Page 2 - Drumul_socialismului_1970_06
P. 2
1 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4790 • MARTI 2 IUNIE 1970
OAMENII MUNCII DIN
RĂSPUND CU ABNEGAŢIE
Impresionantă
P rintre în tre p rin d e rile ca
re lucrează zl şl noapte pen FABRICA DE PIINK
tru a contribui Ia no rm ali
* zarea v ie ţii economice şl
prezenţă la fron sociale, la progresii] econo DEVA PRODUCE
m iei
naţionale se numără
şl Fabrica chim ică Orăştle,
de «1 cărei nume se leagă „Lo noi, în fabrică, apo a fost de-un metru şl ¡umâtote,
nenum ărate succese.
turile de cărbune ralşU au fost din nou la pinâ a ici" - spunea un muncitor arâtînd dunga lâsatâ de opelc
Dum inică, neobosiţii chl-
miloase pe pereţi. Au fost inundate cuploarele, halele, toiul. M o
înălţim ea renum elui de co toarele şl instalaţiile au fost insa demontate s» duse la loc ieril-
le ctiv fruntaş. La secţia Dupâ ce opo s-a retras, oamenii au muncit fără odihno, ziua
şi noaptea, pentru ca sd poată do cit moi curînd oraşului pline.
mase plastice s-a lucrat din
din adîncuri plin cu întreg ele ctivu l de Au fost spâlaţi pereţii, uscate cuploarele, remontate maşinile.
Malaxoarele ou reînceput so fromînte coco moale si. de vineri,
300 salariaţi, reallzîndu-se o
producţie In valoare de fobrica de pîîne miroase Iar a pline coaptă.
Am văzut duminică dimineoţo lo lucru schimbul lui Alexan
400 000 Iei. S-au obţinut,
printre allele, 3 700 lăzi na dru Cluţag. Fiecare om la locul lui, axecutindu-şi operaţia lui
vete de toate dim ensiunile Şi, lo capotul fluxului. Diinea. plinea coldă. pîincn oraşului.
Detaşamentele m inereşti ale nea care, deşi au avut de Intîm - pentru transportul d ife rite Toţi lucratorii din primul schimb de duminica - schimb în
V ăii Jiu lu i au răspuns din nou, pinat in această lună unele d i lor produse. S-a lucrat, de care s-ou produs 6 500 kq pîîne intermediară şi ncoqrâ, 800 de
p rin lr-o im presionanta prezen fic u ltă ţi şl n-au putut benelicia asemenea, la ate lie rul de franzele de o jumătate de kilogram $i 550 fron’ nle de 250 de
tă, ia fro n tu rile de cărbune din de suficiente m ijloace de trans prestări mecanice unde s-a grame - au lucrat în afara orelor de program.
adîncuri, chem ării organiza port. au izb utit să extragă cîte
ţiilo r de partid de a păşi cu 2 450 şi respectiv 2 280 tone de
ferm itate In prim ele rln d u rl cărbune redreslnd In bună mă
ale luptei pentru sporirea pro sura situaţia planului. Munca In „laguna“ Bliei
ducţiei, De la Lonea ptna la prestata suplim entar de colec
Urîcani, abatajele au frem atat tivele exp lo atărilor m iniere Chimiştii-
in ritm u l intens al m uncii sute Aninoasa, O IIja şi Poroşeni s-a
lor de brigăzi care au sacrificat soldat de asemenea cu im p or Aşezarea, al cărui nume a cu 327 lu p tă to ri din gărzllo cu sute de lopeţl şl ttrnăcoa- Străzile 0evei-ade\/ă-
cu dragă inim a încă o blneme- tante can tităţi de producţie e x (ost a lit de m ult am intit tn patriotice din m un icip iu l H u pe. Au fosl Încărcate şl trans
riU ilă u de odihnă, pentru ca trasă : 1 280, 1 070 şi 1 300 tone. la înălţimea u ltim u l tim p, este încă o la nedoara, pentru a acţiona un portate mari cantităţi de mo
lo re n lu l de cărbune sfi se 9 gună. In adevăratul şl crudul de este nevoie. loz. S-au pompai m ii de m etri
t scurgă neîntrerupt din m arile Lupeniul, avanpostul bătăliei toată tru rat şantier cetăţenesc
pentru sporirea producţiei In înţeles al c iiv in liilu l. încotro Tovarăşii V icto r Coca, se cubl de apă. S-au recuperai
„uzine* subterane spre bate
acest u ltim an al cin cina lu lui renumelui te poartă paşii — case dărîm ale cretarul C o m itetului executiv m ateriale. Dar, cu
riile de cocsificare de la H une şi-a concentrat forţele şi m ij sau avariate, cu rţi răvăşite, da oam enilor, cu lot a ju to ru l
doara şl Călan, spre term ocen loacele nu numai spre asigura bălţi, noroaie. In partea de Jos al C o nsiliu lui popular Jude dat do huncdorcnl — in aces
tralele de la Paroşenl şl M in tia ţean, T ibe riu Valea, secreta Duminica, oraşul Deva e avut aspectul unui mare şantier.
