Roma - seriile M I („P o p u la r"); noapte ; 23,10 închiderea em isiunii. pub licitate ; 19,20 1001 da seri -
emisiune pentru cel mici ;
19,30
tovarăşi din activu l de partid de a obţine o aprobare form a rioadei prin care trecem să a sport. In 1882, el a organizat PETROŞANI i Jac (,,? dublu In BRAD : Reconstituirea („S teaua Telejurnolul de seară , 20,00 Fjlm
lervieiu
N oiem
ro jie "),
secret
care au contact ne m ijlocit cu lă din partea co lectivu lui, ci firm ăm că In uzina noastră nu un in stitu t special pentru stu MARJI artistic : ,.M aestrul" ; 21,25 M al a
serfiilc- şi sectoarele uzinei, pentru a fi exam inate m u ltila mai există rezerve interne im dierea teh nicii Judo-ulul. Ka veţi o întrebare f - emisiune de
cultură ftlln ţlllc ă ; 22,25 Pentru Iu.
fao parte din organele de con teral, confruntate cu cerinţele po rta nte care încă nu au fost no a reuşit să transform e jiu - din opera „B o l moscal* de Verdl ; 17,55 M ieroovanprem ierA ; 18,00 b ito rii m uzicii de ja n - Benny G ood
ducere ale org an izaţiilor de producţiei. Putem spune că va lo rifica te şi că unora din Jilsul d in lr-o artă războinică, RADIO 11.30 M elodii populare : 12.03 Avan Buletin de (tirl ; 18,05 Ce vre(i să man |i orchestra sa ; 22,45 Tele
Ştiţi despre liceele de speclollto-
Concert
nm<ă. planul nostru de măsuri a fost m ăsurile care sînt în curs de m onopol al unei caste, Intr-un prem ieră cotidiană ; 12,13 populară ; te ? ; 18,45 Studioul artistului orna- jurn a lu l de noapte | 23,00 închide
rea em isiunii.
de
prins ;
13.00
Muzică
Lsle binecunoscuta sarcina com pletat cu m ulte probleme, rezolvare, aşa cum este proce PROGRAMUL I : 6,03-9,30 Muzică 13.30 Concert din operele lui B isai; tar. Spectacol p ie ie n lo t de a rtiţli
()f mare im portanţă pusă în care nouă, Iniţia l, ne-au fost deul de tu rn a je cu amestecuri |! a ctu a lită ţi ; 9,30 M io riţa ; 10,05 14,03 Cinlece cu dedicaţie ; 14,30 am atori din ju d e ţu l Suceava ; 19,(5
Anunţuri - p ub licitate ; 19,20 1001
Corul de copil „A n io n lo n o ' din Ito-
«c^st ultim an al cincinalului scăpatei unele din ele au fluide, procedeu de mare ran Muzică Instrumentală : 10,30 Din ţă , 11a. d irija i de M ire 1« Venire ; 14,45 de seri _ omisiune peniru cel m ici; SIMBATA
rile socialiste ;
11,05 M ln lo iu ri do
în (aţa siderurgiei în leqâtură com pletat planul M.T.O. al co dament şi unic deocamdată in osirodă ; 11,20 Pagini simfonice ; Selecţiuni din operete : 15.00 Vioţo 19,10 Telejurnalul de seară ; 20,00
M lereovanprem ieră ;
17,03
17,00
cu reducerea consum urilor m ite tu lu i de direcţie. tu rn a to rii, orqanizatia noastră 11.43 Sfatul medicului ; 12.00 Recitai m uilcolă o oraşelor patrie! ; 15,40 File de Istorie - Islaz 1848; 20,15 Buletin de |lir | ; 17,10 Emisiune In
da
Premieră
tcotru.
Seară
Tv :
specifice, de cocs. cărbune şi C om itetul nostru de partid de pa rtid le-a acordat toată de opera M argoreio Roduleseu : Bolode j 1 jocuri populare ; 16,00 „H e io s> le a n d ru " de G rlllp o n e r; lim ba germană ; 18,15 Bună lea ro ,
16.20
repertoriu!
Radlojurno! ;
Dm
metal, biroul com itetului de pe uzină a îndrum at şi în d ru atentia. C om itelitj de partid, 12,15 M utica u)oo<6 i 12,30 M e lo d ii violonistului sl d irijo ru lu i Vehudi Me- 21,25 P orii - Iunie ’70 ; 21,55 fele I Bună seoio, b ă ie ţi I ; 19,15
13,00
populare .