rea unei cit mai substanţiale a comunei se circulă încă cu rul com ite tu lu i comunal de te zile au venit aici peste
şl celelalte un ităţi economice depăşiri de plan ci şi în d ire c ciştigat in barca. Toate ferestrele caselor 1 200 lu ptători din gărzile pa S alariaţii din in s titu ţii au fost prezciLţi pe toate sir.V ile, din
ale tării. partid Şi Teodor Vaslu, p ri V iile Noi şi pînă la depozit. N iim olu! încă umed a fost cu
ţia p re g ă tirii c o n d iţiilo r ca in care se mal pot locul slnt des m arul comunei, pregătiseră trio tice — mal esle m ult. toa r
A batajele minei Vulcan au această lună, ritm u l extracţie i chise. Sute de ferestre des din tim p repartiţia. te m ult de lucru. răţat şi urcai tn camioane, dus in alara oraşului. Au reapărut, '
cunoscut cea mai largă desfă să crească şi mai m ult in in- întrecere chise, lăra glastre cu Hori, Ia — La spital — o form aţie, — Vom veni şl în continua tn urma lo pe l i lor, bordurile, pavajul, s tră /ile au p rim ii din
şurare de forţe. Aproape 3 000 lensitale. Cu producţia exlrasă ră perdeluţc tlnjesc după aer, a doua la şcoala de 4 ani, a re. In tim pul liber, pentru a nou conturul marcat de trotuarele şi zonele verzi. De sub
de m ineri, In frunte cu com u după un strop de soare. Fe noroi, de sub vreascurile si bucăţile de Inmnn rura le do *oe
dum inică, m in erii de la Lupeni treia la biblioteca comunală, vă ajuta — s-au angajat hu-
niştii, s-au prezentat la lucru restrele acestea oarbe, ca de au reapărut străzile Horia, IMevneî, Progresul. G riviţe i. G ri
s-au apropiat sensibil de cifra urm ătoarea la depozitele coo nedoienli.
pentru a asigura a lil pentru la case pustii, constituie ele qorescu. Hărăulu*, lira n işle i. Peste toi oameni, aiuoapc 2 000 dc
de 20 000 tone de cărbune pe peraţiei... V o r veni, cu sutele. ).c-au
luna mai cit şl pe cele 5 Iun! ste plan. De rem arcat este creş m entul cel mai dezolant al Cel 335 de lu p tă to ri de la venit în. a ju to r celor din lila salariaţi care. Im ceasurile de odihnă, au m uncii. Au losl pre
ale anului, depăşirea tu turo r terea substanţială şi In cursul peisajului. C.S.H., clte 50 dc la I.C.S.H. şl m oţlt din Buceş cu 8 tone zenţi proiectanţi, lucrători ai C o nsiliu lui popular judeţean,
in d ica to rilo r de plan. Acţiunea, Şl. totuşi, lila a început să
lu n ii mal a p ro d u c tiv ită ţii realizat o producţie In va şl I.G.C.L., clte 30 de (a de var. m aterial toarle pre din sistem ul bancar, de la unită Iile C.C.C., de )a re n iiu l de
declanşată şl d irija tă energic m uncii in abataj«, creştere ce loare de 150 000 lei. Aceste capete viaţă. cooperativa meşteşugărească ţios tn asemenea situaţie. Dar lib ră rii şi difuzare a cărţii, de la lol.o.prnrwinpnrl de !a in !;e
de organizaţia de partid şi co reprezintă mal bine de 300 kg realizări au permis colecti Pe străzile din centru, oa „D rum nou" şl T.A.P.I , pre răinîn încă m ulte dn făcut şl prinderea te rito ria lă de aprovizionare procurori. jndecAi mi
m itetul de direcţie al minei, s-a vu lu i de chlm lştl de Ia O- m enii au lepădat cizmele de salariaţi de la com binatul de e.xplonlaro şi induv'¡nnjjjV e. a
de cărbune pe post, fată de cum şl cel dn la Baza nr. I dc pentru localnici. II înţelegem
încheiat cu un succes deplin planificat. răşlle să tnchele luna mal cauciuc şl Şl*au pus încă lţă lam inate. 1-C.M. şl autobaza că. plnă acum. abia s-au adu lem nului. întreprinderea cinem atografică sp e rilvi. fo ii Inlr-o
pentru colectivul minei Vulcan. cu depăşiri la to ţi In d ica to rii m intea obişnuită. singură calitate, aceea de cetăţeni, qala sfl şteargă prin mun
B ilanţul m uncii depuse pe În I.T.A. Hunedoara an lucrat nat din lo curile unde au fost
Prin extracţia unei producţii de plan. S-au deschis m agazinul u n i Intens la curăţarea şi evacua evacuaţi, abia Şl-au curăţat ca lor rănile p ricin u ite de apele ce n nu cruţat nimic In calea
de 3 280 tone de cărbune treaga Vale a Jiu lu i se concre versal, cofetăria, unitatea de
Şl la fabrica .V id ra *, u lti rea m olozului de ta spitalul casele, lu cru rile , abia s-au re lor. Ar putea fl consemnate m ulte nume de oameni poate ale
— aproape echivalentul unei tizează In exlracţla unei pro ma dum inică a lu n ii mat carne, funcţionează telefoane unificai, şcoală, consiliul popu cules cit de cît. sufleteşte, tu tu ro r celor aproape 2 000. dar toţi au m uncit în ziua lor de I
zile norm ale de lu c iu — s-a ducţii de peste 13 700 tone d« a constituit zl de muncă le, poşta. lar, dncm atogral, bibliotecă, după grea-a încercare. Nu odihnă nu pentru ei, cl pentru oraşul lor, ca în scurt tim n să
realizat o depăşire a planului Dar nici o şcoală nu şl-a
cărbune cocsilicabl) şl ener pentru întregul efectiv de la recuperarea şl recondiţiona- este însă tim p de contem plat. fie iarăşi frumos aşa cum e cunoscut.
lu n ii mai cu 1 180 tone, ceea ce deschis porţile. E levii au (ost rea m ă rfu rilo r Trebuie nrMonat energic. cu Depozitele în tre p rin d e rii com erciale cu ridic al ă pentru
face ca plusul de producţie pe getic. lin bilanţ de prestigiu pe salariaţi. „A stăzi — ne detaşaţi la Brad, Dobra, Deva. O form aţie a ajutat pe E- toate tortele, cu mic cu mare. metalo ch im ire au avut m ult de suferii de pe urma inunda
cele cinci lu n i să se rid ice care m inerii V ăii Jiu lu i slnt ho- spunea Inginerul Probsdor- La grădiniţa de copil — o li lelka M artonossi, temeie că pentru ca viaţa să se desfă tiilo r. M ă rfu rile care nu au mal p u lu l fi evacuate — în nene
acum la aproape 5 000 tone de tă rtţl să-l am plifice cu flecar« ler Ion, directoru l fab ricii nişte nefirească. runtă şl slnqură, (a demolarea şoare normal, ca ¡arn* să nu ral produse m etalice — au rămas sub apă. Şl nenlrn m io rii
— Cine a văzut la faţa lo
cărbune. nouă zi de muncă. — am hotărlt să m uncim cu cu lu i cît do mare esle trage casei Iar alta pe ia m llla ' A u prindă pe nim eni fără a vul acestei între p rin d e ri ziua de dum inică a Msl ,\ de muu
Rodnica a fost şl munca to ţii pentru a con tribu i Ia dia îşi dă scama că ajutoa rel Alba. dăpost. că. Cu circa 100 dc oameni, m ulţi aduşi, dn la PuirîflÎânT Hu- •'
Duminică, pînă la ora prîn-
m inică s-au curăţat de noroi, s-au şters şi .presat mei dr> mii
brigă zilo r de la Petrii a şl Lo- < AL. VALERIU compensarea ră m ln e rllo r In rele care se dan, deşi repre zulul, în fila s-a lucrat Intens, I. M1RZA de produse.