13.10
Radiojurnal :
partid a considerat necesar ca mă com itetele de partid şi b i specialiştii care se ocupă cu A vanpicm ieră cotldlonă ; 13,22 O nuhln : 17.05 Antena tineretului ; P'in plan. Prof. unlv. orh. Ociav Anunţuri - publicitate ; 19,20 1001
D oiceicu ; 22,23 Studio dans Tv. ;
de seri _ emisiune peniru cei m ici;
17,20 Pagini dm opereta „S ilv ic " de
această problem ă stringentă să ro u rile organizaţiilor de bază această problemă şi In qenei.il m olodle... noi Interpretări ; 1.1,30 A- Kolmon ; 17,35 Din crooţlo com po 22,45 Telejurnalul de noapte ; 23,00 19.30 Telejurnalul de seară ; 19,55
I;
fie pusă în discuţia organului din secţii să consulte, în ac in domeniul in lro rlu c m î nou lenţlune jo ferl. atenţiune pietoni Tea zitorului N icoloc Ki/cuIcscu ; 10,0Q. închiderea em isiunii. e Anunţuri - p ublicitate ; 20,00 Tel«-
13.43
Pnblicholo
radio ;
14,00
în una din şedinţele sale din ţiu n ile ce le în tre p rin d şi in lu i în producţie trebuie să ac tru radlolonic peniru jco lo ri ; 1 ¿4)0 înregistrări ale M orisi Tonose s! ol® enciclopedia ; 21,00 Toiul In ordi-
luna aprilie. Ha a fost prinsă h o tă rîrile sau m ăsurile ce le ţioneze cu şi mai multă hotă- De la J lo 7 ; tfi.OQ R adiojurnal ; ta ro g o llJiului Ion Murgu ; 19,30 Odo MIERCURI no. R eporlaj de la Porţile de Fier;
21,15 Film senei. Rocambole ( V I) ;
19 00 Vo-
(reluore) :
romane
Umbli
19,30
M utică
radio ;
G arelo
19.00
şi în proqram ul de a ctivită ţi al iniţiază, colective din ce în ce rîre pe linia rediu erii' consu de estradă J 19.43 M ici piese instru rle lâ ţ! muzicale ; 19.30 Bibliotecă de 21,55 In v ita ţii n o ||rl _ omisiune
16,00
17JS
M lcroovonprem leră ;
comisiei economice pe uzină, maf la rgi dfn rln d u rile specia m u rilo r specifice de m aterii 16.00 C am pionatul m ondial de mentale ; 20.05 Tabieia de seară ; poezie româneoseo ; 19.30 Noaote Buletin de ştiri ; 18,05 U nivenol* muzicală. D id i Balboni (Ita lia ) .
liz e Merite (B o )g le ), Producţii ale
bună. copil ; 20 00 Concert sim fonic;
care a organizat studii şi a- liş tilo r (ingineri, tehnicieni, prim e si m ateriale şi în sperial dlrl-hoclt. Transmisiune de 20,10 Muzică populară ; 20,20 Arphe* 22,00 Album de romanţe ; 22,20 M u şotron - enciclopedie pentru c o p il; studioului de lelevitlune ; 23,30
la Pardublce ;
n a li/o pe secţii, consultări cu m aiştri şi m uncitori fruntaşi). de cocs î să facem să crească 17,00 M ieroovonprem larâ ; lio n a ; 20.25 M oiodil de p ro iu lm d e n i; zică pentru plen de Chopm ; 23.05 (8,30 Muzică populară ; 18,45 Ac Vinăloore de urţi - film ; 2J.10 Of,
21.00 In jurul pjobulu! ; 21,20 Tan-
In economie ;
19,15 A-
atţi tovarăşi din a clivu l de In marea m ajoritate a secţii în mod permanent eficienţa e* 17,10 Emisiune în lim bo germ ană; gourl r.elebie ; 2',30 Moment poetic ! Muzica românească nzl : 24,00-1.00 tu a lita tea - p ub licitate ; 19,20 1001 Inim ioară I Romonţe vechi jl noi ;
nunţurl
Telejurnalul de
noapte -
23.30
Dorfid. In urma aceslor analize lo r pro du ctive s-a întronat un conomică a m ăsurilor ce le în ie,îs Bunfi seoro. leto I Bună 21.35 Solista seni - Salomee : 22 0J Concert Antonln Dvorak Uverturo ,, O * de ie ri — emlsluno pentru cel m iel; sport | 23,45 închiderea em isiunii,
b â le fl I
- emisiune
thelo“ . Concertul In ii minor pentru
seara,
şi consultări s-au sta b ilit mă s til de muncă corespunzător, treprindem pe linia orqanîzn- pcnlru tineret ; R odlojum ol ; 22,20 Sport ; 22.30 A l violoncel |l orchestră.
bum Hrie I 23,00 Expres-melodl! ; 0,03
suri in secţiile furnale şi tu r analizele d t Şl elaborarea ho- tiilo r de partid, organizaţiilor 19,20 1001 de seri i „U rliu l" >4 00 Estrodo nocturnă.