urmă cauzate de a p rovizio zintă 7jle de salariu, alim en — De altfel — spune d irectoru l între p rin d e rii. W ilhelm
te din cămări sau bunuri ma
narea sub necesar cu ma Kteibel — de două săptăm înl recondiţionăm marfă inundaiă.
teriale, constituie numai sim
terie prim ă. In v iito r ne-am ple picături în com paraţie cit Cred că astăzi vom term ina.
In zona gă rii Deva se află lo cuinţele m uncii m ii nr de
propus să lucrăm tn schim e fo rtu rile pe care va trebui să LA.S. Simerla. D um inică Şl aici era şantier dp re fire re . îm
bu ri prelungite pentru o b ţi le Iacă statul — spunea cu Tinereţi! şi răspundere preună. cu directoru l Î.A.S. — Inginerul "lih n i V a rvn rirh î
amărăciune un cetăţean venii,
nerea unei pro du cţii m ărite 21 de Oameni curăţau noroiul din cu rii de pe rigole, rerop
pe semne, din alte părţi.
la toate sortim entele şl de Da, numai cine a văzut la diţlonau Interioarele clă d irilo r.
De cînd Mureşul fi-a re tră i o 31-HD-398, aparţinătoare coloanei
calitate superioară". ţaţa locului.-. pele In a lbie fl o lo ji redat o r- I.T.A Simerio, ou fost Im p râ jţia te La I.R.V.A., apele au cărat cu ele lăzi. sticle au îneral
Pesle tot — la secţia mâ Dar. acum nu esle tim p de eu!u(lei drumul Ce leagă S ibe ria ţi nivelate de liceana, ca>o au reu- ml| de cu tii de carton, au depus mfl q m ţ p^sle te*. A ici sn>:
de Uroi, pe unele porţiuni
apa
nuşi, confecţii, înnobilare compasiune. Trebuie acţionat boltea, im piedicind accesul pe jos. ţ>! ca pînă la ora p rim u lu i să su- la ria ţll au m uncit neobosit pentru recuperarea si rceondillu-
energic, cu loate forţele, cu La apelul C onsiliului popular ară p ruin a lţe cu 40 cm partea de d ru m narea lor, pentru refacerea depozitelor. A u fnha** n la n lrlo au
blănuri, argăsltorie, magazia inundóla ,,Ne-or ti (aorte greu să
m axim um de chibzuinţă. feneie din Sim erla de a participa apreciem care dintre colege au cărat fnlr-u na zgură pe care salariaţii au asternul-o pe rfilln
piei crude şi pe şantierul de ..Pe platoul din faţa consi la nivelarea drum ului, ou ruipuns, muncit mo, m ull, pentru că enlu- de acces, în şoproane, au sortat, spălat şi s liv u ii lăzile pentru
printre alţi: cc!ă|eni, fi numeroşi
con stru cţii al secţiei confec liu lu i popular se adunaseră, elevi ai liceului din localitate. D u i io im ul ţi participarea au tort una ca pierd erile să fie c it mal m ult dim inuate. A ’u şt Iu cum
dum inică dim ineaţa, sute de m inică dim ineaţa, S0 ,fle eleve din nime - spunea elevo Cornelia Ju- m ulţum esc celor doi pensionari — Samolla Momeu şi IIir*
ţii s-a depus o muncă rod clasele o X-a ala licaulul, însoţite con. responsabilă cu munca p a trio
oameni în unllorm o. Coman tico. Participăm ţi a ii ţi mime, cu M unteanu — pentru a ju to ru l pe care mi 1 nu dai n iră tin d
nică, susţinută. S-au confec de prolesaom fllio b e tn Bniw â, ou
dantul ra p o tla : losl prerente lo refacerea fo ie le i tinereţea ţi răspunderea noastră, staţia trafo. tu tu ro r sa la ria ţilo r care tn 'im p u i lor liber
ţionat 3 000 perechi mănuşi, — Slnt locotenent colonelul Zeci de tona de tgură, transpor pentru ca alături de virsinlel să au m uncit neobosit pentru recuperarea m a te ria le lo r'1 — spunea
tate de la Hunedoara cu autobas
1 100 mp sem ifabricate din Leonld M atei. Stăm la dispo culantele 31HD-5Î1, 31 HD-568 ţl grăbim refacerea vie ţii economice d irectoru l în tre p rin d e rii.
ţi sociale*.
ziţia com andam entului de a
piei ovine şl alte sorllm en-
parare .îm potriva In u n d a ţiilo r
te in valoare de 644 000 lei.
ROMAN SONOC Patru străzi şi-au resăpâiat
Fiecore metru pâtrfit a fost curăţat. Primul obiectiv-
V . asperful obişnuit
apa potabilă!
ca se desfăşoară pe două fro n Dum inica, cu toote că a plouat A ţo p ie a îl n tă p fă m ln ll n-a eu- cu |l 9 M al. m lliio rl ol grupului de
Pentru satisfacerea tu ri. Balastiera de U» Săuleşti, în lo t cursul d im in e ţii, locu ito rii noicut la O ră jlie . oceo so lid a rită ţii, pom pieri ojutau cetăţenii Io eva;uo
atmosferă
specifică lile l do odihnă.
cu m olopompe, o apei din lin
reo
Sugestiv
satului SUeleo _ Sal care a cu
suferit
unitate care a avut de
tini şl pivniţe. Oln
. up/onum itâ
dum inica
jc o llâ o roju iu l.
revărsării
noscut din plin lurio
de pe urma in u n d a ţiilo r, tre
M ă reţulu i - ou lucrat la reface dum inico muncii, sluo de 31 mol s-a pesle 200 de tineri ou fo ii p re ie n ţl
buie repusă c îl mal urgent în rea gospodăriilor lor. Pesle toi consumai aici, ca In iniregul |ude\ la Homorod. Io lucrările de proiec
ji !n loaio tara. in Muiul
c irc u itu l productiv cu întreaga se cu ia ţa m ilul. se ridlcou g ardu C'OOtooie, in focul bătălie! de muncii ţie |l lărgire o a lb ie i M ureşului, in
g u ita lă
co ut moré o
m ailvei' alune
talo
rile dânm ale, se recuperau Bunu
cererilor suplimentare de capacitate. Dum inică aici s-a rile luate de ape. Un semn al cere economico fl normal. cit de Infra cárl de ca o Il ( A S , I octi
lo d a lă ,
ovul loc
da
olci.
lucrat intens pentru evacuarea
a ctivită ţii cotidiene
începutului iio rm o lliă rll vieţii oţe-
re o
mol
Pe ogoarele C.A.P
dim !-
grobnlc in conul
z ă rii: pouul ae la Intrarea in sat
m ilu lu i depus de apele M u re
ţi la
a fost reconstruit. nuore acceniualo |! ropldă o pierde vitateo i o d e ilà iu ro i la arai I.M.a.
p ro filu l
In atelierele
ife c le l.