-
(lllm);
nătorii în leqătură cu reduce tâ rlrilo r au la bază o cunoaş de masă si organelor econo 19.30 îe le ju rn o lu l de seară ; PROGRAMUL I I 6.00 Progrom
m uilcol
dlm lneoţă ; 7,00 Radio-
de
r e ^ consum ului de cocs. la tere tem einică a problem elor, mice. Avem toate con diţiile 20,00 Tole*ancÎclopedia ; Jurnol ; 7,10 Program m udcal de dl«
seri ia cocserie p rivin d m icşo o depistare prealabilă a lip pentru n îm bunătăţi stilu l si 21, G5 Roporloje Tv. | m lneoţfi (continuare) ; fi.'O Tot In o
rarea consum ului de cărbune, su rilor ce se manifestă, a po metodele de muncă ale orga 21,23 Film serial i „Roeom bole" Inte ; 8.23 M ori Interpreţi - Davld
(V) ;
la sec|ia mecanică şi cele două n iza ţiilo r noastre do partid în 22.05 „O f, Inim ioară" - romon(o Oistroch ; 9,00 Formaţlo de covole
din comune Crlngu ; 9,10 Selecţlunl
tu rn ă to rii ^ consum ului de s ib ilită ţilo r si rezervelor ma conducerea a c tiv ilă lii econo >1 elntece do lume ; da la,, festivalul corol „D . G. Klrloe" Trustul de construe-
metal. La elaborarea lor — fi xim e ce există în uzină. M e mice. 22.30 Recital M argareta Plslaru ; _ centrul P lia ţii ; 9.35 Sonoto pen
23.05 Film documentar :
„A ih lte c -
nind seama de com plexitatea rită să evidenţiem dfn acest tura suedeză” ; tru vioară |l plan da Sabin Dra
gei ;
10,05 R odloencldopedra pantru
acţiunii — au participat ca IOAN M. POPA 23,25 Telejurnolul de noapte
punct de vedere orqanlzatfllo tineret (reluare) ; 10.30 Laureaţi
Spori ;
drele cele mai bine pregătitei secretarul comitetul)' 23,50 Fotbal : transm isii de la ol concursului jl festivalului
ingin erii A urel M ilro fa n . M i- de partid de la furnale, tu r de nartid nl Uzinei cam pionatul m ondial. Internaţional de m uilcă ufeară Gra-
(ov — România 1970 i 11,00 Şlagăre
hai Marghescu şi Francisc nătorii, oocserle, transport, „V ictoria” Colan L - In Interpretări orchestrale ; 11,20 A rii Hunedoara - Deva
Oe la Universitatea
serală de marxism- A N U N Ţ Ă
Prin contribuţia Lăudabilul aport leninism Deva ŞCOALA PROFESIONALA DE CONSTRUCŢII DIN DEVA funcţio
Examenele de stirşit de an nează în anul şcolar 1970-1971 cu următoarele meserii :
cetăţenilor al elevilor » şi absolvire vor avea loc In
lile le
de 8, 0 şi 10 Iunie
1970 în sălile Şcolii generale ZIDARI CONSTRUCŢII
.D r. Petru G roxr Deva tn- f i DULGHERI
Recent, în satul Brădăţel, din comuna Burjuc, a D ornici d« a con tribu i şl el Ia ajutorarea popu e'-iînd cu orele 17,00.
(ost construit un pod din beton. Valoarea lu cră rii se la ţie i din zonele sinistrate, precum şl la e fo rtu l ge © INSTALATORI DE ÎNCĂLZIRI CENTRALE
ridică la peste 20 000 lei. Demn de evidenţiat este neral de refacere, elevii Şcolii generale din Păullş
faptul că atlt m aterialul folosit ctt şl manopera s-au au ajutat la recuperarea b u n u rilo r m ateriale ale ce f i INSTALATORI DE INSTALAŢII TERMICE-SANITARE
tăţen ilo r luate de ape, l-au Invita t pe colegii lo r din
realizat cu s p rijin u l cetăţenilor din sat. Pentru con
satul Bejan — rămaşi ţâră local de şcoală — să în L O T O Toate meseriile au durata de şcolarizare de 2 ani.
strucţia podului, lo ca ln icii au efectuat mal m ult de
veţe n i el ş( au colectat ptnă acum alim ente şt obiec
800 ore muncă vo lu n ta r-p a trlo tlcă . P rintre cetăţenii Razultotata trag arii din 8 lunla înscrierile la examenul de admitere se fac între 15 Îunîe - 5 iu
te de îm brăcăm inte In valoare de peste 3 500 Iei. T o t
care şl-au adus o contribuţie deosebită, se numără şt 1970 i
odată, elevii clasei a V llI-a au prezentat Ia căm inul E m . I t 65, 8«. 32, 16 , 80, 49,
V aier Neag, Gh. SIrb, Cornel Stana, A lexandru Tudo- lie inclusiv.
cu ltu ra l din localitate un reuşit program artistic, Iar 83. 4], 19.
sin, Gheorghe Tudosln şl alţii. suma rezultată din încasări a Io.st depusă In contul Fond de pzemll i 405 ISO U f, Examenul de admitere se va ţine intre 6-14 iulie 1970.
VIRGIL NEAG E itr. a n -o i 83, 36, 68. 66.
2 000. I. 77, 78.
Fond de prom ll i 864 196 l«J. PE TIMPUL ŞCOLARIZĂRII, ELEVII PRIMESC ÎNTREŢINEREA ORA-
TUITA.
Înnoirile - pe plan industrial, edilitar şî gospodăresc- cu găsit un amplu cimp de afirmare în ultimii ani şî la Orăştie Imaginea ’or, preientă in
tr-o secvenţă şi în clişeul de faţă, L întimpînă la tot pasul. ONOIU