şului în port, In tim p ce în ha Două motopompe, aparţinind iilo r. O 'ó flie . dum inică ou loU In: cepute
lele în tre p rin d e rii s-a lucrat com paniei de pom pieri din Devo, din In timp ce in 13 unităţi economica lucrările De lo com ondam eniul locoi de
reparóte
de
com
a ire!
decurgea
oroţ,
activitatea
nor
estrăgeou apa golbcnă din fin-
bine
voluntar, dlndu-se In c irc u itu l
materiale de construcţii econom ic cantităţi suplim en tini In curtea căsoi ţăronului mal penliu iponreo producţiei m ate apărare am a fla i despre hotorirco o
coopcrulor loo n Şlndea, pom pie
riale. pe cele cileva ilră rl d e d a te
20 de pensionari din oro) de a lu
|l
G rădiştea
Hon ţl lo o n Boîthe
da revârsoreo n u rilo r
rii Crăciun
187
tare de prefabricate. Cei
cra voluntar cile trei i|!a la coope
mc de beton turnat dum inică supravegheată o p e ia ^o de eva S ib lţe l, cetăţenii Inchalau lucrările rativa agricolă de producţie. D um ini
cuare o apei .,ln lotol trebuie de curăţare o U rărilor cu rţilo r Ifn- că. pe scena casei de cultură s-au
în d ife rite sortim ente de pre să evacuăm apa din 20 de fin- lin ilo r ;l pivniţelor de ape. nămol
Chemarea adresată lu c ră to ri aceste zile. B ilanţul zilei de fabricate, s lilp i electrici, grinzi, lin i, no spune plutonierul Roman ji o ile dopune.J aduse de ol doilea desfăşurat două spectacole ale ele
v, lor
Form aţiile |! to lljd l jc o lil ge
lor din industria m aterialelor dum inica consemnează 37 tone cliesoane, flşli cu goluri şi tu Prodan. Acum. prim ul lucru care val de viitură S-au efectuat prim ele nerale, împreună cu ionforo cosei
apei
oslgurorea
de con stru cţii de a-şl înzeci produse de vată minerală, buri prenio reprezintă doar o co nle a iâ este o la ra Im p lica ţiilo r lucrări, provlrorll, de reporore a pa pio n ierilor au presantei un concert.
cooperativa
dulul
occei
înspre
de
In
p otabile.
e lo rlu rile pentru a pune la 15 200 bucăţi cărămizi dialit, mică parte din cantitatea de igienice, asigurarea p u ri/icâ riî a agricolă de producţie luat de opele Al doilea speciacal a fost susţinui
dispoziţia econom iei nalionale 05 625 unităţi cărămizi norm a prefabricate pe care acest co pei din fin lin i ar scuti sătenii de învolburai«. de a rtl|tl om atarl al liceului ,,Aurel
la
de
re iu lta te
VIolcuV
Încasările
Dum inică, la aceste lucrări da în
ca n lilă tî suplim entare de ma le şi 4 800 u n ită ţi cahle tera le ctiv de muncă s-a angajat drumuri obositoare In localitatea treţinere a drum urilor |l străzilor ombele ipeetocole au lost donate la
apropiotă - Dobro - pentru pro-
terialo necesare reclăd irii ha cotă. s-o realizeze plnă la sfîrşitu l curoreo apei. Cred că pînă m ii- pesle care a Irecul opo. au p a rti fondul de ajutorare o sinistraţilor
lelor industriale, locuin ţelo r, La întreprinderea de prefa ne vom term ina". cipat pesle 130 de cetăţeni Pe u ră N. STANCIU
ob ie ctivelo r soclal-culturale. bricate din beton Bîrcea, mim- anului peste sarcinile de plan. rile Zăvoi, fu n d ă tu rc. 1 Vlodim lres-
are un puternic ecou In rln d u l
m un citorilor de la cele două
in lre p rfm le ri de m ateriale de de 31 mal a.c., la Centrala te r
construcţii de la Bîrcea. Şi aici PRIMUL PARALEL m oelectrică Deva, a prim ulu i P rivim aceşti oameni. Slnt
celui de-a) doilea IN LUPTĂ CU MASIVA
munca tinde spre valori m axi paralel cu sistem ul energetic cel care, cu zile tn urmă,
me. • naţional a luptau pe m alurile M ureşu
J n această dum inică tot e grup de 210 M W . lui. Apărau păm lntul de furia
fn ALUNECARE DE TEREN
le ctivu l secţiei este prezent la cazanului la n ive lu l cerut, nostru, care nu precupeţesc Acesta este un pas conside apelor. Acum apără apa dc
datorie şi sinlem h o tă rîtl să nim ic pcnlrn a traduce în viaţă rab il pe linia transpunerii lurla „re vă rsă rii* pâm tn ţuliil.
după refacerea şi verificarea Slnt lu p tă to ri din gărzile pa
procedăm la lei în flecare du viaţă a angajam entelor luate
(Urmare d in 'p a g 1) tuturo r circu ite lo r — opera sarcinile trasate dc partid. trio tice din Valea Jiu lu i, O*
m inica din acest trim estru — ţiu n i care s-au desfăşurat fără M arcînd evenim entul ca o de cne rgctlclenll care Înalţă a- este mal m ult necesar. răştle, Haţeg, Călan ş( Geoa-
ne-a spus m aistrul N lcolae ccst marc ob le cllv Industrial de
d ific u ltă ţi şi deranjamente, do co n tribu ţie de seamă la vasta /mare dm .^rgg t) Sînt oameni obişnuiţi, ti qtu, (Incrl din Haţeg şl Si
Clupe de la I.M.C. Bîrcea. A s t vedind calitatea foarte bună a operă de refacere a v ie ţii eco a da cu 10 zile mat devreme 2 neri şl v lrs tn ld , bărbaţi şi merla, elevi al Liceului a-
fel, la producţia de în lo cu ito ri ture din cale totul, ei s-au r i tu tu ro r lu cră rilo r executate — nomice şi sociale a lă rii. coiec- tn exploatare continuă acest temei. M u lţi abta au Ieşit din
de cărămidă vom realiza plnâ dicai cu ho tărlre şi bărbăţie la aburul a fost admis la turbină live le de la Term ocentrala grup, un mesaţ al dragostei şt schim buri sau de pe băncile grlcol din Geoaglu (care de
la sfîrşitu l anului un m ilion u- lu p lă cu puhoiul apelor. A fosl M in tia au adresat tovarăşului devotam entului exprim at de crătn cu loate forţele la um şcolilor, dar braţele le slnt trei zile muncesc aici fără să
n ilă ţi echivalente în cărăm izi o încleştare dram atică, o luptă Comanda de pornire s-a dai N IC O LAE CEAUŞESCU, secre colectivele de muncă de aici, plerea crăp ăturilor cu pă- parcă maţ viguroase ca n ic i cunoască oboseala), al l i
norm ale peste sarcinile p la n ifi epuizantă de m ulte zile şi nopţi la orele 2,47. După numai o oră tar general al P artidului Co conducerii pa rtid u lu i şl statului m înt bătui, la canalizarea Iz* odată. Pe panta dealului răz ceelor din O răştle şt Simerla,
cate. Am şi p rim it comenzi su în care colectivele de la M in tia şi 13 minute, rotoru l turbinei a m unist Român, preşedintele nostru, dumneavoastră personal, voarelor de suprafaţă şl n ive vră tit, lopeţile, tlrnăcoapele al Liceului Industrial Deva şl
plim entare din partea T. C. n-au cedai apelor nici o palmă atins viteza maximă de 3000 C o nsiliu lui de Stal al Republi m ult stimate tovarăşe secretar larea vlroaqelor, ca măsuri şl cazmalele subliniază, prin G rupu lu i şcolar al C.S. H une
Deva, I.C.S.H. şi altor organi din păm întu) şantierului. ture pe m lnul. cii Socialiste România, o tele general de prim ă necesitate. In per m işcările lo r ritm ice, sacada doara. Slnt salariaţi din în
zaţii de construcţii din ţară şl In to i acest răstim p munca Seara la orele 20, cînd loate gramă în care se spune : Vă asigurăm că şl fn con spectivă. exlsţă posibilitatea te, hotărfrea n e clin tită a o- tre prind erile şi In s titu ţiile d'n
ne slrăduim să le satisfacem, pe şantier n-a contenit nici o preparativele s-au Încheiat cu tinuare harnicul nostru colectiv d e vie rii M ureşului, pe o por m ulul de a b iru l furia natu Valea Jiu lu i, din oraşele
fiin d convinşi că produsele oră din zi sau din noapte. La deplin succes şl siguranţă „Asemenea în tre g u lu i nostru va munci cu elan sporit pen- ţiune de clţiva km, pe o rii. Panta contorsionată a Haţeg şl Orăştle, cetăţeni din
noastre slnt necesare vindecă cazan sau turbină, la genera prin manevre de mare linetc popor, colectivele de m uncitori, Iru rua'lzarca in mod exem plar albie nonă, amenajată. dealului Începe să simtă efec Geoaglu, Gelm ar şl A urel
rii răn ilo r lăsate de lu rla ape tor sau în sala de comandă, la şî subtilitate, s-a reuşit conec m aiştri, tehnicieni şl Ingineri a ^obiectivelor prevăzute, astfel ...Străbatem dealul Homo- tul binefăcător al m iilo r de V lalcu.
toate punctela de lucru ale tarea grupului la sistem. de pe şantierul Term ocentralei in cit şi g ni pil F nr. 3 să se co Braţele tor nu cunosc obo
lo r". ro d iilu l, devenit un vast şl braţe şl al lam elor de bu ld o
gru pu lui nr. 2. s-a dat o bătăile Deva, parliclpă în aceste zile necteze ru Inlreaqa caparllafe seala. Slnt prezenţi alc|, la
O atmosfera de muncă asi A lost momentul culm inanl. Im presionant şantier, şl avem zere. Vţroagele Şl despicătu-
de rară dirzenîe pentru te rm i cu efo rtu ri sporite la actlvlta- înainte de term enul planificat
duă am în tlln it şi în alte secţii Pulsaţia acestor noi kilo w a ţi lea de refacere a d istru ge rilo r — pentru a cita oară fn a- rile încep să dispară, Izvoa chemarea în a ltu lu i sim ţ al
ale I.M.C. Bîrcea. Şeful de b ri narea la tim p şi de cea niai oră du energie eloclrică în ar- pricinu ite de furia apelor care la sistemul energetic naţional, ceslc zile de supremă Încer rele de suprafaţă Intră In datoriei, caro uneşte, In a
gadă Satmari Ladîsleu, m aiştrii bună calitate a tu tu ro r lu c ră ri letele sistem ului energeltc na s au abăluf De aproape intreq iar realizatorii Iul să vă poală ra care 7 — Imaginea m uncii albii canalizate. Se tace to iu l ceste zile de grea încercare,
E inesl Braşoveanu şi S ilviu lor, pentru a asigura realizarea tional încununează e fo rtu rile porta cu m înrlrle că şl-au a- eroice şl solidare a oam eni pentru a îm piedica o nouă In
prim ulu i paralel în cele mai te rito riu l pafrlet, pentru nor (bis ro n lrih itfla la progresul întregul popor tntr>o singură
A nghel ne-au vo rb it elogios eroice ale constru ctorilor şt e- lor, ven iţi din tn lrc g u l judeţ, filtra re a apel la stratul de
bune con ditiuni. malizarea v ie ţii in toafe do general al economiei, la rid i pentru a-şl aduce olranda argilă şl a preveni, astlef, o fiin ţă — dlrză, bărbătească,
despre dăruirea şl abnegaţia cu ncrq elii ienilor dc la M intia, ii m eniile.
I2hînda a fost deplină. După carea neîncetată a n ive lu lu i do braţelor şi m in ţii acolo unde nouă alunecare. eroică.
c a ri m un citorii din form aţiile verificare, punerea în fu n cţiu inal|ă în tîndul colectivelor de In acest context se înscrie trai m aterial şi spiritua l al
pe care le conduc muncesc în ne şi ridicarea param etrilor irunte din economia Judeţului efectuarea cu succes, fn ziua po porului“ . J